| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Ion Conea - viziunea strategica asupra geopoliticii

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Ion Conea - viziunea
strategică asupra geopoliticii
Există în conturarea obiectului de studiu al
geopoliticii două contribuţii româneşti de mare semnificaţie, asupra
cărora ne propunem să insistăm la începutul celui de-al doilea curs dedicat
delimitării obiectului de studiu al geopoliticii. Prima, legată de numele
geografului Ion Conea, este construită în directă legătură cu viziunea lui
Kjellen despre vecinătate şi studiul vecinătăţii. Ion Conea plasează
obiectul de studiu al geopoliticii în domeniul
relaţiilor internaţionale,
reţinând pentru această disciplină două seturi de preocupări.
1. În primul rând, el consideră că
“Geopolitica nu va studia statele în parte, ci
jocul politic dintre state”, că “Geopolitica va fi ştiinţa relaţiilor sau – şi mai bine - a presiunilor dintre state”
(“Geopolitica. O ştiinţă nouă”, vol. “Geopolitica”, pag.78).
Înainte de a trece mai departe la prezentarea
concepţiei lui Conea, nu putem să nu menţionăm un termen nou pe care
geograful român îl foloseşte adesea, anume Druckquotient-ul, termen folosit prima
dată de Alexandru Supan. Rudolf Kjellen a vorbit de presiunea pe care un stat
o suportă în fiecare clipă la hotare, subliniind că orice stat trebuie să
se considere, oarecum, asediat. Supan a încercat să dea expresie matematică
acestei presiuni recurgând la noţiunea de Druckquotient. Acesta se obţine
prin însumarea populaţiilor din ţările vecine unui stat şi împărţirea
acestei sume la numărul populaţiei statului respectiv. Astfel, pentru o serie
de state mici şi mijlocii dinainte de primul război mondial druckquotientul
calculat de Supan era: Olanda - 11,7, Belgia - 14,7,  România - 30,8, iar
Elveţia - 50,9.
Fireşte, într-o perioadă, cum este cea
contemporană, în care tendinţa dominantă este cea de integrare, presiunea
la graniţele unui stat nu mai are relevanţa pe care o avea altădată.
Totuşi, ea reprezintă un indiciu demn de luat în seamă. Alexandru Supan
vorbeşte de presiunea demografică, temă asupra căreia vom reveni în
prelegerea consacrată acestei teme de mare actualitate. Prin extrapolare,
putem vorbi de o presiune culturală, economică, informaţională. Starea de
asediu de care vorbea Kjellen reprezintă însumarea tuturor acestor
elemente.
Acest nivel de analiză al relaţiilor
internaţionale este extrem de important şi el nu trebuie subestimat în nici
o privinţă. Cele mai multe conflicte sau stări de tensiune decurg, adesea,
din creşterea decalajelor de presiune la graniţa dintre state, care
stimulează poftele de agresiune ale statului avantajat de noua situaţie. Nu
vom căpăta o înţelegere adecvată a dinamicii relaţiilor dintre state
dacă ne vom lipsi de această analiză.
Dacă este să facem o obiecţie, ea nu
priveşte importanţa problemei, ci faptul că este oarecum unilateral
formulată. Ca să studiezi jocul politic dintre state şi presiunile dintre
acestea, este, mai întâi, nevoie să existe, în prealabil, o vedere
aplicată asupra a ceea ce se întâmplă în interiorul respectivelor state.
“Presiunea” şi “jocul politic” au un numitor comun: starea internă a
statelor respective. Altminteri nu prea există şanse să înţelegem
“jocul”, mai mult dacă nu ar exista prefaceri în situaţia internă a
statelor, s-ar anula chiar şi ideea de joc, pentru că acesta nu ar mai fi
alimentat decât de datele geografice care sunt fixe.
Ne spune acest lucru
şi Kjellen: “Obiectul politicii este
Statul…Statele sunt acei actori ai istoriei pe care îi numim
Anglia, Germania etc. Ele ni
se înfăţişează ca realităţi obiective şi pline de viaţă. Aceste
realităţi supraindividuale, care pot fi percepute empiric, ne preocupă aici.
Sunt fiinţele pe care le percepem în perspectivă ca patrie. Monografia mea
despre Suedia reprezintă o tentativă de a vădi şi de a descrie ştiinţific
o singură patrie cu tot  ce cuprinde. În perspectiva acestui punct de
vedere, politica este ştiinţa despre patria proprie şi despre cea a
altora” (“Grundriss…”, în I. Conea,
“Geopolitica. O ştiinţă nouă”, vol. “Geopolitica”, pag. 9). Iar geopolitica este un capitol
al politicii.
2. În al doilea rând, I. Conea defineşte
geopolitica, într-un sens mai cuprinzător, drept “ştiinţa mediului politic planetar”.
“Geopolitica apare ca ştiinţa atmosferei sau a
stării politice planetare. Ea trebuie să ne prezinte şi să ne explice harta
politică. Această hartă – înţelegerea şi prezentarea ei – formează sau ar trebui să formeze
obiectul ei” (I. Conea, “Geopolitica. O ştiinţă nouă”, 
Extras, pag.31).
Pe această hartă putem identifica puncte şi
regiuni de “maximum” şi puncte şi regiuni de “minimum”. Primele
interesează cu deosebire geopolitica, întrucât ele sunt zone “de
fricţiune sau de convergenţă a intereselor şi disputelor”,
individualităţi geografice formate din acele regiuni răspândite pe
suprafaţa planetei cum ar fi Marea Roşie, Marea Mediterană, Oceanul Pacific
etc. De aceea, “geopolitica are drept
obiect mai degrabă problemele politice şi economice
pe care le pun regiunile şi marile individualităţi ale planetei şi nu atât
problemele politice şi economice, care să privească un singur stat; ea
analizează, aşadar, regiunile naturale care la un moment dat pun probleme de
politică şi economie mondială” (Idem, pag.
33).
Este evident că Ion Conea defineşte
geopolitica tot din perspectivă geografică. De altfel el o spune explicit:
“acest mediu politic trebuie urmărit şi definit
pe temei geografic” (idem, pag. 80). De fapt, autorul îmbrăţişează cu preponderenţă o viziune
strategică asupra geopoliticii, aşa cum întâlnim cu deosebire la şcoala
anglo - saxonă privitoare la această disciplină. Important în devenirea
hărţii politice a lumii este să urmărim punctele ei de “maxim”, zonele
strategice unde se întâlnesc şi intră în dispută interesele ţărilor din
zonă sau ale marilor puteri.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.