| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Introducere

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
       Introducere
       Zoologia nevertebratelor este o ramură a biologiei care se ocupă
cu studiul animalelor lipsite de coloană vertebrală, grup care reprezintă
cea mai mare parte a vietuitoarelor de pe Pământ,
atât ca număr de specii cât şi ca număr de grupe taxonomice.
       Importanta deosebită a zoologiei în
general - ca şi a botanicii - a revenit în atentia
specialistilor după o perioadă de câteva decenii în care atentia lumii stiintifice a fost atrasă de câteva ramuri
“de vârf” ale biologiei, deosebit de spectaculoase sub aspectul descoperirilor - genetica, biologia
celulară şi moleculară, biofizica, ecologia.
       Odată însă cu avansarea studierii unor zone mai putin cercetate sau chiar necercetate din
anumite zone terestre şi mai ales a Oceanului Planetar, şi de dezvoltarea
ecologiei din ultimele decenii, s-a ajuns la concluzia surprinzătoare în
aparentă că suntem departe
de a cunoaste toate speciile
de organisme de pe Pământ, cum se credea la un
moment dat la mijlocul secolului XX (moment care a marcat un regres al cercetărilor de sistematică).
       Pentru exemplificarea nivelului la care ajunseseră
cunostintele asupra lumii vii la sfârsitul secolului XX, redăm în tabelul 1 situaţia comparativă a
speciilor inventariate la începutul anilor ‘90, din toate grupele taxonomice. Se
poate observa astfel ponderea pe care nevertebratele o reprezintă în regnul
animal şi nu numai. Cu toate acestea, situatia prezentată în tabel este departe de
a fi cea reală.
   
   Astfel, nu numai că se descriu în
continuare specii noi pentru stiintă într-un asemenea ritm încât cifrele
pe care le avem în prezent (2000) la dispozitie sunt
de mult depăsite. Studii de
inventariere a unor ecosisteme tropicale a dus la concluzia surprinzătoare că
în pădurile ecuatoriale trăieste un numă enorm de specii necunoscute
din punct de vedere stiintific. Faptul că deocamdată
cunoastem extrem de putin despre fundurile oceanice,
nu numai din zonele abisale ci chiar de pe platformele continentale (despre
aspectul scoartei terestre acoperite de apă
stim în prezent mult mai putin comparativ cu ce
cunoastem despre satelitul nostru natural, Luna, sau
despre planete precum Marte sau Mercur...), şi că au fost descrise recent
complexe faunistice extraordinare în apropierea izvoarelor termale submarine
de mare adâncime nu lasă
nici o îndoială afirmatiei
că şi în domeniul vietuitoarelor marine suntem
departe de a cunoaste toate tipurile de organisme.
       Câteva exemple în acest sens sunt edificatoare. La începutul
anilor ‘80 erau
inventariate circa 1,5 milioane de specii de vietuitoare (microorganisme, plante inferioare şi superioare, ciuperci,
animale uni şi pluricelulare) şi specialistii credeau că acestea ar reprezenta cel
putin jumătate din numărul
total de specii existente în prezent pe Terra, în prezent nici un specialist
- fie el microbiolog, zoolog sau botanist - nu se mai
îndoieste de faptul că numărul total de specii de
pe Pământ se află cuprins
undeva între 10 şi 100 de milioane, ponderea cea mai mare revenind
artropodelor, şi dintre acestea, insectelor.
               Tabelul 1 -
Numărul speciilor descrise la începutul anilor
1990
Nr.
Grupa
taxonomică
Nr. de specii
inventariate
Virusuri
1 000
Bacterii
4 000
Protozoare
30 000
Protofite (alge
unicelulare)
27 000
Plante
270 000
Ciuperci
72 000
Animale
1 320 000
- Spongieri
10 000
-
Celenterate
10 000
- Plathelminti
20 000
- Nematode
25 000
Moluste
70 000
Anelide (viermi
inelati)
12 000
- Artropode
1 085 000
      Crustacee
40 000
      Arahnide
75 000
      Insecte
950 000
          
