| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Locul si rolul proceselor secundare si principale in sistemul tehnologic al magazinului

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Locul şi rolul proceselor secundare şi
principale în sistemul tehnologic al magazinului
Magazinul este un “vânzător” de prim
ordin, fie că este organizat în forma de vânzare cu autoservire, fie în
forma clasică unde progresele înregistrate în prezentarea mărfurilor, la
vederea clientului, ca şi aspectul agreabil şi modern al acestuia preiau
unele atribute din munca vânzătorului.
       Frecventând un magazin, consumatorul “economiseşte” timp,
efort, nefiind  nevoie să se adreseze fiecărui producător pentru a-şi
acoperi cerinţele de consum care pot fi destul de largi ( hrană,
îmbrăcăminte, igienă personalî, dotare şi întreţinere a locuinţei
etc.).
       Deci, magazinul produce servicii şi oferă consumatorului mijlocul
de a le obţine prin actul de vânzare.
Structura funcţională a magazinului
       Suprafaţa unui magazin se poate diviza în funcţie de mărimea
şi profilul său, vechimea clădirilor în care acestea îşi desfăşoară
activitatea, modul de realizare a construcţiei (cu unul sau mai multe
niveluri), astfel :
               a) sala
de vânzare, în cadrul căreia are loc procesul de
vânzare a mărfurilor;
               b) depozitul
de mărfuri, destinat păstrării mărfurilor şi continuităţii procesului de
vânzare;
               c) spaţial
tehnic (vestiare, grupuri sanitare, instalaţii tehnice, birouri).
       O importanţă deosebită pentru
organizarea magazinului o are, printre altele, forma şi mărimea sălii de
vânzare. Experienţa demonstrează că există o mare diversitate de forme ale
sălii de vânzare. Sunt preferate formele pătrate şi dreptunghiulare (cât
mai apropiate de forma pătrată) datorită condiţiilor optime de vizibilitate
şi de orientare a cumpărătorilor în  sala de vânzare, de amplasarea
mobilierului şi utilajelor, de stabilirea  celor mai raţionale fluxuri
ale mărfurilor, personalului şi cumpărătorilor.
       Sala de vânzare trebuie să aibă create
condiţii de iluminare naturală care să asigure, în timpul zilei,
vizibilitate până în cele mai îndepărtate locuri, să permită studierea
amănunţită a mărfurilor expuse, precum şi distingerea fără efort, a
întregii palete coloristice a mărfurilor.
Tehnologia amenajării suprafeţei de
vânzare
       Organizarea interioară a suprafeţei de vânzare reprezintă,
într-o anumită măsură, modul de prezentare a magazinului, “argumentul”
său, maniera sa de exprimare în cadrul dialogului pe care-l stabileşte cu
clientela.
       O asemenea viziune, presupune ca magazinul să fie proiectat din
interior spre exterior, începând de la punctul de vânzare
(raionul).
       Atât în proiectarea noilor magazine, cât şi în remodelarea
celor existente, se urmăreşte, în esenţă, crearea unei ambianţe care să
promoveze în cel mai înalt grad vânzările,  realizarea unei legături
optime între diferitele componente ale sistemului pe care îl formează
ansanblul suprafeţei de vânzare.
Dimensionarea raioanelor
       Funcţionalitatea eficientă a magazinului este condiţionată de
modul cum se va soluţiona repartizarea suprafeţei de vânzare pe raioane,
dimensionarea optimă a acestora  având consecinţe nemijlocite asupra
cifrei de afaceri, ca şi asupra nivelului de servire a
clienţilor.
       Suprafaţa de vânzare a unui raion depinde mai multi factori,
printre care :
a)    
   Volumul şi structura asortimentului de
mărfuri comercializat;
b)    
   Formele de expunere şi vânzare, în
interdependenţă cu tipul şi dimensiunile mobilierului utilizat;
c)    
   Frecvenţa cererii de mărfuri a
populaţiei, după sezon;
d)    
   Obiceiurile de cumpărare a
populaţiei;
e)    
   Amplasarea magazinului şi
particularităţile sale constructive.
Deşi, destul de dificil, se poate stabili o
metodologie care să asigure alocarea orientativă pe grupe de mărfuri, a
suprafeţei de vânzare a unui magazin. O asemenea metodologie presupune
parcurgerea succesivă a următoarelor etape :
a)    
   Determinarea unui număr teoretic de
referinte, pornind de la un asortiment-tip pentru fiecare raion ;
b)    
   Determinarea stocului de etalare
;
c)    
   Stabilirea unor norme de încărcare pe
mp suprafată de etalare ;
d)    
   Calcularea raportului dintre suprafaţa
de etalare şi cea ocupată cu mobilier ;
e)    
   Determinarea lungimii alocate fiecărui
raion.
a) Numărul de referinţe - se stabileşte pe raioane sau familii de produse. Metoda
practicată de alegere a asortimentului - tip pentru fiecare raion, presupune,
la rândul ei, parcurgerea unui anume număr de etape intermediare
:
Prima etapă : se
stabileşte lista raioanelor şi familiilor de produse care trebuie implantate.
