| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Morfologia si anatomia frunzelor

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Morfologia si anatomia
frunzelor
Aspecte legate de abscisia
frunzelor
       Frunza este un organ vegetativ monosimetric, cu structura
dorsiventrala, cu o crestere rapida si limitata, cu durata de viata scurta,
care indeplineste functia principala de fotosinteza alaturi de transpiratie si
respiratie.
       Frunza mai poate indeplini si alte functii, cum ar fi: de
protectie, de absorbtie, inmagazinare de substante organice de rezerva, de
nutritie carnivora, inmultire vegetativa etc.
       O frunza completa este formata din trei parti:
limb;
petiol;
teaca.
Limbul sau lamina
Este partea cea mai
importanta a frunzei si poate fi simpla sau compusa.
Frunzele simple sunt caracteristice
monocotiledonatelor si multor dicotiledonate, iar cele compuse sunt frecvente
la unele dicotiledonate.
Cunoasterea morfologica a frunzelor are
importanta deosebita pentru identificarea si clasificarea
plantelor.
Totalitatea fasciculelor conductoare care
strabat limbul si modul in care acestea se dispun formeaza nervatiunea
limbului.
La diferite categorii de plante deosebim
frunze cu o singura nervura si frunze cu mai multe nervuri
principale.
La frunzele cu o singura nervura principala
cunoscuta sub numele de uninerva, aceasta poate fi neramificata (molid) sau se
poate ramifica astfel ca de nervura principala se desprind nervuri laterale mai
subtiri, rezultand nervatiunea penata.
Frunzele cu mai multe nervuri au nervatiunea
palmata, nervurile se ramifica la varful petiolului si patrund in limb sub
diferite  unghiuri.
Forma limbului
Forma limbului deriva din trei forme;
eliptica, ovala, circulara. Forma eliptica se intalneste la fag, cu diametrul
transversal mai scurt decat cel longitudinal. Forma ovala intalnita la cires
reprezinta diametre inegale, dar intretaierea lor se face in treimea inferioara
a limbului. Forma circulara, intalnita la plopul tremurator, are diametre egale
si intretaierea lor se face la mijlocul limbului.
Dintre celelalte forme derivate pot fi
mentionate: cordiforma, reniforma, lanceolata, triunghiulara, sagitata,
deltoida, aciculara, filiforma, fistuloasa.
Baza limbului
Poate fi rotunda – la par, cordata – la liliac, sagitata – sageata apei, asimetric – la ulm, dilatata – la susai, auriculata – la tutun.
Varful limbului
Poate fi acut, respectiv lent ascutit - ca la
salcie; acuminat, adica brusc ascutit - ca la
lalea, rotund - la vasc; emarginat, cu un sinus apical - la brad; obcordat,
asemanator cu o inima avand baza in sus – ca la macrisul iepurelui.
Marginea limbului
Poate fi intrega – la liliac, cu incizii mici; dintata,
respectiv cu dintii indreptati spre varful limbului – ca la tei, ulm sau crenata, adica cu
dintii rotunjiti si perpendiculari pe marginea limbului - ca la plopul
tremurator; cu incizii mari, lobata, adica inciziile nu ating ½ din jumatatea
limbului, bilobata, ca la Ginkgo biloba, penat – lobata ca la stejar, palmat
– lobata ca la artar, vita
de vie, fidata – ½ din
jumatatea limbului, palmat-fidata – ca la ricin, partita – depaseste ½ din jumatatea limbului, penat-sectata – ca la odolean, palmat-sectata
– ca la
canepa..
Petiolul
Serveste la circulatia sevei brute spre limb
si a celei elaborate spre tulpina, la orientarea limbului in pozitia favorabila
in raport cu lumina.
Petiolul are si rol mecanic, de sustinere a
limbului cand acesta este lovit de stropii de ploaie, de gheata sau cand este
batut de vant.
Frunzele compuse sunt formate din mai multe
foliole, petiolate dispuse pe un rahis comun. Acestea sunt reprezentate de
frunze penat – compuse sau
palmat –
compuse.
Frunzele penat – compuse pot fi imparipenat compuse,
cand se termina cu o foliola, ca la trandafiri, frasin si paripenate cand se
termina cu o pereche de foliole, ca la Cedrela sinensis.
Frunzele palmat compuse pot avea trei foliole,
ca la trifoi, salcamul galben sau mai multe foliole sesile, ca la
castan.
Tipuri de frunze sub raportul ontogenetic si
functional:
cotiledoane –
primele frunze
catafile –
frunze inferioare – organe
de aparare
nomofile –
frunze mijlocii – complet
formate rol principal in procesele de fotosinteza, respiratie,
transpiratie
hipsofile –
frunze superioare – organe
de protectie
Anexele frunzei sunt:
stipele
ohrea
lingua
urechiusile
Anatomia frunzei
Frunzele prezinta doua epiderme diferit
structurate si mezofilul diferentiat in parenchim palisadic spre fata
superioara si parenchim lacunos spre fata inferioara.
Epiderma prezinta celule cu peretii exteriori
cutinizati, certificati sau mineralizati.
In epiderma sunt prezent peri protectori si
peri secretori. Perii protectori pot fi lungi, rigizi, scurti si rigizi, moi si
numerosi.
Mezofilul este in totalitate sau in cea mai
mare parte asimilator, celule care contin cloroplaste.
Mezofilul  poate fi: omogen, bifacial si
ecvifacial.
Mezofilul bifacial este caracteristic
dicotiledonatelor si este diferentiat in parenchim palisadic si parenchim
lacunos.
Mezofilul ecvifacial este caracteristic
frunzelor care au ambele fete egale colorate deoarece au tesut palisadic sub
ambele epiderne. La mijloc, intre cele doua tesuturi polisadice, se gasete
mezofilul asimilator cu celule izodiametrice.
Mezofilul omogen este caracteristic
gramineelor si ferigilor dar se intalneste si la alte familii de
plante.
El este alcatuit din celule variate ca forma,
alungite, elipsoidale, cu spatii intercelulare.
Tesutul conductor esste reprezentat prin
nervuri care corespund unuia sau mai multor fascicule conductoare. Acestea sunt
formate din fascicule libero – lemnoase la care liberul se afla spre epiderma inferioara si
lemnul este epiderma superioara.
Structura petiolului este data de epiderma,
tesut mecanic subepidermic, parenchim asimilator si tesut conductor distribuit
in fascicule.
Abscisia frunzelor.
Caderea (abscisia) frunzelor se datoreste
formarii unui strat de celule separatoare speciale, Aceasta alcatuieste o lama
transversala ingusta, care cuprinde tesuturile de la baza petiolului. La
caderea frunzelor lamela mijlocie a acestor celule se gelifica; frunza nu se
mai gasete in legatura cu tulpina decat prin fasciculele  conducatoare si
cade la cea mai mica adiere de vant. La palmieri frunzele nu cad toate odata ci
se dezagrega progresiv, lasand resturi ale petiolului lor pe tulpina; la aceste
plante nu are loc formarea uei paturi separatoare de celule
speciale.
Importanta economica a frunzelor
In functie de specii de plante, frunzele 
pot fi folosite:
in
hrana omului,
in
medicina,
in
vopsirea fibrelor textile
in
scop ornamental
in
scop furajer



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.