| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: LUCRARE PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTA PROFESIONALA

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Colegiul Economic „Nicolae
Titulescu”
Baia Mare
LUCRARE  PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ
Coordonator:
Absolvent:
Profesor Popan Maria
Sitar Ada Ionela
Specializare: economic
An
şcolar
2004-2005
CONTABILITATEA
SALARIILOR
CURPINS:
Argument…………………………………………………………………………………..2
Cap. I
Introducere………………………………………………………………………3
       
1.1 Salariul – preţul
muncii…………………………………………………….3
Cap. II Prezentarea
societăţii……………………………………………………….7
Cap. III Calculul
salariilor……………………………………………………………8
       
3.1 Determinarea venitului
brut……………………………………………….8
       
3.2 Reţineri din
salarii…………………………………………………………….9
       
3.3 Impozitul pe
salarii………………………………………………………….10
Cap. IV Datoriile
sociale……………………………………………………………..14
       
4.1
CAS………………………………………………………………………………...14
       
4.2
CASS……………………………………………………………………………...15
       
4.3 Fondul de
şomaj…………………………………………………………..….16
       
4.4 Alte datorii
………………………………………………………………..……17
Cap. V Conturi şi
documente specifice evidenţierii cheltuielilor
salariale………………………………………………………………………………..……22
5.1 Conturi
specifice………………………………………………………..…….22
5.2 Documente
specifice………………………………………………..………29
Cap. VI Monografie………….……………………………………………..………..33
Bibliografie……………………………………………………………..…………………34
Argument
Pregătire cadrelor care lucrează sau vor
lucra în domeniul contabilităţii reprezintă o acţiune de maximă
importanţă şi actualitate, ce trebuie susţinută de toţi chemaţi prin
natura profesiei, să o facă.
Am scris această
lucrare cu convingerea că vin în sprijinul celor ce doresc să înveţe şi
să ştie cum se ţine evidenţa contabilă a patrimoniului în economia de
piaţă.
Lucrarea de faţă este elaborată pe baza
prevederilor Legii Contabilităţii.
Cunoştinţele de contabilitate trebuie
posedate nu numai de către cei ce administrează şi răspund de patrimoniul
economic.
Se cuvine să subliniem importanţa pe care
o are astăzi contabilitatea pentru cunoaşterea situaţiei şi conducerea
activităţii economice, precum şi locul important pe care trebuie să-l ocupe
contabilitatea în pregătirea specialiştilor din domeniul
economic.
Lucrarea se adresează elevilor şi
studenţilor care studiază contabilitatea (Gr.42 „Personal şi conturi
asimilate” şi Gr.43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi
asimilate” –
Contabilitatea Salariilor).
Lucrarea poate fi utilă contabililor şi
economiştilor care se pregătesc în vederea prezentării la examenul pentru
dobândirea calităţii de contabil autorizat şi expert contabil.
Cap. I 
Introducere
Salariul –
Preţul muncii
Salariul reprezintă „expresia bănească
a valorii forţei de muncă”, „preţul forţei de muncă”, „plata
forţei de muncă”. Mai simplu, salariul este definit ca „plata, de regulă
în formă bănească, a unei activităţi depuse”, „preţul muncii”, „plata muncii”.
Prin legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se prevede:
„Art. 154 – (1) Salariul reprezintă
contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de
muncă.
                  
