| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Inflatia. Curba Phillips

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Inflatia. Curba Phillips
1. Costurile sociale ale inflatiei
Prin costurile sociale ale inflatiei intelegem
contributia societatii, renuntarile pe care trebuie sa le accepte populatia, ca
urmare a existentei inflatiei.
       Inflaţia, ca un
dezechilibru din economie care se manifesta prin cresterea generalizata a
preturilor si scaderea  puterii de cumparare a banilor, poate fi de doua
categorii:
inflatie perfect anticipata, pe care o putem prognoza si lua in
considerare in toate calculele in economie
inflatie imperfect anticipata, pe care nu o putem prognoza decat cu
totul aproximativ, deoarece este generata de factori perturbatori
imprevizibili.
O rata a inflatiei perfect anticipata sau o
rata a inflatiei constanta, este desigur un lucru de dorit pentru politicieni,
dar mai greu de realizat in practica. De aceea este necesar sa analizam si
cazul cand avem de a face cu o inflatie imprevizibila.
       Sa nu uitam ca o crestere a inflatiei inseamna o crestere a
preturilor, lucru ce face sa aiba loc un proces de transferare a bogatiei de la
creditori la debitori.
       Acest efect opereaza in legatura cu toate bunurile fixate in
termeni nominali, adica bani, angajamente, contracte, asigurari, economii
etc.
       Un soc inflationist poate distruge puterea de cumparare a
economiilor facute intr-o viata, asa cum s-a intâmplat cu fostele tari
comuniste, care au suferit cresteri ale inflatiei cu peste 1000%.
       In aceste tari de fapt are loc un proces de finantare a
restrangerii consumului. Toate bunurile care au fost fixate in termeni nominali
s-au dezvoltat de peste 10 ori. O creştere cu 1% a preturilor diminueaza  valoarea acestori bunuri
cu 1%, lucru ce la nivelul economiei nationale poate insemna miliarde de
unitati monetare.
       Nu trebuie sa consideram ca un soc inflationist aduce numai pagube
tuturor categoriilor populatiei. Astfel,unii oameni castigă din acest proces inflationist crescut.
De exemplu cei care au luat imprumuturi in termeni nominali vor restitui o
valoare mai mica a imprumutului. De asemenea, cei care detin locuinte finantate
prin ipoteci a caror  valoare a fost fixata nominal vor
castiga.
Socul inflationist poate avea loc si atunci
cand  are loc o reducere a inflatiei, lucru ce duce la o scadere a
preturilor si determina o crestere foarte  mare valorii reale a
datoriilor. Deci daca in cazul inflatiei bogatia se redistribuie de la
creditori la debitori, in cazul deflatiei aceasta se redistribuie de la
debitori la creditori. De aceea este necesar ca pe  perioade mai lungi de
timp sa determinam costul inflatiei cu ajutorul soldului dintre efectele
inflationiste si efecte deflationiste, care teoretic ar putea sa se anuleze
reciproc.
       In situatia unei inflatii neanticipate, preturile cresc mai repede
decat salariile si astfel firmele pot profita de aceasta
discordanta.
       Cand guvernul castiga din inflatie, sectorul privat va plati
ulterior impozite si taxe scazute.
       Costurile inflatiei neanticipate sunt deci in mare masura costuri
de disributie.Urmarea inflatiei neanticipate valoarea reala a dividendelor si
castigurilor de capital se reduce, dar cresterea preturilor mai rapida decat a
salariilor face ca profiturile sa creasca rapid.
       De asemenea valoarea reala a impozitelor si taxelor creste deoarece
si acestea cresc pe masura inflatiei, facand ca o parte a populatiei sa fie
serios afectata.
2. Influenta inflatei asupra pietei
muncii
In general, pe piata muncii, atunci cand se
negociaza salariile acestea se stabilesc pentru o anumita perioada de timp fara
sa se poata lua in considerare inflatia neanticipata.In fiecare caz in parte
platile de salarii sunt stabilite in termeni nominali. Nivelul preturilor
nefiind cunoscut dinainte, platile reale, in cazul unui soc inflationist, vor
fi mai mici decat au anticipat firmele si lucratorii.
       Cand inflatia este prevazuta in contractul de munca se fac automat
si ajustarile  costului vietii in conformitate cu cresterea preturilor,
desi aceasta indexare poate fi completa sau partiala.
       Indexarea partiala poate fi la randul ei sa fie abordata in doua
moduri. In primul rand poate fi o indexare cu prag minim, care consta in faptul
ca cresterile mici de preturi, nu se iau in seama atunci cand se face
indexarea, ci cresterile numai de la un anumit prag in sus.
       In al doilea rand poate conveni o indexare cu prag maxim,care
consta in faptul ca cresterile de pret se compenseaza pana la un anumit procent
pe an (ex. se convine compensarea anuala de maxim 25% din cresterile de
pret).
