| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Introducere

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Introducere
Cele mai multe calculatoare sunt folosite azi
în interconectare, în reţele locale şi de arie largă, ceea ce conferă
informaticii un rol determinant în asigurarea
legăturilor ştiinţifice, de afaceri, bancare sau
de natură umană între persoane şi instituţii.
Internet-ul reprezintă cel mai mare proiect informatic de interconectare
umană creat vreodată pe pământ. Evoluţia sa este
de-a dreptul spectaculoasă: de la 4 calculatoare interconectate în 1969, la
2.800 în 1987, 535.000 în 1991, 1,7 milioane în 1993, 3,2 milioane în 1994
şi aproape 20 de milioane în 1997. Câteva zeci de milioane de utilizatori
sunt conectaţi în fiecare moment la internet.
Societatea modernă infor­matizată (satul global) reprezintă
deja o realitate, în care se ignoră frontierele şi se trece peste orice constrângeri de ordin spaţial sau temporal.
Economia, politică şi societatea se bazează azi,
din ce în ce mai mult, pe această infrastructură informatică. De asemenea, guvernele, firmele din sectoarul public şi privat,
organismele financiare naţionale şi internaţionale, învăţământul, cultura şi
cercetarea ştiinţifică, beneficiază toate de
aceste forme eficiente de conducere, informare şi comunicare.
În aceste
circumstanţe, securitatea informatică a devenit una din componentele majore ale internet-ului. Analiştii acestui
concept au sesizat o contradicţie aparentă
-antinomie - între
nevoia de comunicaţii şi conectivitate,
pe de o parte, şi necesitatea asigurării
confidenţialităţii, integrităţii şi autenticităţii informaţiilor,
pe de altă parte.
Domeniul relativ nou al securităţii informatice
caută soluţii tehnice pentru rezolvarea acestei contradicţii aparente.
Viteza şi eficienţa comunicaţiilor "instantanee" de docu­mente şi mesaje conferă numeroase
atuuri actului decizional într-o societate modernă, bazată pe economie concurenţială însă utilizarea serviciilor
de poştă electronică, Web, transfer electronic de
fonduri etc. se bazează pe un sentiment, adeseori fals, de securitate a
comunicaţiilor, care poate transforma potenţialele câştiguri generate de accesul rapid la
informaţii, în pierderi majore, cauzate de furtul de date sau de inserarea de date false ori denaturate.
Sistemele informatice sunt ameninţate atât din interior cât şi din exterior. Pot fi persoane bine intenţionate, care fac diferite erori de operare sau
persoane rău inten­ţionate, care sacrifică timp şi bani pentru penetrarea
sistemelor informatice. Dintre factorii tehnici care
permit fisuri de securitate pot fi anumite erori ale software-ului de
prelucrare sau de comunicare sau anumite defecte ale
echipamentelor de calcul sau de comunicaţie. De asemenea, lipsa unei
pregătiri adecvate a administratorilor, ope­ratorilor şi utilizatorilor de
sisteme amplifică probabilitatea unor breşe de securitate. Folosirea abuzivă a unor sisteme
(raterie informatică)
reprezintă, de asemenea, unul din factorii de risc major privind securitatea sistemelor
informatice.
Sistemele sunt vulnerabile la penetrări
neautorizate, la distrugeri sau modificări
accidentale sau voite de date ori programe.
Aceste sisteme pot deservi elemente vitale pentru
societate cum ar fi: sisteme militare, bănci,
spitale, sisteme de transport, burse de valori, oferind în acelaşi timp un
cadru de comportament antisocial sau de terorism. Tendinţa actuală privind
extinderea conectivităţii,
în special în internet, amplifică aceste vulnerabilităţi: este din ce în ce mai greu
să se localizeze un defect, un punct de acces ilegal în reţea, un utilizator cu comportament inadecvat. Se consideră că
internet-ul este
unul din cele mai complexe
sisteme create de tehnologia umană care, alături de sistemul financiar mondial, nu poate fi controlat în totalitate.
Vulnerabilitatea sistemelor informatice actuale poate
antrena pierderi imense de ordin financiar, direct
sau indirect, cum ar fi scurgerea de informaţii
confidenţiale cu caracter personal, militar sau
economic.
Putem aprecia că în ultimii ani, în
ţările dezvoltate, hârtia a devenit numai un
mediu de prezentare a informaţiilor nu şi de
arhivare sau transport. Aceste ultime două
funcţii au fost preluate
de calculatoare şi de reţelele de interconectare a acestora. De aceea, au trebuit să fie găsite soluţii pentru înlocuirea
sigiliilor, ştampilelor şi semnăturilor olografe
din documentele clasice cu variantele lor digitale, bazate pe criptografia clasică şi cu chei
publice. Criptografia computaţională este tot mai
folosită pentru contracararea problemelor de
securitate informatică. Utilizată multă vreme doar pentru asigurarea confidenţialităţii comunicaţiilor militare
şi diplomatice, criptografia a cunoscut în ultimii 20 de ani progrese spectaculoase, datorate
aplicaţiilor sale în securitatea datelor la
calculatoare şi reţele.