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare
salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Art. 155 – Salariul cuprinde salariul de bază,
indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
Art. 156 – Salariile se plătesc înaintea
oricăror alte obligaţii băneşti ale
angajatorului.”
Din punct de vedere fiscal, salariul
reprezintă:
Pentru angajatori (societate comercială, regie autonomă etc.), o
cheltuială, ca orice altă cheltuială, impusă de necesitatea desfăşurării
activităţii. Angajatorul, care face „plata muncii” sub formă de
„salarii”, are obligaţia:
De
a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezintă o
„cheltuială cu salariile”, înregistrată în debitul contului 641
„Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”, care este o cheltuială
deductibilă la calcului profilului impozabil (adică admisă a sa scădea din
veniturile impozabile în scopul determinării profitului
impozabil);
De
a se înregistra în evidenţa financiar-contabilă cu „salariile
plătite”, respectiv cu „salariile şi alte drepturi cuvenite
personalului”, în creditul contului 421 „Personal – remuneraţii acordate”, şi de a
calcula şi reţine, prin stopaj la sursă, obligaţiile bugetare (contribuţia
pentru şomaj, pensie, sănătate şi impozitul). Calculul şi reţinerea
obligaţiilor datorate statului reprezintă o obligaţie a angajatorului (a
celui care face plata salariilor) şi se face prin „stopaj la sursă”, care
constă în faptul că nu se face plata salariilor până nu se
„stopează”, până nu se calculează şi reţin sumele datorate
statului;
Pentru salariat (angajat), un „venit
obţinut prin muncă”, un venit acordat de angajator după ce s-au calculat
şi reţinut de angajator toate obligaţiile de plată datorate
statului.
Din punct de vedere strict fiscal, sensul
şi conţinutul noţiunii de salariu se vor înţelege corect şi pe deplin
numai dacă este privit ATÂT din punct de vedere al celui care îl acordă (al
angajatorului, care este plătitorul de salarii), cât şi din punct de vedere
al celui care îl primeşte (al salariatului, care este beneficiarul
veniturilor din salarii).
SALARIATUL este o persoană încadrată cu
contract individual de muncă, cu timp integral sau parţial de muncă, pe o
perioadă nedeterminată sau determinată. Atât timp cât nu există un
contract individual de muncă, nu se poate vorbi de salariat sau salariu..
calitatea de salariat se capătă numai şi numai prin încheierea unui
contract individual de muncă, care generează întocmirea documentului
„carte de muncă”, numită mai nou „carnet de muncă”.
De reţinut că unele activităţi se pot
desfăşura şi pe bază de „contracte civile”, numite „convenţii
civile”, încheiate în baza Codului Civil, care nu generează raporturi de
muncă, care nu se cuprind în statul ,de salarii şi, ca urmare, (1) nu se
supun contribuţiilor bugetare (pentru şomaj, pensii, sănătate) prevăzute
pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, (2) nu se impozitează
pe baza baremului lunar de impunere, pe baza căruia se impun veniturile
salariale şi asimilate salariilor, (3) nu se includ în venitul anual global
impozabil.
Veniturile pe
bază de „contracte civile”, încheiate în baza Codului Civil, se
încadrează în Codul Fiscal (C.f.) la „venituri din alte surse” (art.83
C.f.), iar impozitul se calculează cu cota de 10% până la 31.12.2004 şi
cota de 16% după 1.01.2005 (art. 85 C.f ).
CONTRACTUL reprezintă „Un acord încheiat
între două sau mai multe persoane spre a asigura un rezultat din care fiecare
urmăreşte un beneficiu” (Oxford. Dicţionar de politică, Editura Univeres
Enciclopedic, Bucureşti, 2001).
Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se
prevede:
„Art. 10 – Contractul individual de muncă este
contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se
obligă să presteze munca pentru el şi sub autoritatea unui angajator,
persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite
salariu.
Art. 11 – Clauzele contractului individual de
muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim
stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de
muncă.
Art. 12 – (1) Contractul individual de muncă
se încheie pe durată nedeterminată.
(2) – Prin excepţie, contractul
individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în
condiţiile expres prevăzute de lege.
Art. 14 – (1) În sensul prezentului cod, prin
angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit
legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de
muncă.
Art. 16 – (3) Munca prestată în temeiul unui
contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în
muncă.
Art. 35 – (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte
individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare
dintre acestea.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin.
(1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru
cumulul unor funcţii.
(3) Salariaţii
care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui
angajator locul unde exercită funcţia pe care o consideră de
bază.
Art. 82 – (1) Contractul individual de muncă
pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o durată mai mare de 18 luni.
Art. 101 – (1) Angajatorul poate încadra
salariaţii cu program de lucru corespunzător unei fracţiuni de normă de cel
puţin două ore pe zi, prin contracte individuale de muncă pe durată
nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de
muncă cu timp parţial.
(2) Contractul individual de muncă cu timp
parţial se încheie numai în formă scrisă.
(3) Durata săptămânală de lucru a
unui  salariat angajat cu contract individual de muncă cu timp parţial
este inferioară celei a unui salariat cu normă întreagă comparabil, fără
a putea fi mai mică de 10 ore.
Art. 108 – timpul de muncă reprezintă timpul
pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de
muncă.
Art. 109 – (1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului
de muncă este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână.”
Desfăşurarea unor activităţi, pe cât...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.