| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Manastirile Voronet,Sucevita si Moldovita

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
                                       
MANASTIREA VORONET
Bine sfatuit la vreme de rastriste de catre
Daniile din Voronet, Stefan cel Mare si Sfânt hotaraste, drept multumire,
înaltarea unei manastiri care sa fie loc sfânt de rugaciune. Constructia s-a
savârsit în trei luni si trei saptamâni ale anului 1488. Încât de la
început a fost binecuvântata de calugari cu aleasa viata duhovniceasca, în
vremea Sf. Cuvios Daniil Sihastru fiind o adevarata lavra a isihaismului
românesc. Viata monahala s-a întrerupt în anul 1785 dupa anexarea Bucovinei
la imperiul Habsburgic si s-a reluat la 1 aprilie 1991, de data aceasta cu
obste de calugarite sub staretia Stavroforiei Irina Pantescu. Tânara obste se
straduieste sa îmbine  armonios rugaciunea cu munca în gospodarie, în
câmp, în atelierul de pictura si îndrumarea vizitatorilor.
Arhitectura:Forma initiala mai
poate fi vazuta în tabloul votiv: asezata pe un soclu de piatra, cu turla
înaltata pe o baza patrata pentru a-i accentua zveltetea, elanul catre
înaltime. Exonarthexul i-a fost adaugat în 1547 la initiativa mitropolitului
Grigorie Rosca, considerat al doilea ctitor al bisericii.
            
Asa cum se înfatiseaza astazi, Voronetul reprezinta unul dintre primele
monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente
bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de elansare a
edificiului, arcurile frânte la chenarele usilor  si ferestrelor,
prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe patru arcuri si baza
stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza si discuri
smaltuite).  
Pictura interioara: Naosul si
altarul pastreaza ansamblul iconografic din vremea lui Stefan cel Mare: bine
adaptat spatiului, armonios, cu personaje impunatoare, orânduire scenica mai
putin obisnuita în Moldova (Patimile lui Iisus, în naos), compozitii
neîntrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor si formelor (Intrarea în
Ierusalim, Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, în conca), elemente ce vadesc
apropierea de mediul real, patetic uman (Coborârea de pe cruce, Sfântul
Teodor, tabloul votiv). Pictura pronaosului, ulterioara, alterneaza ornamente
si figuri ce vor sa faca parca legatura cu exteriorul, trecând totusi prin
pridvor unde Calendarul bisericii dar mai ales Sfântul Ilie se bucura de o
prospetime stângace cu o nota de umor anuntatoare cumva a icoanelor  pe
sticla transilvanene (sec. XVIII-XIX).   
Pictura exterioara: se datoreaza
aceluiasi Grigore Rosca, eruditul teolog care a urmarit personal realizarea
operei calugarilor-zugravi anonimi. Rezultatul a fost exceptional: Judecata de
Apoi ocupa tot peretele de apus într-o uriasa compozitie pe cinci registre,
unica în arta orientului crestin; specialistii o considera prin amploare,
stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei,  superiora
compozitiilor de la Athos si celor de la Camposato (Pisa), demna de a fi
alaturata Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Khrie (Istambul),
imaginilor de la San Marco (Venetia), din Siena, Assisi, Orvieto.
Originalitatea artistului consta în curajul sau de a introduce în scena
instrumente muzicale moldovenesti (bucium, cobza), peisaj local, stergare,
vesminte populare - totul pe un fond albastru ce a nascut în sintagma
'albastru de Voronet' egala verdelui Veronese si rosului Titzian. Peretele de
sud este ocupat de Arborele lui Ieseu si filozofi antici, portrete socotite
capodopere. Lânga intrare sunt chipurile fauritorilor istoriei manastirii: Sf.
Daniil Sihastrul si mitropolitul Grigorie Rosca. Pe abside, conform regulei
împamântenite, Cinul aduna zeci de figuri într-un adevarat alai. Pe cât a
mai ramas din peretele nordic nespalat de ploi, Adam ara, Eva toarce lâna
(Facerea lumii), în vreme ce Zapisul lui Adam si Vamile Vazduhului înseamna
de fapt legende folclorice. Jilturile si o parte din strane apartin secolului
al XVI-lea. Daruite de Stefan cel Mare si trase cu mestesug, doua clopotnite
evoca numele marelui voievod... 
                