Capitolul 1 a lucrării se referă la medii de comunicaţie,
sunt analizate comunicaţiile între calculatoare,
care sunt cerinţele minime pentru a realiza o reţea
şi care sunt tipurile de reţele care pot fi construte si care sunt cele mai
avantajoase medote. Construirea corectă a unei reţele depinde foarte mult de
funcţionaliatea ei pe viitor. Capitolul se incheie cu
prezentarea realizării reţelelor
virtuale.
Capitolul 2. În acest capitol se face o prezentare cât mai completă a arhitecturii si
securităţii serviciilor internet. Se descrie internet-ul şi intranet-ul.
Funcţionarea, necesitatea si totodată dezvoltarea internet-ului.
Capitolul 3. Descrie tipurile de comunicaţii, metodele cu care se poate
realiza o conexiune  de internet.
Capitolul 4 este dedicat studiului
multitudinii de probleme de securitate ce apar la
conectarea în internet, sunt evidenţiate principalele aspecte de
vulnerabilitate a reţelelor de calculatoare. Se prezintă o clasificare a
tipurilor de atacuri asupra securităţii acestor sisteme ca şi a metodelor de
contracarare a acestor atacuri.
Capitolul 5 analizează rolul criptografiei
în securitatea reţelelor. Sunt prezentaţi algoritmi criptografici din
categoria celor simetrici adică cu o singură cheie, precum şi metode
criptografice moderne cu chei publice.
Capitolul 6 analizează
problemele de securitate specifice serviciilor internet, securitatea cu
ajutorul unui firewall, protocoale de internet (IPv4), ruter-e şi protocoale de rutare,
arhitectura client-server, sistemul de nume în internet.
Capitolul 7 este
capitolul in care se tratează despre viruşi, metode de infestare a sistemelor
informatice, metode de
aparare impotriva viruşilor si descrierea unor viruşi mai
cunoscuţi.
Capitolul 8 ne prezintă realizarea unei
reţele de calculatoare.
CAPITOLUL
I
Medii de comunicaţii
electronice
1.1.
Retele
În lume există multe reţele cu
echipamente şi programe diverse. Reţelele nu pot fi extinse prin simpla
adăugare a unor calculatoare şi cabluri. Fiecare topologie şi arhitectură
de reţea are propriile sale limite. Totodată fiecare reţea foloseşte
propriile protocoale, deci existenţa reţelelor de tipuri diferite înseamnă
a avea protocoale diferite. Indiferent de evoluţia care va avea loc în lumea
IT (tehnologia informaţiei), mereu vor există o varietate de reţele, care
pentru a putea comunica unele cu altele vor trebui să se
interconecteze.
Reţele de tip LAN
(Local Area Network) reprezintă cea mai comună implementare a tehnologiei
reţelelor pentru firmele de mărime mică-medie. O astfel de reţea se
caracte­rizează
prin: operare într-o arie geografică limitată,
permite accesul utilizatorilor la medii de transmisie
cu lăţime de bandă mare, oferă conectivitate continuă pentru serviciile locale,
conectează fizic echipamente adiacente. Dacă privim acest tip de reţele prin prisma sistemelor de
operare ce pot fi folosite, vom putea clasifica
aceste reţele în peer-to-peer şi reţele bazate pe
servere. Reţelele
peer-to-peer nu implică existenţa unui server care să asigure serviciile în
reţea. Fiecare dintre calculatoarele reţelei poate
îndeplini şi funcţia de server. Utilizatorul este
cel care hotărăşte ce periferic sau informaţie doreşte să fie accesată
şi de ceilalţi membri ai reţelei. Acest tip de
reţele se pretează cel mai bine pentru firmele mici, unde, datorită
complexităţii relativ reduse a activităţilor, nu este nevoie de servicii
sofisticate. La polul
opus, reţelele bazate pe server(e) implică existenţa cel puţin a unui
calculator care să joace rolul de server. în acest
caz, informaţiile care trebuie partajate în cadrul firmei vor fi gestionate de server. Aceasta este soluţia
adoptată de majoritatea firmelor şi ca urmare a
posibilităţii gestionării centralizate a securităţii reţelei. Serverele
dintr-o astfel de reţea pot îndeplini următoarele
roluri: servere de
fişiere şi imprimare - oferă un suport sigur
pentru toate datele companiei şi gestionează
tipărirea la imprimantele partajate în reţea, servere pentru aplicaţii - asigură
componenta cu acelaşi nume pentru aplicaţiile client-server. Exemple de astfel de servere: Web-serverele,
serverele pentru baze de date, servere de mail - gestionează
mesajele electronice pentru clienţii unei reţele, servere pentru gestiunea securităţii - asigură securitatea unei reţele locale cînd aceasta este conectată la o reţea de tipul Internetului. Pot fi
incluse în această categorie firewall-urile, proxy
serverele, servere pentru comunicaţii - asigură schimbul de informaţii
între reţea şi clienţii din afara acesteia
(accesul prin dial-up, de exemplu)....



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.