| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Jocul-modalitate de invatare si educare

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
        
                            
MODALITATE   DE   INVĂŢARE   ŞI  
EDUCARE                
           
Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este
jocul.        
           
In mod obişnuit o asemenea activitate este izvorâtă din nevoia de acţiune,
de mişcare a copilului-o modalitate de a-şi consuma energia- sau de a se
distra, un mod plăcut, de a utiliza timpul liber,şi nu numai.
                      
Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc 
obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală, fizică a
copilului.
         Incorporat în
activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia  un 
caracter mai viu si mai atragător, aduce varietate si o stare de bună
dispoziţie functională, de veselie si bucurie,de destindere, ceea ce previne
apariţia monotoniei şi a plictiselii, a oboselii.
               
Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învaţătorul
consolidează , precizează şi chiar verifică cunoştinţele elevilor, le
imbogăţeşte sfera lor de cunoştinţe,  pune în valoare şi le
antrenează capacităţile creatoare  ale acestora
                   
Atunci când jocul este utilizat în procesul de învăţământ,el
dobândeşte funcţii psihopedagogice  semnificative,asigurând
participarea activă a elevului lecţii,sporind interesul de cunoaştere fată
de conţinutul lecţiei.
      O dată cu
împlinirea vârstei de 6ani , în viaţa copilului începe procesul de
integrare în viaţa şcolară, ca o necesitate obiectivă determinată de
cerinţele instruirii şi
dezvoltării sale multilaterale.De la această vârstă, o bună parte
din                                                                                                                                                  
timp este rezervată şcolii, activităţii de învăţare,care devine o
preocupare majoră.In programul zilnic al elevului intervin schimbări impuse
de ponderea pe care o are acum şcoala, schimbări care nu diminuează însă
dorinţa lui de joc, jocul rămânâd o problemă majoră în prioada
copilăriei.
         Ştim că jocul
didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea
didactică simulată.Această acţiune valorifică la nivelul instrucţiei
finălităţile adaptive de tip recreativ proprii activităţii umane, în
general ,în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenice, în mod
special.                         
          
Psihologia jocului evidenţiază importanţa activării acestei metode
mai  ales în învăţământul preşcolar şi primar.Analiza sa permite
cadrului didactic valorificarea principalelor cinci direcţii de
dezvoltare,orientate astfel :
              
,,  -de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase ;
                  
-de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile ;
                  
-de la jocurile fară subiect spre cele cu
subiect ;
                  
-de la şirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect
şi   cu desfăşurare sistematică ;
                     
-de la reflectarea vieţii personale şi a ambianţei apropiate,la reflectarea
evenimentelor vieţii sociale’’(Elkonin).
          Această
metodă dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice
care sunt subordonate scopului activităţii de predare-evaluare într-o perspectivă pronunţat formativă. Modalităţile de
realizare angajează urmatoarele criterii pedagogice
de clasificare a jocurilor didactice.
                 
-după obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive, vizuale,motorii,
tactile ), jocuri de observare, jocuri de dezvoltare a limbajului,jocuri de
stimulare a cunoaşterii interactive ;
            
-după conţinutul instruirii : jocuri matematice, jocuri muzicale,jocuri
sportive, jocuri literare/ lingvistice ;
            
-după formă de exprimare : jocuri simbolice, jocuri de orientare, jocuri
de  sensibilizare, jocuri conceptuale, jocuri-ghicitori,jocuri de cuvinte
încrucişate ;
            
-după resursele folosite :jocuri materiale, jocuri orale, jocuri pe bază de
întrebări,jocuri pe bază de fişe individuale, jocuri pe
calculator ;
             -după regulile instituite : jocuri
cu reguli transmise prin tradiţie,jocuri cu reguli inventate,jocuri
spontane,jocuri protocolare ;
            
-după competenţele psihologice stimulate : jocuri de mişcare, jocuri de
observaţie, jocuri de imaginaţie,jocuri de atenţie, jocuri de memorie,
jocuri de gândire, jocuri de limbaj, jocuri de creaţie.
          Prin
joc,elevii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, îşi pot antrena
capacitatea  lor de a acţiona creativ, pentru cş strategiile jocului
sunt  în fond strategii euristice, în care se manifestă isteţimea,
spontaneitatea,inventivitatea, initiaţiva, rabdarea,
îndrazneala,etc.
          Jocurile
copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă  o
organizare  şi se succed în ordinea implicată de logica cunoaşterii
şi a învăţăturii.
          In acest
caz, intenţia principală a jocului nu este divertismentul, rezultat din
încercarea   puterilor, ci învăţătura care pregăteşte copilul
pentru muncă şi viaţă. Pentru a atinge aceste scopuri, jocul didactic
trebuie să fie instructiv, să le consolideze 
cunoştinţele.
         