Expresie artistica a dreptei noastre credinte, a rafinamentului si gustului
pentru frumos ale neamului nostru, Sf. Manastire Voronet îndeamna la
reculegere, încânta inima si mintea privitorului ce ajunde la noi din toate
colturile lumii.
Manastirea Sucevita
Mănăstirea este ctitorie a boierilor
Movileşti. În 1584 se consideră încheiate lucrările efectuate la
biserică, o dată cu urcarea pe tron în 1595 a lui Ieremia Movilă începând
adevarata epocă de prosperitate pentru acest lăcaş
monahal.   
Muzeul mănăstiresc de astăzi 
adăposteşte - printre multe obiecte de cult de mare valoare artistică - un
număr de  broderii foarte vechi (epitaf din sec. al XV-lea,
acoperământ, datând din 1493, cele ale mormintelor lui Ieremia Movilă -
1606 şi Simion Movila - 1609 s.a.) sau capsula de argint (1616) în care se
păstrează o şuviţă din părul doamnei Elisabeta Movilă tăiată în
momentul în care, încercând să pună pe tronul ţării pe fiul său
Alexandru, a fost capturată de turci. Aceştia au dus-o la Istambul,
incluzând-o în haremul imperial. În apropierea cimitirului localităţii se
află o biserică din piatră (1772) cu turnul sau clopotniţa, monument
istoric, care a conservat anumite forme tradiţionale din arhitectura
construcţiilor de cult moldoveneşti. Tradiţia aşezată pe valea râului
Suceviţa, între dealuri, o biserică din lemn şi o schivnie de la începutul
veacului al XVI-lea; mai apoi, pentru răscumpărarea a cine ştie câte
păcate, o femeie ar fi dus în carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de
ani, piatra necesară actualei construcţii. Documentar, mănăstirea este
atestată la 1586 ca rezultat al iniţiativei mitropolitului Gheorghe Movilă,
monumentul fiind în realitate ctitorie comună a familiei Movileştilor (mari
boieri, cărturari şi chiar domnitori ai Moldovei şi ai Ţării Româneşti,
sec XVI-XVII).       
Arhitectura:Edificiul, de mari proporţii, păstrează planul trilombat şi
stilul statornicit în epoca lui Ştefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă
aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin arcuri
în acoladă) plasaţi mai târziu pe laturile de sud şi de nord; prin
excelenţă munteneşti, ele constitue un evident ecou al arhitecturii Ţării
Româneşti. Incinta este un patrulater (100 x 104 m) de ziduri înalte (6m)
şi groase de (3m) prevăzute cu contraforturi, metereze,drum de strajă, patru
turnuri de colţ şi unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei);
se mai află încăperi ale vechii case domneşti şi beciuri unde ar fi fost
ascunsă o fabuloasă avere (Ion Neculce).  
Pictura interioară:este
repartizată pe toată suprafaţa disponibilă conform schemelor tradiţionale,
îmbogăţită însă prin subiecte mai puţin obişnuite în Moldova dar
familiare pentru Muntenia. Naosul cuprinde un mozaic miniatural de
întâmplări din viaţa lui Iisus, trei imagini ale Genezei unde natura,
peisajul ies în prim plan (sunt tratate cu generozitate şi semnificativ,
zugravii plasând fără sfială în ambianţa persano-mediteraneană maci,
garofiţe şi viţă de vie). Tablou votiv bogat în personaje. Unică în
pictura noastră este iconografia gropniţei (Viaţa lui Moise), tot ambianţă
marină. Pridvorul întâmpină, ca de obicei, cu Judecata de Apoi şi cu o
foarte pământeancă relatare istorică: întâmpinarea moaştelor sfântului
Ioan cel Nou la curtea lui Alexandru cel
Bun.    
Pictura exterioară:Suceviţa,
ultima biserică din Bucovina zugrăvită pe faţade (1596), momentul cu cel
mai mare număr de imagini religioase din ţară, este un 'testament al artei
vechi moldoveneşti' (Paul Henry). Tradiţia şi inovaţia se împletesc
original şi pitoresc într-o desfăşurare multicromă dominată de verdele cu
'intensitatea smaraldului şi vigoarea ierbii proaspete după ploaie'. Imnul
acatist -la sud (arhitectură italiana); Pocrovul (rusesc); Arborele lui Ieseu
(peretele de sud) Scara lui Ioan Climax (la nord); Vămile văzduhului
constituie principalele lucrări iconografice ale picturii exterioare. 
Muzeul mănăstirii: este în posesia uneia dintre cele mai bogate şi preţioase
colecţii de artă medievală din Moldova: acoperământele de mormânt ale
domnitorilor Ieremia (1606) şi Simion Movilă (1609), capodopere ale
broderiei, totodată printre cele mai reuşite portrete laice din epocă;
epitaful cu 10000 de mărgăritare (1597), caseta de argint cu părul doamnei
Elisabeta, soţia lui Ieremia Movilă. Remarcabile sunt şi pietrele tombale
din gropniţă ale celor doi Movileşti, cu unele influenţe munteneşti în
decoraţia cioplită.
                                     
MANASTIREA MOLDOVITA
       
 Pe locul bisericii de lemn, Alexandru cel Bun
ctitorea în jurul lui 1410 biserica de piatra întarita pentru observare si
straja. O alunecare de teren afecteaza grav constructia la sfârsitul sec. al
XV-lea, asa încât acelasi domnitor, Petru Rares, înalta manastirea pe
pamânt mai sigur, în valea râului Moldovita, la
1532.             
–Arhitectura: Biserica este a doua (dupa Humor) si ultima cu pridvor deschis;
pastreaza tainita deasupra camerei mormintelor, firide de abside si ocnite sub
cornisa comune monumentelor epocii lui Stefan cel Mare. Chenarele ferestrelor
si usilor sunt în arc frânt cu rozete în trifoi, de înrâurire gotica, iar
soclul din piatra cioplita creste în partea superioara întruchipând loc de
odihna. Planul cladirii este trilobat; bolta pronaosului, eleganta, mai putin
obisnuita, se sprijina pe arce în loc de patru. Un moment valoros este...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.