| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Muzica bizantina si populara

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI
ŞTIINŢEI
LICEUL  TEORETIC „NICOLAE
IORGA”
REFERAT
            
TEMA:         
MUZICA BIZANTINĂ
ŞI                
POPULARĂ
                                                                                                                      
2002
1.Introducere
"Avand de a face cu probleme de insemnatate
vesnica, este esential ca sa fie pastrata cu claritate in minte puterea uriasa
a muzicii. Ea are puterea sa inalte sau sa corupa; ea poate fi folosita in
slujba binelui sau a raului; ea are puterea de a supune firile aspre si
necultivate; puterea de a inviora gandirea si a trezi simpatia, de a contribui
la armonia in actiune, si de a alunga intristarea si acele prevestiri care
distrug curajul si slabesc efortul." Educatia, p 168 (original).
Cum aratau melodiile sfinte de la inceputul
zidirii ?
Negresit ca erau melodii infinite, asa cum
este muzica sferelor care prin miscarea lor in spatii produc o muzica linistita
continua. Muzica naturii, a valurilor, a frunzelor, a lanurilor de grau, ne
sugereaza intrucatva caracterul acelei muzici date omului odata cu stapanirea
asupra Edenului. Ea era fara rimt in acceptiunea moderna a cuvantului, se canta
la unison si nu avea un centru tonal de gravitatie. Maniera aceasta de cantare
a durat aproximativ cinci mii de ani, mai precis pana la sfarsitul primului
mileniu crestin, cand in muzica de cult isi face aparitia cantarea pe doua si
pe trei voci in cvinte, cvarte si octave paralele. Noua forma de cant armonic
este atribuita calugarului Hucbald, precum si lui Guido d' Arezzo, acestia doi
fiind cei care au notat astfel de tehnici corale; apoi apare (sec.XI-XII)
cantarea in terte si sexte paralele, care in mod curent se numea
"faux-bourdon". Din aceste tehnici primitive de armonizare se dezvolta la
inceputul sec.XIV arta contrapunctului, cu regulile ei precis determinate.
Revenind la vechea cantare de cult ebraica
putem trage conluzia certa ca ea se executa la unison in trei maniere: solo
sustinut de cantor, cor la unison dublat de instrumente care raspundeau la
unele fraze cantate de cantor, cantatul coral al comunitatii. Popoarele antice
nu cunosteau cantarea polifonica si nici evreii nu foloseau alt mod de cantare
decat cel monodic (unison). Ritmul acestor cantari era cel vorbit (parlando
rubato).
Acest fel de cantare a fost practicat si de
primii crestini din Asia Mica sau chiar din Europa. Melodiile ebraice au trecut
odata cu doctrina crestinismului in toate comunitatile nou intemeiate. Limba de
propagare era limba greaca. Adaptarea cantecelor ebraice la limba literara
greaca s-a realizat odata cu asimilarea de intonatii populare specifice
fiecarei regiuni. La procesul de cristalizare a noii muzici numite bizantine
dupa numele celui mai mare centru cultural est-european, Bizantis, care in anul
330 va deveni capitala Imperiului Roman de Rasarit cu numele imparatului roman
Constantin, au participat trei factori: melodiile ebraice initiale, cultura
muzicala greaca, cu o teorie muzicala si o notatie de mai multe secole
stabilita si cultura populara romana.
Din Orient diferiti calatori, calugari sau
preoti (unii veniti la studii, altii fiind in exil) duc spre occident muzica
crestina bizantina impreuna cu sistemele modale grecesti in care se canta
aceasta muzica de cult. Printre acestia mentionam pe Hilarie din Poitiers,
Ambrozie din Milano si viitorul papa Grigore cel Mare, care a avut functia de
ambasador la Constantinopol. Acesta din urma era un om erudit si un muzician de
mare cultura; el studiaza muzica bizantina si "importa" acel "okto-ehos", cele
opt glasuri pe care biserica romano-catolica le va numi moduri. Primul era ( ,
protos ehos (glas de re) si simboliza aerul. Al doilea era ( deuterus ehos,
(glas de mi) si simboliza pamantul, al treilea era ( tritros ehos, (glas de fa)
si simboliza apa, al patrulea ( tetrardos ehos, (pe nota sol), simbolizand
focul. In afara de aceste patru glasuri (moduri), care se numeau autentice,
grecii mai aveau inca patru moduri derivate din acestea numite plagale si
incepeau cu o cvinta mai jos decat modurile autentice de unde si prefixul de
"hipo" (dedesubt) - de exemplu: autenticul dorian genera plagalul hipodorian
(Mi - La).
Fara a intra in amanuntele constructiei
acestor moduri sau glasuri bisericesti vom afirma ca acest sistem muzical
preluat de catre occidentali pe vremea Papei Grigore cel Mare (sec.VI spre
sfarsit) va forma baza teoretica a muzicii cultice si culte pentru o lunga
perioada istorica ce se masoara cu secolele (aproximativ 12 secole). Abia pe
vremea lui Bach teoreticienii pun bazele teoriei tonalitatilor temperate, asa
cum le cunoastem azi, pornind de la modurile medievale sistematizate de
