| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Zamolxe si Kogaionul

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Zamolxe şi Kogaionul
"Muntele care se ascunde privirilor" nu se
vrea o formulare metaforică, ci o realitate a cărei acceptare si întelegere
îl ancorează într-un spatiu geografic determinat în contextul unor legi
fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu-Godeanu, semn
de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul, Ardealul si
Oltenia, care constituiau arealul spiritualitătii si politicului geto-dacilor,
dar si a ceea ce avea să fie Dacia Felix, după cucerirea de catre imperiu.
Personajul Zalmoxis (denumire dată de Herodot (484-425 i.d.h. ) în "Istorii")
sau Zamolxis (după Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) în "Geografia") pare a se
regăsi sub această denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare
spirituală la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru
teritoriile nord-dunărene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au
identificat cu zeul suprem al cărui nume l-au împrumutat. Herodot, părintele
istoriei, îl plasează pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu
Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenă, adaugă: "...mi se pare,
însă, că el a trăit cu multi ani înainte de Pitagora"(Istorii. IV.
96).
Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora,
era considerat un reformator, pentru că el, prin
învătăturile pe care le propovăduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape
de puterea de întelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul
"vrednic de domnie", adică de a conduce, a sfătui. În baza afirmatiilor lui
Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umană
- că "fiind doar un muritor, a fost rob, în Samos, robul lui Pitagora", se
pot formula câteva idei:
- Cunoscând că Pitagora (cca 580 - 500
i.d.h. ) a făcut călătorii de studii în Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt,
apoi Sparta si Creta, se pare că l-ar fi întâlnit pe acel epopt în
zalmoxianism în călătoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese
cunostinte astronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca
Pitagora si epoptul în zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, să se fi
apropiat ca dascăl-învătăcel si nu neapărat ca stăpân-sclav. Trebuie
subliniat că si la epoptii în zalmoxianism călătoriile de studii erau
relativ curente, dacă se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata în
"Scitul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figură legendară- care a
vizitat Atena în vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult înaintea lui
Anacharsis.
- Initierea va fi durat până la anul 531
i.d.h., când Pitagora emigrează în Italia meridională, la Crotona, unde
fundează o comunitate religioasă si politică, datorită căreia cetatea
obtine suprematia în regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si
Siracuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator
apropiat lui Pitagora, să se fi "îmbogătit"(cf. Herodot. IV. 95), ca după
aceea "...să se întoarcă în patria lui, unde a clădit o casă pentru
adunarea bărbatilor, în care îi punea să benchetuiască pe fruntasii
tării, învătându-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine în relatia
celor doi, este faptul că getul a fost profund marcat de cunostiintele
astronomice învătate în Egipt si la Samos, la care se adaugă initierea
făcută de Pitagora în matematică si filozofie. Herodot subliniază:
"Zalmoxis avuse legături cu grecii si cu Pitagora, un însemnat gânditor al
acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premieră pentru lumea sa -
realitatea că matematica este o stiintă demonstrativă, iar numerele,
principiul, rădăcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat
asupra numărului 10, care apărea sub forma unui triunghi, cu laturile
alcătuite din patru unităti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora îi va fi
transmis că numărul avea un rol esential, el constituind partea ratională a
universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a păstrat din toate
acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. în structura spirituală
a geto-dacilor nord-dunăreni, ca formă de gândire si conceptie, independent
de elementele filozofice si stiintifice, a fost o profundă religiozitate.
Trebuie mentionat că în acea perioadă istorică, când noul Zalmoxis reforma
religia geto-dacilor, tulburător, în întreaga lume antică se întâmplau
lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitătii:
- La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se
construia (între 605-526 i.d.h. ) zigguratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul
lui Babel", în mod cert si cu rol de observator astronomic.
- Trăia si crea filozoful chinez Lao-Tse
(604-531 i.d.h. ), întemeietorul daoismului.
- Trăia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si întemeietor al religiei
iraniene.
- Trăia Sakya-muni, adică Gauthama Buddha
(555-486 i.d.h. ), întemeietorul budismului.
- Trăia filozoful si moralistul Kon -Fu
-Tzî (551 - 479 i.d.h. ), întemeietorul confucianismului.
- Se scriau cele mai
vechi părti ale Bibliei, parte redactate în sec. VI i.d.h.
- În Capitoliul din Roma se instala un
simbol de origine etruscă, "Lupoaica", devenită simbolul cetătii
Eterne.
