| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Metode de masurare a rezistentelor

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Ministerul Educaţiei si
Cercetării
Proiect
Metode de masurare
a  
rezistentelor            
Metode de măsurare a
rezistentelor
1.Date
introductive
       
Orice rezistenta electrica poseda din punct
de vedere al masurarii, urmatoarele caracteristici : valoarea nominala a
rezistentei,toleranta,puterea de disipatie,tensiunea maxima de
functionare,stabilitatea,inductanta si capa-citatea proprie,constanta de timp
si frecventa proprie de rezonanta.
       Tinanad seama de cele mentionate,rezistentele electrice se pot
imparti in doua grupe :rezistente ideale,care in curent alternativ pot fi parcurse de curenti in faza de
tensiune aplicata la bornele acestora (fig. 1,a) ;
rezistente reale la care
tensiunea aplicata la borne, in curent alternativ si curentul nu mai sunt
practic in faza,deoarece astfel de rezistente reprezinta un dipol care poseda
elemente reactive concrete in serie sau in paralel (fig 1 ,b).
       Deci,
o rezistenta reala poseda o capacitate proprie (Cp) si o inductanta proprie (Lp),iar intre rezistenta si masa se
formeaza capacitatile parazite C1 si
C2.Datorita acestor elemente parazite,valoarea rezistentei
Rp depinde de frecventa curentului care
parcurge rezistenta.O rezistenta se comporta pur rezistiv si ramane constanta
ca valoare,intr-o gama de frecventa extinsa pana la frecventa de rezonanta a
rezistentei,calculabila cu relatia :
                 
           
 (Expresia 1)
       
       
Figura 1.Schema
echivalenta a unei rezistente electrice:
  
       a  -  rezistenta
ideala      b   - rezistenta
reala
     
 De aceea este necesar
ca rezistentele utilizate la frecvente inalte sa aiba elemente parazite
Lp  si Cp cat mai
mici.Aceste elemente parazite se pot neglija in curent continuu,cat si in
curent alternativ pana la freventa de  100…1000 Hz.
       Valorile rezistentelor se masoara,in curent continuu,aplicand
diferite metode in functie de tipul si marimea rezistentei de
masurat.
2.Masurarea rezistentei conductoarelor
metalice
2.1.Masurarea rezistentelor,in
curent continuu,cu ajutorul voltmetrului si ampermetrului.
       Masurarea rezistentei , in curent continuu,cu ajutorul voltmetrului
si ampermetrului se poate face,in functie de modul de montaj al acestora,prin
doua procedee:
       -montajul aval,cand voltmetrul este conectat la bornele rezistentei de
masurat,Rx,asa cum se
reprezinta in figura 2a;
       -montajul amonte,cand voltmetrul este conectat la bornele ansamblului format din
rezistenta de masurat Rx si
iszolatia ampermetrului rA,conform fig 2b.
       Pentru montajul aval (fig. 2 a) masurarea rezistentei Rx se face cu relatia:
   (Expresia 2)
unde:
             
                 
                 
           
         (Expresia 3)
IV  este curentul care trece prin voltmetru;
       RV –rezistenta interna a
voltmetrului;
       U,I
_valorile indicate de
voltmetru respectiv ampermetrul
       Eroarea de masura a rezistentei Rx,conform montajului aval,se obtine cu
relatia:
      
                 
     (Expresia 4)
       Daca
se neglijeaza termenul Rx/rv se comite o
eroare de metoda care este mai mica in cazul cand Rx va fi mult mai mic decat rv (al carui ordin de masurare este
102….103 Ω ).
       Pentru montajul amonte (fig. 2 b),masurarea rezistentei
Rx se face cu
relatia:
      
                         
                      
(Expresia 5)
       Eroarea de masura a rezistentei Rx,conform montajului amonte,se obtine cu
relatia:
                
       (Expresia 6)
       Daca
se neglijeaza rezistenta interna a ampermetrului rA,se comite o eroare de metoda care este
mica cand Rx este mai mare
ca rA (al carui ordin de
marime este cuprins intre 10-2 Ω si 10 Ω).
       In
consecinta montajul aval se aplica atunci cand rezistentele au valori de cel
mult 10 Ω,iar montajul
amonte se aplica cand rezistentele supuse masurarii poseda valori de peste 10
Ω.Respectand aceste
conditii,erorile de metoda sunt de aproximativ 0,1%.
2.2. Masurarea rezistentelor prin metoda
comparatiei
       Aceasta metoda se bazeaza pe principiul compararii rezistentei
necunoscute de masurat Rx,cu
o rezistenta cunoscuta R0,de
acelasi ordin de marime si parcursa de acelasi curent (fig 3).
       Folosind comutatorul K2,se masoara succesiv tensiunea Ux
la bornele rezistentei Rx si U0 la bornele
rezistentei R0.Deoarece
rezistentele Rx si
R0 sunt conectate in
serie,vor fi parcurse de acelasi curent I si se poate scrie ca:
                          