Gioseffo Zarlino (1517-1590): ionianul (do major) si eolianul (la minor) cu
variantele lor si cu transpunerea acestora pe toate treptele scarii cromatice.
Sa revenim insa la primele secole crestine
pentru a urmari caracterul muzicii de cult promovate si recomandate de catre
oamenii lui Dumnezeu din vremea aceea, ca si unele opinii al esteticienilor
vremii in legatura cu aceasta muzica.
O privire atenta asupra muzicii clasice
romanesti conduce la concluzia ca aceasta isi are sursa de inspiratie in vechea
muzica populara romaneasca, precum si in muzica bizantina si a psalmilor.
Aceste din urma surse stau la baza genului de muzica religioasa.
Scolile componistice importante au aparut in
secolul al XIX-lea in Moldova, acolo unde isi desfasurau activitatea Gavril
Muzicescu, Ciprian Porumbescu, Eusebiu Mandicevschi, si in Transilvania si
Banat, acolo unde creau Gheorghe Dima, Iacob Muresanu si Ion Vidu.
Adevarata muzica de inspiratie folclorica
precum si tonalitatile sublime ale muzicii bizantine, eliberate de influentele
sonore si ritmice proprii scolilor componistice romantice din Germania si
Franta, patrund o data cu infiintarea Coralei "Carmen", la sfarsitul secolului
al XIX-lea, o societate muzicala preocupata de creatiile cu adevarat valoroase.
In acest cadru isi incep activitatea D. G. Kiriac si George Cucu.
Acum se manifesta asa-numita "generatie a
frontului", generatia care a luptat pe front in al doilea razboi mondial.
Aceasta generatie a purtat geniul tutelar a lui George Enescu si a inclus in
randurile ei talente componistice de exceptie cum au fost Mihail Jora, Mihail
Andricu, Sabin V. Dragoi, Dimitrie Cuclin, Martian Negrea, Constantin
Dimitrescu.
Urmasii generatiei de compozitori aflate sub
geniul muzical enescian, au contribuit deopotriva la perfectionarea scolii
componistice romanesti. Ei sunt Paul Constantinescu, Sigismund Toduta, Zeno
Vancea, Ion si Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Constantin Silvestri,
Tudor Ciortea, Theodor Rogalski. Generatia poetului Nicolae Labis numara
compozitori de marca ca Tiberiu Olah, Stefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol
Vieru, Dumitru Capoianu, Pascal Bentoiu, Theodor Grigoriu, Cornel Taranu, si
ulterior Nicolae Brandus, Liviu Glodeanu, Mihai Moldovan, Octavian Nemescu,
Corneliu Cezar.
Stilul de creatie al scolii componistice
romanesti este divers, plecand de la mijloace de expresie prezente in muzica
occidentala, luate ca teza, pana la cele intalnite in muzica populara, luate ca
antiteza, ajungand astfel la o sinteza originala.
Creatiile compozitorilor romani s-au
desavarsit sub minunatul indemn al istoricului Nicolae Iorga: "Viata este un
dar, restituiti-l cu respectul cuvenit si deplina recunostinta".
Muzica bizantina.
– Locul unde s-a format
acest tezaur valoros de cantari bisericesti, capatand forme specifice cultului,
infrumusetandu-se continuu din punct de vedere melodic, pe parcursul multor
secole, a fost Bizantul medieval, marele centru politic, cultural si religios
al fostului Imperiu Bizantin. Din aceasta cauza, cercetatorii contemporani o
numesc: “Muzica bisericeasca bizantina” sau ortodoxa, intrucat Bizantul era
si centrul patriarhiei Ecumenice.
Muzica bizantina a fost, insa, o opera de
sinteza. Ea poarta pecetea universalitatii, exprimata intr-un “cod” ce nu
cunoaste granite si nu reprezinta “monopolul” capitalei imperiului.
Dimpotriva, muzica bizantina insumeaza contributiile reunite intr-un tipar
specific simtirii orientale, venite din tinuturi diferite. Intreaga comunitate
afalta sub influenta binzantina contribuie la edificarea unei cantari unitare,
capabile sa obtina, in virtutea generalizarii unor formule structurale,
aderenta si raspandire. Fiind, prin caracterul ei, universala, muzica bizantina
nu revendica paternitati atunci cand este vorba de teritoriile in care a
controlat cantarea ecleziastica. Asa se explica de ce in perioada istorica ce a
urmat caderii Bizantului, mentinerea si dezvoltarea in continuare a acestei
muzici a putut ramane pe seama Bisericilor nationale ortodoxe care au stat in
unitate canonica cu Constantinopolul; intre acestea, Biserica Ortodoxa Romana a
avut si are un rol preponderent.
Atributele fundamentale ale muzicii bizantine
se definesc prin stilul eminamente vocal, avand sistemul modal de tonuri,
semitonuri si structuri infracromatice netemperate. Cantarea ce se intona de
unul sau de mai multi, ori de catre intreaga comunitate, era intotdeauna
monodica, cum a ramas si pana astazi. Melodicitatea devine in aceasta situatie
componentul esential expresiv, asupra caruia, pentru evitarea monotoniei, se
exercita o actiune multipla din partea parametrilor constitutivi: text, ritm
(poliritmie), formule melodice si...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.