O explicatie la aparitia aceastei incredibile
liste de reformatori si reforme, ar putea fi cele
spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.h. ): "Într-adevăr, se povesteste la
arieni că Zarathustra a făcut să se creadă că o zeitate bună i-a dat
legile întocmite de el. La asa-numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis
sustine si el că a intrat în legături cu zeita Hestia, iar la iudei Moise cu
divinitatea căreia îi spune Iahve..."("Biblioteca istorica" 1. 94. 2.
)
După întoarcerea acasă, ZAMOLXE avea să
construiască amintita "casă" în care-i aduna pe puternicii tării,
punându-i să "benchetuiască", cert fiind vorba de mese rituale,
învătându-i că sunt nemuritori. Această "casă" trebuie să se fi aflat
într-o zonă accesibilă si frecventată. Herodot specifică, legat de casa
în care marele preot făcea cunoscute învătăturile sale în "adunarea
bărbatilor", că era o constructie cu caracter public si aminteste că noul
Zamolxis a poruncit să i se construiască apoi si o locuintă
subpământeanâ, de uz personal, în care avea să trăiască timp de trei
ani, făcând prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele de zeu, după
care s-a retras, "petrecându-si viata într-o pesteră..." Între perioada de
locuire în acel centru unde era "casa bărbatilor" si retragere, din textele
lui Herodot si Strabon se constată că a existat o perioadă de locuire de
trei ani într-o locuintă subpământeană, care a însemnat prorociri pe
bază de semne ceresti, ceea ce ne poate duce la concluzia că acea locuintă
ar fi putut fi un observator astronomic, construit undeva într-o zonă
favorabilă observării mersului astrelor si planetelor, care nu putea fi
decât un munte, devenit o zonă sacră.
De-a lungul timpului, au fost numeroase
propuneri ale istoricilor în legătură cu "zona sacră" sau "muntele sacru",
în mai tot lantul Carpatilor, cum ar fi Muntii Călimani (M. Sadoveanu) sau
Vf. Omul (N. Densusianu). Împotriva acestor variante de amplasare a
Kogaionului- muntele sfânt- s-au ridicat obiectii legate de faptul că muntele
în cauză trebuia să fie, neapărat, "un munte ascuns", asa cum pretind
vechile traditii. În legătură cu localizarea Kogaionului (Cogaenum,
Kogaionon, Gogaionul), trebuie amintit că majoritatea istoricilor, urmând pe
Constantin si Hadrian Daicoviciu, susţin ideea că muntele "Kogaionon" al
dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grădistei), din Muntii Orăstiei, cu
complexul său de sanctuare. Istorici de seamă ca C. C. Giurescu si Dinu C.
Giurescu par a admite că Cogheonul ar fi actualul munte Gugu, bazat, în
principal, pe existenta unei pesteri situată aproape de vârf, adusă în
atentie de naturalistul Alexandru Borza în anul 1942, dar si pe o similitudine
de fonetism: Cogheon, Coghen, Gugu, atât pentru munte, cât si pentru apa care
curge în preajma lui (amintită de Strabon) Conform vechilor traditii, o
însusire a muntelui sacru trebuia să fie aceea de a se ascunde privirilor,
dar nu într-o banală ceată, care ar exclude ideea de supranatural. Or, un
asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai înalt pisc al
masivului Godeanu uneori se ascunde. Dacă vii din Retezat spre apus si e senin
si soarele străluceste în sens avantajos, Gugu poate fi învăluit în
ceată, sau cine stie cum si în ce, fiindcă pentru vedere apar numai cerul si
orizontul, ca si cum muntele ar fi străveziu. Nu se întâmplă totdeauna
aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele Gugu se ascunde. " (Victor
Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis", România pitorească nr.
7/1972).
Înainte de a da o explicatie acceptului de
egalitate între "muntele sacru" si Vf. Gugu, trebuie subliniat că este vorba
de un fenomen optic de totală refractie a luminii, care se produce în anumite
conditii meteo. El se datorează straturilor de aer, cu densităti diferite,
care se "pliază" pe versantii estici ai muntilor din zonă, în conditii de
calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebită complexitate, poate fi
explicat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local",
generat de prezenta a două căldări glaciare în imediata apropiere a
vârfului Gugu si a vârfului Cracul Pesterii, care modifică densitatea
stratului de aer si, implicit, indicele de refractie. Un alt fenomen asociat
acestui "centru" este cel de drenare a nebulozitătii (ceată, nori) de pe
versantul estic al celor două vârfuri sub forma unui condens în albia
pârâului...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.