                 
     (Expresia 7)
                Figura 3.  Schema de principiu
pentru masurarea rezistentelor prin metoda comparatiei
de unde rezulta:
                 
     (Expresia 8)
       Eroarea sistematica a metodei se determina cu expresia:
               (Expresia
9)
si este nula daca Rx = R0.
       Masurarea rezistentelor  prin metoda comparatiei este indicata
pentru determinarea rezistentelor mici.
2.3. Masurarea rezistentelor prin metoda
substitutiei
       Schema de montaj pentru aplicarea acestei metode este indicata in
figura 4.
       Pentru masurarea rezistentei necunoscute  Rx,se comuta in
prealabil comutatorul K pe
contactul 1 si se masoara
curentul I din circuit ;
dupa aceea se comuta comutatorul K pe contactul 2
si se regleaza rezistenta etalon R0 (care este o cutie de rezistente
etalon),pana cand se obtine acelasi curent I
In aceasta circumstanta,valorile celor doua rezistente
sunt egale.
       
             
                 Rx =R0      
                   
           
 (Expresia 10)
      
           Figura 4.Schema de principiu pentru
masurarea rezistentelor prin metoda substitutiei 
       Metoda substitutiei se considera o metoda precisa,deoarece
masurarile efectuate in cadrul metodei nu depind de clasa de precizie a
instrumentului indicator.
2.4.Masurarea rezistentelor electrice cu ajutorul
puntilor
      electrice
       Masurarea rezistentelor prin metode de punte se bazeaza pe
utilizarea pantelor de curent continuu WHEATSTONE si THOMSON.
       Masurarea rezistentelor cu puntea WHEATSTONE.Schema de principiu a
puntii este reprezentata in figura 5.
       Considerand R4
variabila,la echilibru (indicatorul de nul G indica 0),se poate scrie
ca:
               Rx  .
R3 = R2 R4  
           
                   
           
 (Expresia 11)
de unde rezulta rezistenta necunoscuta:
                   
   (Expresia 12)
       Pentru a simplifica calculele,rezistentele R2 si R3
reprezinta cutii de rezistenta de 1,10,100,1000
Ω,iar rezistenta
R4 o cutie cu rezistente cu
comutatoare (1….11111 Ω).
       Echilibrarea puntii se realizeaza astfel:
se
manevreaza reostatul Rr,la
valoarea maxima,inchizandu-se in acest scop K1
;
se
aleg astfel valorile  R2 si R3 pentru ca
raportul lor sa fie unitar;
se
inchide intrerupatorul K2 si
se regleaza rezistenta R4
pana la echilibrarea puntii;
pentru obtinerea unei precizii cat mai mare a masurarii,se mareste
treptat curentul,manevrand reostatul Rr si Re pentru
mentinerea echilibrului puntii;daca puntea nu se echilibreaza pentru nici o
valoare a rezistentei R4 se
schimba raportul rezistentelor R2/R3.
       
       Figura 5.Schema de principiu a puntii
Wheatstone
       
       Unele punti Wheatstone sunt prevazute cu un fir calibrat
alb,realizat din materiale cu mare rezistivitate (manganina,nichel s.a),care
formeaza bratele AD si CD ale puntii.Valorile rezistentelor R3 si R4 se obtin prin deplasarea cursorului c
pe firul calibrat.Echilibrul puntii,inregistrat de indicatorul de nul G ,se
realizeaza prin deplasarea cursorului c.
       Domeniul de masurare a puntii Wheatstone este cuprins intre 1
Ω si 1MΩ.
       Masurarea rezistentelor cu puntea Thomson.
                      Figura 6.
Schema de principiu a puntii Thomson
Cu aceasta punte se masoara rezistente mici
cuprinse intre 1Ω si
10-6Ω. Schema ei de principiu este reprezentata in figura 6.
       Rezistentele de contac si de legatura ale rezistentei de masurat
Rx se afla intr-un circuit
auxiliar (punctele a,d,e,h)si, prin acestea,se evita influenta lor asupra
circuitului de masurare.
       Daca
intre rezistentele R1,R2,R3 si
R4 exista
relatia:
       
             
           
           
                     
           (Expresia 13)
si se variaza rezistenta R,pana cand se obtine echilibrul
puntii atunci intre rezistentele punttii se poate scrie expresia:
          (Expresia 14)
Cum la echilibrul R1R4 – R2R3=0,expresia (14) devine:
                   
             (Expresia 15)
       Daca
din motive constructive,R1R4 – R2R3 este diferit de  zero,este necesar ca rezistenta
R0 a firului de
legatura  dintre rezistentele Rx si R sa aiba o valoare cat mai mica.
       Puntea Thomson poate fi utilizata,cu bune rezultate,la masurarea
rezistentelor de contact,rezistentelor interne ale
ampermetrelor,rezistentelor,sunturilor,rezistivitatilor conductoarelor
etc.
       Actualmente,se utilizeaza in laboratoare,de asemenea,punti
combinate...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.