Folosirea  jocului didactic ca activitate de completare cu întreaga
clasă,aduce variaţie în procesul de instruire a copiilor, făcându-l mai
atractiv.
          Fiecare joc
didactic  cuprinde următoarele laturi
constitutive :
conţinuturi 
sarcina didactică
regulile jocului
acţiunea de joc
       
Prima latură-conţinuturi-este constituit din cunoştinţele anterioare ale copiilor
însuşite în cadrul activităţilor comune cu întrega clasă,cunoştinţe ce
se  referă la plante, animale,anotimpuri,reprezentări
matematice,istorice,etc.
       
Cea de a doua componentă a jocului-sarcina
didactică-poate să apară sub forma unei probleme de
gândire, de recunoaştere, denumire, reconstituire,
comparaţie,ghicire.
Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut, acestea dobândind un alt
caracter, datorită sarcinilor didactice pe care le au de rezolvat,de fiecare
dată altele.
        A
treia latură-regulile jocului-decurge din însăşi denumirea ei.
       
Regulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace,cum să rezolve
problema respectivă.Totodată regulile  îndeplinesc o funcţie
reglatoare asupra relaţiilor dintre copii.
       
Ultima latură-acţiunea de joc-cuprinde momente de aşteptare, surprize, ghicire,întrecere şi
fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută si atractivă pentru
elevi.
       
Dacă vin în completarea lecţiei,jocurile didactice,pot fi grupate după
obiectivele urmărite şi tipul lecţiei.
       
După obiectivele urmărite, jocul este folosit  în cadrul tuturor
ariilor curriculare, iar după tipul lecţiei jocul este folosit ca mijloc de
predare, asimilare, mijloc de consolidare, sistematizare, recuperare a
cunoştinţelor.
       
Indiferent de modul de folosire, jocul didactic îl ajută pe elev să-şi angajeze întregul potenţial
psihic,să-şi cultive  iniţiativa, inventivitatea, flexibilitatea
gândirii, spiritul de cooperare şi de echipă.
        In
cazul în care jocurile organizate au scop educativ bine precizat, devin metode
de instruire, iar dacă jocul este folosit pentru a
demonstra o caracteristică a unei lecţii,acesta devine un procedeu
didactic.
       
Metodica  desfăşurării   unui  joc didactc
cuprinde :       
-introducerea in
joc
-executarea
jocului
-complicarea jocului
-încheierea
jocului
          Jocul
didactic nu poate fi desfăşurat la întamplare ; în aplicarea lui trebuie
să se   ia în considerare următoarele
condiţii :           
jocul să se constituie pe fondul activităţii dominante
urmărindu-se
scopul şi sarcinile lecţiei ;
să fie pregătit
de învăţător  în direcţia dozării timpului şi a materialului
folosit ;
să fie variat,
atractiv,să îmbine forma de divertisment cu cea de
învăţare ;

se folosească atunci când copiii dau semne de oboseală ;

creeze momente de relaxare, de odihnă, în vederea recuperării
energiei nervoase a elevilor ;

antreneze toţi copiii în activitatea de joc
să fie
proporţionat cu activitatea prevăzută de programă şi structurat în raport
cu tipul şi scopul lecţiei desfăşurate ; 

urmărească formarea deprinderii de muncă independentă ;
după caz,
sarcinile didactice ale jocului să fie date diferenţiat pentru a
preîntampina rămâneri în urmă la învăţătură ;
să solicite gândirea creatoare şi să
valorifice cu maximum de eficienţă posibilităţile intelectuale ale elevilor ;
activităţile în completare prin joc să
fie introduse în orice moment al lecţiei ;
să nu afecteze fondul de timp al lecţiei
propriu-zise ;
să fie repartizate, după caz, în diferite secvenţe, sarcinile
didactice
având caracter progresiv ;
indicaţiile privind desfăşurarea
activităţii să fie clare,corecte, precise,să fie conştientizate de către
elevi şi să le creeze o motivaţie pentru activitate ;
activităţile de joc să se desfăşoare într-un cadru activ,
stimulator
şi dinamic ;
să nu se facă abuz de joc,încât procesul
de învăţare să se transforme în joc şi să fie luat ca
atare ;
să nu fie prea uşoare, nici prea grele ;...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.