Un magazin va avea, de regulă, urmatoarele raioane alimentare : mezeluri,
brânzeturi, carne, fructe şi legume,  produse congelate,  băuturi,
băcănie uscată. Implantarea unui raion nealimantar în acest magazin este
condiţionată de mărimea acestuia. Astfel, având în vedere talia
magazinului, se impune o analiză grafică, pentru care se are în vedere
:
•  
     Suprafaţa minimă necesară
pentru a introduce o   anumită categorie de articole
nealimentare;
•  
     Repartiţia suprafeţelor între
raioanele alimentare şi cele nealimentare.
A doua etapă : se
determină natura categoriilor de articole ;
A treia etapă : se
are în vedere detalierea asortimentului, determinând pe fiecare raion şi
familie de produse lista articolelor care vor fi prezentate  la vânzare,
cu menţionarea numărului de referinţe pentru fiecare raion. Trebuie avut în
vedere :
•  
     Lipsa din asortimentul de mărfuri
a unor articole pe care clientul le cumpără în mod obişnuit;
•  
     Existenţa unui număr mare de
produse cu desfacere lentă care antrenează reducerea frontului de expunere
şi o creştere a stocului cu toate consecinţele negative pe care le are
asupra cheltuielilor de circulaţie şi a rentabilităţii.
Urmărirea atentă a comportamentului
clientelei şi a vânzărilor realizate este, fără îndoială cel mai bun
criteriu de adaptare a asortimentului la cerinţele pieţei unui magazine.
Această adaptare presupune, în paralel, atât introducerea unor noi articole,
cât şi retragerea altora din vânzare.
Înainte de a se decide scoaterea unor produse
din asortimentul de mărfuri oferite de punctul de
vânzare este necesar să se dea răspuns unor întrebări :
•  
     Articolul susceptibil de a fi
eliminat nu trebuie oare să existe în structura asortimentului în mod
obligatoriu, indiferent de proporţia în care este cerut?
•  
     Nu s-ar înregistra o creştere a
vânzărilor dacă s-ar schimba locul de expunere a respectivelor
articole?
•  
     Articolele respective sunt
cunoscute suficient de bine de consumator?
b) Stocul de etalare din sala de vânzare
Stocul de etalare se impune a fi avut în vedere, în primul rând din necesitatea asigurării
unei suprafeţe minime pentru prezentarea asortimentului de mărfuri, ştiut
fiind faptul că există un raport între numărul de exponate dintr-un anumit
reper şi posibilitatea realizării unui volum optim al
vânzărilor.
Se admite, astfel, că sunt necesare minim 2
sau 3 bucăti din acelaşi articol pentru ca acesta să aibă şansa de a opri
privirea unui client. Astfel spus, se poate presupune că unei creşteri a
linearului unui raion îi corespunde o creştere a volumului vânzărilor ,
însă această creştere este limitată prin existenţa a două restricţii
:
•  
     Un număr minim de bucăţi
dintr-o anumită referinţă care  dacă nu este atins, nu permite
realizarea unei vânzări corespunzătoare ;
•  
     Un prag de saturaţie, peste care,
dacă se trece, nu se va obţine o sporire a vânzărilor.
Linearul este “lungimea de expunere” a
produselor într-un magazin.
c) Norma de încărcare pe mp suprafaţă de
etalare trebuie să fie rezultatul experimentărilor,
luându-se în consideraţie tipul şi dimensiunile mobilierului utilizat,
caracteristicile de prezentare comercială a mărfurilor (gabarit, ambalaj
etc), formele de expunere pe mobilier.
Posibilităţile de încărcare cu mărfuri a
mobilierului se află în relaţie directă cu înălţimea, lăţimea şi
adâncimea acestuia ( raft, stender etc.) cu distanţa dintre poliţe
(respectiv, bare) - elemente ce variază de la o grupă de mărfuri la
alta.
d) Raportul dintre suprafaţa de etalare şi
cea ocupată cu mobilier
Are în vedere înălţimea purtătorilor de
mărfuri (rafturi, gondole, stendere, etc.), numărul şi dimensiunea
poliţelor, distanţele  minime dintre acestea.
Se va urmări totodată :
•  
     Asigurarea  unei lungimi
optime a frontului de expunere (5-10 m) ;
•  
     Utilizarea la maximum a
mobilierului de-a lungul pereţilor pe înălţimi
variind între 2 şi 2,20 m ;
•  
     Folosirea în general a unui
mobilier cu 4-5 niveluri (poliţe) de expunere.
       
Implantarea raioanelor şi suprafaţa de
vânzare a magazinului
       Prin operaţiunea de implantare se urmăreşte amplasarea 
raioanelor, a mobilierului şi a produselor astfel încât să se asigure
prezentarea unui stoc de mărfuri echilibrat în raport cu cerinţele 
clientelei, precum şi uşurarea alegerii de către cumpărători a mărfurilor
expuse.
       Fundamentarea implantării raioanelor implică elaborarea unui plan
concret de aranjare spaţială a suprafeţei de vânzare. Fiecare raion are
importanţa şi un rol bine definit în utilizarea cu...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.