| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Muzica si inceputurile ei

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Muzica si inceputurile ei
Melodia este elementul de baza al muzicii. Ea
poate fi foarte simpla, sau complexa, dar este intotdeauna expresiva si
emotionanla. De aceea l-a insotit pe om de la inceputurile existentei sale si a
evoluat odata cu nazuintele sale spirituale.
La inceput muzica  era fara rimt in
acceptiunea moderna a cuvantului, se canta la unison si nu avea un centru tonal
de gravitatie. Maniera aceasta de cantare a durat aproximativ cinci mii de ani,
mai precis pana la sfarsitul primului mileniu crestin, cand in muzica de cult
isi face aparitia cantarea pe doua si pe trei voci in cvinte, cvarte si octave
paralele. Noua forma de cant armonic este atribuita calugarului Hucbald, precum
si lui Guido d' Arezzo, acestia doi fiind cei care au notat astfel de tehnici
corale; apoi apare (sec.XI-XII) cantarea in terte si sexte paralele, care in
mod curent se numea "faux-bourdon". Din aceste tehnici primitive de armonizare
se dezvolta la inceputul sec.XIV arta contrapunctului, cu regulile ei precis
determinate.
Revenind la vechea cantare de cult ebraica
putem trage conluzia certa ca ea se executa la unison in trei maniere: solo
sustinut de cantor, cor la unison dublat de instrumente care raspundeau la
unele fraze cantate de cantor, cantatul coral al comunitatii. Popoarele antice
nu cunosteau cantarea polifonica si nici evreii nu foloseau alt mod de cantare
decat cel monodic (unison). Ritmul acestor cantari era cel vorbit (parlando
rubato).
Acest fel de cantare a fost practicat si de
primii crestini din Asia Mica sau chiar din Europa. Melodiile ebraice au trecut
odata cu doctrina crestinismului in toate comunitatile nou intemeiate. Limba de
propagare era limba greaca. Adaptarea cantecelor ebraice la limba literara
greaca s-a realizat odata cu asimilarea de intonatii populare specifice
fiecarei regiuni. La procesul de cristalizare a noii muzici numite bizantine
dupa numele celui mai mare centru cultural est-european, Bizantis, care in anul
330 va deveni capitala Imperiului Roman de Rasarit cu numele imparatului roman
Constantin, au participat trei factori: melodiile ebraice initiale, cultura
muzicala greaca, cu o teorie muzicala si o notatie de mai multe secole
stabilita si cultura populara romana.
Marile epoci ale Antichitatii ne vorbesc
despre conceptiile asupra muzicii, integrata organic in universul artelor.
Pentru ca nici o notatie muzicala din acele timpuri nu s-a pastrat, datele
despre formele si manifestarile muzicale se pot afla din ‘Epopeea lui Ghilgames’(asiro-babiloniana), Imnurile egiptene,
Veda, Mahabharata si Ramaiana(indiene), Cartea Cartilor(chineza),din Vechiul
Testament:Cantarea cantarilor, Psalmii lui David(ebraica).
Cu muzica ce a urmat aparitiei crestinismului,
lucrurile au devenit din ce in ce mai clare si s-au conturat cu pregnanta
genurile si stilurile impuse in creatia compozitorilor fiecarei epoci. La
aceasta a contribuit , in special perfectionarea notatiei muzicale, operata cu
precadere in vestul  Europei.
Cu toate acestea in partea de rasarit a
continentului nostru exista o notatie foarte succinta,prin semne(accente) puse
deasupra textelor, in Apus, Papa Grigore cel Mare(590-601) impune o notatie cu
ajutorul literelor, in numar de 7( de la A la G), sunetele repetandu-se din
octava in octava. Mai tarziu, a aparut notatia neumatica, notatia cu portativ
si chei, atribuita de Guido d’Arezzo, care s-a perfectionat continuu, reusind sa redea atat
inaltimea sunetelor cat si durata lor, stabilind si denumirile
silabice.
2. Renasterea  in muzica
Ca si in arta,literatura renasterea in
muzica semnifica o reinviere a vechilor valori. Nu numai ca se straduie sa
ofere placere ,dar de asemenea sa miste ascultatorul atat moral cat si
spiritual. Marea trezire a artei a avut loc in sec. al 14-lea pana in sec. al
16-lea. A fost o perioada importanta, perioada in  care arta, stiinta si
arhitectura au trecut prin schimbari dramatice. Atunci a avut loc o renastere
care a initiat schimbarea de la o lume medievala la o lume moderna. Muzica si
compozitia au prins o noua vitalitate incantatoare. Conform umanistilor(
savanti renascentisti care studiaza culturile vechi ale Greciei si Romei)
compozitia muzicii a fost un lucru bun si moral, iar a fi capabil sa canti bine
vocal si la un instrument era un lucru esential daca doreai sa fii considerat
un  Copil al Renasterii. Nobilii angajau muzicieni ca sa-si invete copiii
sa cante si sa intretina vecinii de rang.
a.Instrumente populare
Secolul al 16-lea a cunoscut in mod
particular dezvoltarea multor instrumente noi si cele mai populare au fost
acelea care au putut fi folosite de muzicieni amatori fara o mare indemanare.
Instrumentele cu corzi au fost preferate, in special cele din familia violei.
