| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Monarhia si republica in gandirea lui Machiavelli

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Facultatea de drept
Universitatea Titu Maiorescu
Claudiu IONESCU CLAUDIU PETRU  Anul II zi
grupa 202-ian 2002
Monarhia si republica in gandirea lui
Machiavelli
       Nicolo Machiavelli s-a nascut la 3 mai 1469, la Florenta. Se tragea
dintr-o veche familie de buna noblete oraseneasca, familie de guelfi, izgoniti
din Florenta dupa batalia de la Montaperti. Despre copilaria sa nu se cunoaste
aproape nimic. In mod sigur acesta s-a zbatut in lipsuri materiale, lipsuri de
care nu v-a scapa toata viata. Mai multe lucruri nu se stiu nici despre scolile
pe care Machiavelli le-a frecventat, dar, este fara indoiala faptul ca acesta
ar fi urmat un fel de invatatura in stare sa ii ofere o cultura si o pregatire
clasica, altfel nu s-ar fi putut angaja in postul de Secretar al Signorei
Florentei.
       O astfel de alegere, scoate in evidenta de la inceput ca avem de a
face cu un carturar de o factura aparte. Este de notorietate faptul ca la
Florenta avea sa fie angajati in slujbele politice “oameni invatati, patrunsi
de cultura clasica, care sa stie sa scrie elegant latineste, sa compuna
epistole abile si sa faca discursuri elocvente.” La varsta de 29 de ani,
Machiavelli a fost angajat la a doua cancelarie, cu insarcinarea expresa de a
rezolva problemele interne ale cancelariei. In plus I se incredinteaza si
functia de Secretar al Celor Zece, functie care viza si atributia rezolvarii
unor afaceri externe. Va ocupa aceasta functie pana in luna noiembrie a anului
1512 cand, dupa caderea Republicii nu ii mai este acceptata nici o insarcinare
politica oficiala. Inainte de angajarea sa in slujba republicii, Machiavelli
fusese martorul atator evenimente petrecute in Florenta si Italia, atator
rasturnari de angajamente politice, inaltari si prabusiri de oameni.
       Inca de tanar, adunase un vast material de experienta In care
mintea lui agera se straduia sa introduca o logica, ordine sau explicatie
satisfacatoare. Dupa ce va ocupa postul de secretar, va participa direct,
aflandu-se chiar in miezul celor mai importante evenimente dintre cele care vor
avea loc. Astfel, il va cunoaste pe Cesare Borgia, pe care il va admira in mod
deosebit, luandu-l ca model in realizarea celei mai celebre lucrari pe care a
scris-o, Il Principe.
       In toti cei 14 ani, cat a ocupat functia de Secretar al Florentei,
Machiavelli a intrat in legatura cu oameni politici de seama epocii lui. A avut
intalniri oficiale cu popi, regi, imparati si principi; a surprins in cele mai
diferite ipostaze oameni stapani pe firele cele mai ascunse ale trebuirilor
statului, dezvoltand inteligenta si imbogatind experienta.
       Pline de semnificatii sunt misiunile sale incepute in anul 1499
cand il gasim pe langa Caterina Sforza, contesa de Imola si Forli, intalnirile
sale cu Ludovic al XII –lea
dar mai ales misiunea sa de la Urbino din anul 1502 pe langa Cesare Borgia care
se prelungeste apoi timp de patru luni. Aceasta a reprezentat o buna ocazie
pentru a-l cunoaste pe ducele Valentino, cum era numit fiul Papei , Alexandru
al saselea. De asemenea, demna este si misiunea din anul 1507 la imparatul
Maximilian, care ii prilejuieste cunoasterea Elvetiei, unor orase germane si de
asemenea studiul Tirolului. La sfarsitul anului 1512 in Italia, evenimentele se
precipita. Liga de la Cambrai, in care Franta se gasea alaturi de Papa si
spanioli se desface. Apoi s-a constituit Liga sfanta, care avea un scop opus,
avandu-l in frunte pe Iuliu al doilea care alaturi de spanioli, incepe lupta
impotriva armatelor lui Ludovic al XII –lea .
       In acelasi an revine la Florenta stapanirea Medicilor, machiavelli
care fusese unul din secretarii Republicii si care colaborase activ la
organizarea militiilor acestora a fost inlaturat , ba chiar suspectat de
legaturi cu o conspiratie impotriva Medicilor. Inchis si torturat acesta este
eliberat odata cu alegerea ca Papa al lui Leon al X-lea dar cu toate acestea a
fost dat la o parte din viata publica si s-a retras din casa lui de la tara la
San Casciane.
       Datorita acestui repaus fortat, intrerupt de putinele calatorii si
repausuri la Florenta unde participa la conversatiile din gradina Ruccelai, s-a
nascut Principele si discursurile, doua opere fara de care gandirea politica
moderna ar fi fost serios vaduvita in dezvoltarea si fundamentarea sa
stiitifica. Se spune ca in anii cuprinsi intre aceasta retragere fortata si
revenirea in viata publica pentru scurt timp si cu misiuni secundare, in 1525
alcatuiesc perioada cea mai rodnica a vietii lui. Alaturi de celelalte doua
lucrari mentionate mai sus, Machiavelli a mai scris si: Decenalele Prime,
Asinul de aur, Viata lui Castruccio Castracani, Matraguna, Belfagor
arhidiavolul, Dialogul despre limba, Cantece de carnaval, Sonete si Bine,
etc.