Coleoptere
400 000
          
Diptere
120 000
          
Hymenoptere
130 000
          
Lepidoptere
150 000
Echinoderme
(arici de mare, stele de mare,
s.a.)
6 000
Cordate
46 000
- Pesti
22 000
- Amfibieni
4 000
- Reptile
6 500
- Păsări
9 672
- Mamifere
4 327
       In fiecare an se descriu circa 10 000 de specii noi pentru
stiintă (fără să luăm în calcul descrierile
speciilor care mai devreme sau mai târziu se vor fi dovedit sinonimii) şi se estimează că în
actualul ritm de lucru, ne vor trebui secole pentru a
reusi să inventariem în întregime vietuitoarele de pe Terra, bineînteles,
dacă mediul natural al acestora nu va fi profund alterat mai înainte de
către om. De exemplu, anual se descriu circa 1700 de
specii de fungi si circa 120 de specii de bacterii
       Primul pas în relansarea cercetărilor de inventariere a fost
făcut de entomologul american Terry Erwin de la Institutul Smithsonian,
specialist în coleoptere, care la începutul anilor ‘80 a efectuat cercetări în
comunitătile de insecte din coronamentul unei
singure specii de copac
(Luehea seemannii) din
pădurea ecuatorială din Panama. Utilizând insecticide şi determinând materialul colectat a constatat că un mare număr de specii de
coleoptere din cele 1200 inventariate erau necunoscute
pentru stiintă. Pe de altă parte, cea mai mare parte
a coleopterelor sunt strict specializate, astfel că se poate calcula cu
oarecare precizie numărul estimat de specii de coleoptere strict specializate. Tinând cont că circa 126 - 160 de specii de coleoptere sunt strict
specializate pentru coronamentul unei singure specii de copac iar în pădurea
ecuatorială există peste 50 000 de specii de arbori, s-a ajuns la cifra de 8
milioane de specii de coleoptere pentru întregul coronament al pădurilor
ecuatoriale. Ori, cum coleopterele reprezintă doar 40% din insectele care
populează coronamentul pădurilor ecuatoriale s-a ajuns la cifra de 20 de
milioane de specii de insecte. Mai mult, studii anterioare au demonstrat că
numărul de insecte din coronamentul pădurilor ecuatoriale este de circa două
ori mai mare în comparatie
cu cel al speciilor care trăiesc la suprafata
solului. In acest mod, numai pentru pădurile
ecuatoriale şi tropicale se ajunge la o cifră de
30 de milioane de specii de insecte!!!
       Circa 10 ani mai târziu fată de
cercetările lui Erwin, doi specialisti americani în biologie marină - Fred Grassle şi Nancy Maciolek
- şi-au publicat studiile asupra faunei marine bentale de pe fundurile
oceanice cu adâncimi
cuprinse între 1500 şi 2500 de metri din partea de nord-est a Statelor Unite
(zona Delaware - New Jersey – deci o zonă relativ intens cercetată). Din cele 798 de specii de
nevertebrate inventariate, 58% erau specii noi pentru stiintă!
Efectuând studii
statistice şi în acest caz, se estimează că pe întreaga suprafată de 300 km2  ocupată de fundurile oceanice
trăiesc cel putin 10
milioane de specii de nevertebrate.
       In acest mod a devenit evident că în conditiile în care î­­­n prezent ecosistemele naturale sunt
degradate de om într-un ritm alarmant, accelerarea
studiilor de inventariere reprezintă o necesitate stringentă de care s-au
convins nu numai specialistii
în biologie şi ecologie, ci şi factorii de decizie politică.
       Clasificarea lumii vii
       Inainte de a trece la prezentarea efectivă a principalelor grupe
de animale nevertebrate, trebuie să facem unele precizări. Organismele vii
care trăiesc în prezent pe Terra nu pot fi studiate individual
decât cu mare greutate.
Practic, numărul lor enorm şi marea lor diversitate face imposibilă pentru
un singur om acumularea de date referitoare la
totalitatea vietuitoarelor.
       Existenta însă a unor trăsături
comune, permite gruparea organismelor de acelasi tip într-o singură categorie, şi
astfel, familiarizându-ne cu
aceste trăsături vom putea recunoaste pozitia unei
vietuitoare oarecare în lumea vie.
       Pentru analiza vietuitoarelor, specialistii fac apel la două ramuri ale biologiei: sistematica şi
taxonomia.
       
Sistematica este
ramura biologiei care are ca obiect descrierea şi denumirea vietuitoarelor - diversitatea lumii vii - stabilind relatiile
filogenetice dintre acestea.
       
Taxonomia (sau
taxinomia) reprezintă teoria şi practica clasificării vietuitoarelor. Termenul a fost introdus de botanistul
elvetian De Candolle şi derivă de la cuvintele
grecesti taxis - aranjament şi nomos - lege).
       Cu alte cuvinte, dacă sistematica descrie şi denumeste vietuitoarele, taxonomia le aranjează
în sisteme de clasificatii.
       Trebuie adăugat însă şi faptul că un mare număr de biologi nu
fac o distinctie prea clară
între sistematică şi taxonomie, considerându-le
notiuni sinonime.
       In biologie se lucrează cu categorii
sistematice sau categorii
taxonomice, care includ organismele de acelasi tip.
Aceste categorii sunt ierarhizate pe mai multe nivele. Cele mai des utilizate
în biologie sunt următoarele categorii: specia,
genul, familia, ordinul, clasa, încrengătura si
regnul.
       Specia - termen introdus de savantul
englez John Ray, este categoria de bază în studiul organismelor vii animale
şi vegetale (mai putin a virusurilor,
bacteriilor sau drojdiilor). Specia grupează indivizi
care se pot împerechea între ei pentru a da nastere
unor urmasi fertili. Nu este neapărat necesar ca
toti indivizii unei specii
să arate la fel - există la foarte multe specii diferente foarte mari între sexe.
       Genul...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.