| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Limba latina-morfologie

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
MORFOLOGIE
-Limba Latina-
Substantivul
       În limba latină, în funcţie de terminaţia substantivului la
cazul genitiv, singular se disting 5 declinaţii:
Declinarea
I
II
III
IV
V
Nominativ
-a
-us,-er,-ir,-um
-,-s,-e
-us,-u
-es
Genitiv
-ae
-i
-is
-us
-ei
       Funcţiile sintactice ale substantivelor la diferite
cazuri
Nominativ
Subiect;
Nume
predicativ;
Element predicativ suplimentar;
Apoziţia subiectului şi a numelui predicativ.
Vocativ
Cazul interpretării(fără funcţie sintactică).
Genitiv      
 
Atribut genitival :
Posesiv;
al
calităţii;
Partitiv;
Obiectiv;
Subiectiv;
Explicativ.
Complement.
Dativ
Complement în dativ:
de
atribuire;
al
interesului şi al dezavantajelor;
Final.
Cerut de verbe şi adjective.
Acuzativ
Complement direct;
Complemente circumstanţiale.
Ablativul
Complemente circumstanţiale.
Adjectivul
       În funcţie de numărul de terminaţii, în limba latină,
adjectivele se clasifică în două grupe numite clase.
Clasa I: adjective cu trei terminaţii: -us,-a,-um
                   
                       
     -er,-era,-erum        
                   
                       
     -er,-ra,-rum
Clasa a II-a: -adjective cu două terminaţii:
fortis,forte
                 
      -adjective cu o terminaţie:
ventus
       Adjectivele din clasa I se declină după declinarea I (cele
feminine) şi după cea de-a doua (cele masculine şi neuter),iar cele din
clasa a II-a se declină după a treia declinare.
       Trecerea unui adjectiv prin gradele de comparţie se realizează
prin adăugarea de terminaţii specifice la tema acestuia:
Comparativ:-ior;
Superlativ:-issim-;-rim-;-lim-;
       Comparativul se declină după declinarea a III-a.
       În limba latină există şi câteva
excepţii:
Pozitiv
Comparativ
Superlativ
m.
f.
n.
m.f.
n.
m.
f.
n.
magnus
-a
-um
maior
maius
maximus
-a
-um
parvus
-a
-um
minor
minus
minimus
-a
-um
bonus
-a
-um
melior
melius
optimus
-a
-um
malus
-a
-um
peior
peius
pessimus
-a
-um
multus
-a
-um
plures
plura(pl.)
plurimus
-a
-um
       
Pronumele
       A.Pronumele personale
Persoana
I
Persoana a
II-a
Caz
Singular
Plural
Singular
Plural
N.
ego(eu)
nos(noi)
tu(tu)
vos(voi)
G.
mei(pe
mine)
nostri(de
noi)
tui(de
tine)
vestri(de
voi)
_
nostrum    (dintre noi)
_
vestrum(dintre
voi)
D.
mihi(mie)
nobis(nouă)
tibi(ţie)
vobis(vouă)
Ac.
me(pe mine)
nos(pe noi)
te(pe tine)
vos(pe voi)
Abl.
(a) me(de
mine)
nobis(de
noi)
(a) te(de
tine)
(a) vobis(de
voi)
mecum          (cu
mine)
nobiscum      (cu noi)
tecum(cu
tine)
vobiscum(cu
voi)
V.
-
-
tu!(tu!)
vos!(voi!)
       Pronumele personal nu are forme proprii pentru persoana a III-a,
în locul acestora se utilizează formele pronumelor reflexive sau
demonstrative: is, ea, id (acesta, acesta), ille, illa, illud
(acela, aceea). Formele sunt identice pentru toate
genurile.
         
         B.Pronumele reflexiv
       
Persoana a III-a
Caz
Singular şi plural
N.
-
G.
sui(de
sine)
D.
Sibi(sieşi,
pentru sine)
Ac.
se(pe
sine)
Abl.
(a) se(despre
sine)
secum(cu
sine)
 
       Pronumele reflexiv are forme proprii pentru persoana a III-a; pentru persoanele şi a II-a se utilizează pronumele
personal. Are forme identice pentru cele trei genuri şi cele două
numere.
       C.Pronumele şi adjectivul posesiv
Singular
Plural
m.
f.
n.
m.
f.
n.
meus
-a
-um
al meu
noster
-a
-um
al nostru
tuus
-a
-um
al tău
vester
-a
-um
al vostru
suus
-a
-um
al său
sui
-ae
-a
al lor
       Adjectivul posesiv se declină precum un adjectiv din clasa
I.
       D.Pronumele şi adjectivele demonstrative
       