       Aceasta a fost fara indoiala un reprezentant stralucit al
Renasterii si unul dintre acei oameni celebrii apreaciati drept “titani ai
gandirii , ai pasiunii si ai cuvantului” alaturi de Leonardo
DaVincii.
       Acesta a fost comparat cu un Columb al lumii etico-politice,
datorita orizonturilor si directiilor de cercetare pe care le-a inaugurat. Se
poate spune asadar ca el a fost primul ganditor care si-a indreptat atentia
asupra societatii si a elaborat-o cu rigoare logica si distantare stiintifica.
Machiavelli, asa cum precizeaza si el singur, nu si-a propus niciodata sa scrie
tratate si povete care sa ramana fara nici o utilitate. A scris numai pentru a
arata si a indica o cale de urmat pentru toti cei care nu stiu si ar dori sa
stie.
       De aceea, el si-a elaborat un adevarat program, un gen de manifest.
Principele, in special, poate fi considerat, intr-un anumit fel, un veritabil
manifest politic. Potrivit lui Machiavelli, trebuie sa vedem lucrurile cu
proprii nostrii ochi si sa respingem autoritatea. Si intr-adevar, va respinge
prin urmare autoritatea, dar va citi cu atentie istoria.
       Antonio Gransci analizand opera lui Machiavelli avea sa conchida
ferm: “Nicolo Machiavelli e uomo tutto della sua epoca el la sua scienza
politica reppresenta la filosofia del tempo chetende all’oranizzazione delle monarchie nazionali
assolute”.
       Dupa aceasta prezentare vom proceda la analiza lucrarii sale de
capatai, Principele, pentru a prezenta republica si monarhia asa cum au fost
ele zugravite de ganditorul florentin. O forma de guvernamant care sa se
dovedeasca buna pentru toate locurile, timpurile si popoarele nu
exista.
       In final, toate formele de guvernamant se reduc la doua; monarhia
si republica.
       Domnia uneia singure reprezinta tiranie, domnia tuturor libertatea,
dar aceste doua forme sunt bune la acelasi popor, dar la locul si timpul lor.
Dupa cum vom vedea, cele mai bune forme de guvernamant sunt cele mai simple,
adica monarhia si republica. Am precizat mai sus ca republica este domnia
tuturor, dar cu toate ca aceasta forma este usor de formulat, situatia se
schimba atunci cand este vorba de realizarea ei. Daca aruncam o privire asupra
populatiei unui stat vom desprinde doua mari clase: cei care nu au nimic si
muncesc numai pentru a trai si cei care au dar muncesc pentru a le spori sau
macar pentru a le pastra.
       Prima clasa apartine proprietarilor sau a poporului, iar cea de-a
doua reprezina clasa aristocratilor. In organizarea republicana, aceste doua
clase vor lua parte impreuna la guvernarea statului. In aceasta situatie, nici
una dintre cele doua clase nu va putea face nimic fara cealalta, interesele lor
opuse tinandu-se in frau reciproc. In situatia in care se spunem, aristocratia
ar deveni puternica, ea s-ar transforma intr-o tiranie ereditara a catorva
familii, adica in oligarhie. Pe de alta parte, daca plebea ar deveni peste
masura de puternica ar fi pus in pericol respectul legilor iar prin violenta ar
duce statul la disparitie.
       De-a lungul timpului am putut observa ca, monarhiile propriu-zise
sunt mult mai bune decat oligarhiile. De exemplu, intr-o monarhie, cand legile
numai hotarasc se poate vorbi de existenta unei norme, daca guvernarea statului
este exercitata de o singura persoana. Insa situatia se schimba radical, atunci
cand la conducerea statului isi dau concursul vointele mai multor familii.
Dicatand mai multe vointe se va ajunge foarte usor la anarhie, la anarhia
clasei conducatoare. Am spus mai devreme ca preferabila oligarhiei este
monarhia. Acest lucru poate fi inteles acum, deoarece, in cazul celei de-a doua
forma de guvernamant statul va trebui sa indure patimile unui singur om, pe
cand in cazul oligarhiei ar trebui sa suporte capriciile unei clase intregi.
       Nevoia echilibrului intre cele doua clase aduce in scena
institutiile caracteristice republicii. Vointa aristocratiei este exercitata in
senat, a poporului in comitii. Interesele aristocratiei sunt aparate de ea
insasi, pe cand interesele poporului sunt aparate de tribun. Iar in cazul in
care cele doua clase nu se inteleg si intra in conflict este nevoie de
interventia unui organ exceptional care nu poate fi altul decat dictatorul.
       Machiavelli ne propune in definitiv organizarea republicana a
societatii romane. Este mult mai natural ca interesul tuturor sa fie ocrotit si
ingrijit de toti decat de o singura persoana. Chiar el spunea ca “ in tarile
in care stricaciunea e asa de inaintata incat legile nu o mai pot opri e nevoie
de o putere superioara ,   de un rege, care sa intinda impotriva-I o
mana de fier si sa ii opuna o putere...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.