| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Lucius Annaeus Seneca

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
LUCIUS ANNAEUS SENECA
       Seneca (4 a.Chr.-65 p.Chr.), fiul
cunoscutului retorician Marcus Lucius Annaeus Seneca, filosof, dramaturg şi om
de stat, a fost unul dintre cei mai importanţi scriitori ai perioadei de
argint a literaturii latine. A studiat mai
întâi elocinţa, ca apoi să ia lecţii de filosofie
de la Attalus1, Fabianus şi Sotion2. Principalele sale scrieri
etice sunt „Scrisori morale”3. După ce a fost în exil în
Corsica, a devenit preceptorul lui Nero, urmând ca după ce acesta din urmă a
devenit împărat, să-l implice pe Seneca în conjuraţia lui Pison şi i-a
poruncit să-şi ia viaţa; Seneca şi-a tăiat venele.
       Din voluminoasa sa operă este de reţinut morala sa apropiată de
cea a stoicilor, dezvoltată în „Questiones naturales”, se opune lui Cicero, pentru care viaţa
socială şi datoria de cetăţean sunt pe primul loc. Înţelepciunea constă
în a-şi cultiva voinţa de a-şi găsi fericirea în virtute, şi nu în
hazardul bogăţiei materiale. Originalitatea lui Seneca stă în pătrunderea
cu care a surprins viciile şi relele contemporanilor săi, stă în locul
acordat milei şi omeniei faţă de sclavi, de gladiatori. Ideile sale au
făcut ca el să fie consultat nu numai de filosofi, ci şi de Părinţii
Bisericii şi de moraliştii creştini. Sinuciderea către care a fost împins
a oferit un model celebru de stoicism în acţiune.
       Îl putem încadra pe Seneca la stoicismul imperial, în mod
esenţial roman, ale cărui mari nume sunt, alături de acesta, Epictet şi
împăratul Marcus Aurelius.
       O privire de ansamblu asupra stoicismului; Stoicismul, ca de altfel epicurianismul care îi este contemporan,
este întâi de toate o doctrină morală care propune reguli de viaţă menite
să conducă la atingerea fericirii şi a înţelepciunii. Totuşi, aceste
reguli se sprijină pe o concepţie teoretică şi raţională despre univers.
Tocmai în acest sens stoicismul este o filosofie.
Stoicismul se caracterizează în primul rând
prin naturalismul său, manifestat în preceptul potrivit căruia trebuie să
„trăim în armonie cu natura”. Este adevărat că stoicismul ia naştere
în momentul declinului cetăţii greceşti, ca formă politică. Naturalismul
stoic traduce o anumită decădere a vieţii culturale şi politice. El
susţine o anume retragere din viaţa publică şi replasează omul în sânul
universului, considerat ca adevărata sa patrie.
A doua trăsătură caracteristică a
doctrinei este conceperea materială a acestui univers. Stoicismul este un
materialism. Numai materia există, ea fiind definită numai prin corpuri,
adică ceea ce este capabil să acţioneze, sau asupra căruia este posibil să
acţionăm. Materialismul stoic are consecinţe asupra moralei. De exemplu,
pasiunea este condamnată pentru că ea epuizează sufletul prin eforturi vane.
Ea este de fapt orientată către trecut, prin regret, sau către viitor, prin
teamă sau speranţă. Dar nici trecutul, nici viitorul nu există. Nu se poate
acţiona asupra lor, ele sunt lipsite de corporalitate. De altfel, ordinea
lucrurilor este descrisă în univers, care formează o totalitate
coerentă.
       Aşadar, îl putem încadra fără probleme pe Seneca la stoici,
deşi se pare că lucrurile nu sunt chiar aşa – Eugen Cizec spune: „Seneca oscilează între panteismul stoic şi un monoteism
cosmobiologic. Când se referă la „divinitate", deus, Seneca nu clarifică dacă el
înţelege prin aceasta esenţa raţională a universului, „spiritul vital"
al stoicilor, substanţă materială mai fină, sau, a contrario, o forţă transcendentă
şi autonomă, care ar guverna lumea.”4. Putem spune că strategia filosofică a lui Seneca poate totuşi fi urmărită şi
în funcţie de tripartiţia consacrată de alţi gânditori, îndeosebi
stoici, care implică fizica, logica şi morala. De
fapt, Seneca nu respinge categoric trihotomia
tradiţională, însă o adaptează dorinţei sale de a conferi prioritate
eticii. De aceea, sistemul senecan trebuie urmărit
în funcţie de tripartiţia consacrată a filosofiei.
       Seneca admite teoria ciclică şi stoică a istoriei, potrivit
căreia un diluviu ori o conflagraţie universală separă faze absolut
identice din viaţa omenirii. Echilibrul interior se dobândeşte în ciuda
faptului că omul trebuie să moară la un moment dat – fapt impus de condiţia umană
(„condicio humana”). Seneca spune: „mulţi
oameni cred că noi (stoicii) făgăduim mai mult decât îngăduie condiţia
umană şi pe bună dreptate, căci se gândesc numai la limitele timpului. Să
se întoarcă la suflet" (Ep., 71, 6)5. Limitele sufletului par astfel foarte largi, deşi nu sunt deschise
la infinit. Fiindcă raţiunea omenească nu constituie decât o parte a raţiunii universale, una dintre
manifestările ei concrete. De aceea, este firesc ca oamenii să se supună
legilor acestei raţiuni. însă legile raţiunii universale alcătuiesc tocmai
„destinul", fatum, pe
care omul este obligat să-l urmeze. Răzvrătirile împotriva destinului sunt
zadarnice şi provoacă tragedii, cum am văzut mai sus.
Aşadar, Seneca aderă la fatalismul stoic,
însă consideră că omul poate deveni liber şi controla soarta, dacă o
acceptă împăcat.
Bibliografie
Cizek, Eugen, „Istoria literaturii
latine”,, ed. Societatea „Adevărul”
Grimal, Piere Grimal,
„Literatura latină”
1
Stoic.
2
Fabianus şi Sotion –
pitagoricieni.
3 O
utilizare timpurie a formei epistolare.
4
„Istoria literaturii latine” – Eugen Cizek (pag. 456).
5 Apud
Eugen cizec (pag. 456)



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.