HIC(acesta)
ISTE(acesta)
IS(acesta)
Singular
Caz
m.
f.
n.
m.
f.
n.
m.
f.
n.
N.
hic
haec
hoc
iste
ista
istud
is
ea
id
G.
huius
istius
eius
D.
huic
isti
ei
Ac.
hunc
hanc
hoc
istum
istam
istud
eum
eam
id
Abl.
hoc
hac
hoc
isto
ista
isto
eo
ea
eo
Plural
N.
hi
hae
haec
isti
istae
ista
ei(ii)
eae
ea
G.
horum
harum
horum
istorum
istarum
istorum
eorum
earum
eorum
D.
his
istis
eis(iis)
Ac.
hos
has
haec
istos
istas
ista
eos
eas
ea
Abl.
his
istis
eis(iis)
ILLE(acela)
IPSE(însuşi)
IDEM(acelaşi)
Singular
Caz
m.
f.
n.
m.
f.
n.
m.
f.
n.
N.
ille
illa
illud
ipse
ipsa
ipsum
idem
eadem
idem
G.
illius
ipsius
eiusdem
D.
illi
ipsi
eidem
Ac.
illum
illam
llud
ipsum
ipsam
ipsum
eundem
eandem
idem
Abl.
illo
illa
illo
ipso
ipsa
ipso
eodem
eadem
eodem
Plural
N.
illi
illae
lla
ipsi
ipsae
ipsa
eidem
eaedem
eadem
G.
illorum
illarum
illorum
ipsorum
ipsarum
ipsorum
eorundem
earundem
eorundem
D.
illis
ipsis
eisdem
Ac.
illos
illas
illa
ipsos
ipsas
ipsa
eosdem
easdem
eadem
Abl.
ipsis
ipsa
eisdem
       Pronumele demonstrative de apropiere: hic
se referă la persoana I (acesta de lângă mine),
iste  la persoana a
II-a (acesta de lângă tine), is se referă la persoana a III-a (acesta de lângă el). Pronumele
demonstrativ de depărtare ille se referă la persoana a III-a (acela de lângă el).
       În limba latină există, ca şi în limba română, un pronume
de întărire ipse (însumu, însuţi, însuşi, etc.) şi un pronume de identitate
idem (acelaşi).
       Nu există forme pentru V.
       E.Pronumele interogativ şi pronumele relativ
Pronumele
interogativ
Pronumele
relativ
QUIS
(cine?)
QUI
(care)
Sg.
m.
f.
n.
m.
f.
n.
N.
quis
quae
quid
qui
quae
quod
G.
cuius
cuius
cuius
cuius
cuius
cuius
D.
cui
cui
cui
cui
cui
cui
Ac.
quem
quam
quid
quem
quam
quod
Abl.
quo
qua
quo
quo
qua
quo
Pl.
m.
f.
n.
N.
qui
quae
quae
G.
quorum
quarum
quorum
D.
quibus
Ac.
quos
quas
quae
Abl.
quibus
       Pronumele interogative şi relative nu au
forme pentru cazul V.
Numeralul(I-X)
Cardinal
Ordinal
I
unus,-a,-um
primus,-a,-um
II
duo,duae,duo
secundus,-a,-um
III
tres,tria
tertius,-a,-um
IV
quattuor
quartus,-a,-um
V
quinque
quintus,-a,-um
VI
sex
sextus,-a,-um
VII
septem
septimus,-a,-um
VIII
octo
octavus,-a,-um
IX
novem
nonus,-a,-um
X
decem
decimus,-a,-um
       Primele trei numerale cardinale se declină astfel:
Unus
Duo
Tres
N.
unus
una
unum
duo
duae
duo
tres,tria
G.
unius
duorum
duarum
Duorum
trium
D.
uni
duobus
duabus
duobus
trius
Ac.
unum
unam
unum
duos
duas
duo
tres,tria
Abl.
uno
una
uno
duobus
duabus
duobus
tribus
       Celelalte numerale cardinale nu se
declină.
       Numeralele ordinale se declină ca adjectivele cu trei terminaţii
din clasa I.
Verbul
În limba latină verbele se împart în 4
conjugări:
       I:canto, cantare→canta
       II:video, vidēre→vide
       III:dico, dicĕre→dice
       IV:audio, audire→audi
Împărţirea pe conjugări se face după
vocalavocala tematică:
       I:a
       II:ē
       III:ĕ
       IV:i
Indicativul prezent=tema de prezent a
vb.+-o/-m
                   
           -s
                   
           -t
                   
           -mus
                   
           -tis
                   
           -nt
Indicativul imperfect se fomează la fel,
doar că între tema verbului şi treminaţie se introduce un sufix morfologic:
”ba”, iar la viitor „b” pentru conjugările I şi II şi sufixul
„e” pentru conjugările III şi IV şi „a” pentru persoana
I.
Excepţie:ind. Imperfect...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.