Viola a fost premergatoare viorii si a fost cunoscuta din cauza
ornamentelor(dungi de lemn care traversau suportul viorii) care ajutau la
indrumarea degetelor in gasirea notelor. Cand  canta, viola producea un
ton incet si rezonant, satisfacator pentru adunarile familiale.
Lauta ,un alt instrument favorit, avea de
asemenea ornamente si era populara pentru acompaniamentul de voci-in aceeasi
masura in care o face chitara astazi. Alte instrumente preferate erau fluierul,
flautul si cornul. In acest timp harpsicordul, claveciul si orga au aparut de
asemenea ca instrumente muzicale eficiente si se scriau partituri muzicale
elaborate special pentru aceste instrumente. Dar muzicienii compuneau si un gen
nou si simplu de muzica pe care muzicienii amatori il puteau executa fara a
avea prea multa iscusinta. Tehnologia tiparirii partiturii a luat de asemenea o
intorsatura ascendenta. Butucii de lemn incomozi care au fost utilizati pentru
imprimarea muzicii au fost  inlocuiti cu un tip de metal  mobil
inventat de Ottavio Perucci, un tipograf italian. Noua metoda de imprimare a
dus la o crestere in publicarea muzicii, facand muzica mult mai accesibila
publicului in general si implicit la o crestere a audientei.
b. Accesul la muzica
Instrumentele noi, imbunatatirea metodelor de
imprimare si un mai mare acces la muzica , toate au contribuit la dezvoltarea
unui alt gen de muzica, numita  muzica de camera. Cum insusi numele
sugereaza, muzica de camera a fost creata pentru a fi prezentata in fata unui
auditoriu mic. Muzica era prezentata de cativa muzicieni cu tonalitati
deosebite ale vocii, arta cantatului vocal incepand sa ia amploare fata de cea
a cantatului la instrumente. De asemenea invatatorii umanisti credeau ca cel
mai bun mod de a ‘misca’ 
auditoriul era sa puna laolalta arta muzicii si poezia. Astfel s-au dezvoltat
doua noi genuri muzicale care satisfaceau aceasta cerinta: sansoneta
frantuzeasca si madrgalul italian.
c.Madrigalul si sansoneta
Cantecul si madrigalul erau compuse pentru
mai multe voci, iar versurile variau de la povestiri sentimentale de dragoste
la descrieri mai prozaice ale vietii la tara. Compozitorii de cantece incercau
sa ilustreze atmosfera poeziei cu o muzica corespunzatoare pastrand cat se
poate de simpla linia melodica a vocalistului. Asa s-a nascut madrigalul, scris
pentru patru sau cinci voci avand o structura poetica libera.
Spre sfarsitul secolului al 16-lea
compozitorii au considerat ca madrigalul duce lipsa de acea intensitate ceruta
de vechii greci si romani de la oamenii de arta- si au incercat reinvierea
vechii game muzicale grecesti. Schimbarile contrastante, violente ale starii si
emotiei au fost ilustrate prin alternarea melodiilor repezi si incete. Aceasta
a dus la o ‘zugravire prin
cuvinte’ in care imaginile
erau inlocuite cu forme muzicale. De exemplu, ascensiunea(inaltarea
gamei)indica un munte, in timp ce coborarea (caderea gamei)indica o vale.
Puteau fi recunoscute in muzica starile si emotiile bine definite. Tristetea
era exprimata printr-o muzica lenta, iar lipsa armoniei(discordanta si iritanta
pentru ureche) indica durerea. Bucuria putea fi exprimata  de o muzica
rapida, dar in acelasi timp armonioasa si placuta pentru ureche. Muzica ce pana
atunci tindea spre o unitate , a fost inlocuita de o diversitate de contraste
ce reda si oglindea o serie de sentimente. Muzicii i-au fost date profunzime si
personalitate.
d.Spectacularul
Spectacolul a fost unul dintre cele mai
importante caracteristici ale Renasterii. Oamenii acelor zile sarbatoreau
orice, de la zilele sfintilor pana la venirea verii. Trasuri decorate trase de
cai purtau cantaretii si actorii care jucau drame, spuneau balade si cantau
madigaluri complexe. Teatrul era de obicei un spectacol special jucat cu
acompaniamentul muzical pompos si exceptionale inventii scenice cum ar fi
masina de facut ceata. Dar cea mai mareata muzica a tuturor timpurilor a fost
compusa pentru biserica. Corurile erau mici in comparatie cu standardele
actuale-aproximativ 20-30 persoane. Vocile crescendo erau introduse de
instrumente cum e cornul si trombonul iar in zilele speciale de sarbatoare cum
ar fi Craciunul, cantaretii erau adusi din zonele inconjuratoare. Doar Biserica
Romana considera ca muzica trebuie sa fie simpla si usor de inteles, favorizand
muzica religioasa a lui Palestrina, cu text scurt, inteligibil. Totusi , mai
tarziu, insasi Palestrina a fost prins de sunetele puternice si impresionante
ale ‘noii’ muzici si prefera sa scrie partituri
lungi si bogate care redau calitatile corului.
e.Limbajul muzicii
La inceputul secolului al 16-lea, cei mai
importanti compozitori erau cei din nordul Europei, dar la...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.