       In ambele cazuri, indexarea are rolul de a acoperi cat mai mult din
puterea de cumparare care se pierde prin cresterile de pret.
       Pot exista si situatii cand indexarile de 100% prevazute in
contractul de munca pot fi respectate ca urmare a aparitiei,  de exemplu a
unor tulburari monetare, adica a unor schimbari in echilibrul pe piata
monetara,care fac ca salariile reale sa scada. Daca s-ar aplica tot indexarea
de 100% nu am mai asigura flexibilitatea salariului real.
       Din cele de mai sus putem desprinde concluzia ca nici indexarea
completa a salariilor  si nici indexarea prefixata a acestoranu este o
soltie optima. Cea mai buna solutie este convenirea unor indexari care sa tina
seama de importanta relativa a socurilor inflatoniste sau deflationiste, 
deoarece in conditiile indexarii de 100%,de exemplu,este foarte dificila
ajustarea la socurile reale iar indexarea conduce in final la o spirala
preturi-salarii care accelereaza  ritmul inflatiei.
       Din punct de vedere al lucratorilor, cel mai bine ar fi daca s-ar
face estimari precise ale costului vietii si in contractele colective de munca
sa se prevada ajustarile automate ale salariilor in functie de evolutia
costului vietii.
       Ajustarile de salarii la inflatie se pot face in doua moduri atunci
cand inflatia nu poate fi anticipata. Astfel, o prima posibilitate este sa se
indexeze salarii dupa anlize periodice in functie de evolutia reala pe care au
inregistrat-o preturile. O  a doua posibilitate este stabilirea perodica a
marimii indexarii  pe baza previziunilor asupra evolutiei preturilor in
perioada viitoare pusa in discutie.
3. Influenta inflatiei asupra pietei
capitalului
       Pe piata capitalului, la fel ca pe piata muncii, contractele de
imprumut se negociaza pe termen lung, platile fiind fixate in termen nominali.
Si aici insa, datorita imposibilitatii prevederii precise a preturilor, 
se poate ca valoare reala a platilor sa difere de cea pe care o asteptau atat
credtorii cat si debitorii.
       In situatia cand pe piata capitalului se angajeaza un imprumut pe
termen lung (10-20 ani) la o rata a dobanzii prestabilita (sa spunem 15% pe
an), rata reala a dobanzii va fi mai mare sau mai mica decat cea prestabilita,
in functie de rata inflatiei ce va exista in 10-20 de ani.
       Cand se convine dobanda din contract, si creditorul si debitorul
pot sa previzioneze gresit deoarece nu au elementele imprevizibile la
dispozitie.
       Pot exista sistuatii cand investitia in constructii de locuinte sa
nu fie rentabila. Astfel, daca s-a contractat un imprumut de la banca cu o
rata  a ipotecii de 15% de exemplu si proprietarul este nevoit sa o vanda
intr-o perioada cand rata ipotecii este mai mica de 15%, va pierde.
       Pentru a nu mai avea loc castiguri sau pierderi mari neasteptate in
acest domeniu, se poate adopta solutia ratelor ajustabile ale ipotecii, adica
adaptarii ipotecii la evolutia ratei dobanzii.
4. Politici macroeconomice pe termen
lung
Deoarece  exista o flexibilitate a
raportului salarii-preturi, se pune intrebarea cat de mare trebuie sa fie
inflatia si somajul pe care sa le accepte politicienii atunci cand iau decizii
asupra situatiei la nivel macroeconomic.
Exista doua variante:
       -se poate accepta o economie in care au loc mari oscilatii in
nivelul somajului, dar preturile sunt mai stabile.
       -o economie in care se realizeaza o ocupare integrala sau aproape
integrala a fortei de munca chiar daca exista riscul izbucnirii inflatiei cand
apare unul din socuri. Curba Phillips pe termen lung  indica faptul ca nu
exista o relatie de compensare inflatie-somaj pe o perioada mai mare de timp.
Atunci cand se stabilesc  politicile macroeconomice de echilibru pe termen
lung  dintre inflatie si somaj, nu trebuie sa facem o alegere intre
scaderea inflatiei sau a somajului, ci trebuie sa alegem intre diferitele
strategii de combinare inflatie-somaj.
       Perspectivele Curbei Phillips pe termen lung in functie de
somaj:
       Ri=ri-q(u-u1)
unde:
Ri-rata inflatiei
ri-rata asteptata a inflatiei
u-rata naturala a somajului
u1-rata actuala a somajului
q-panta descrescatoare a Curbei
Phillips
       Deci, inflatia poate descreste in compensare cu nivelul sau
anterior, numai daca rata actuala a somajului va depasi rata naturala a
somajului.Deci,Ri depinde atat de nivelul ri cat si de nivelul ratei somajului.
Mai mult, se observa ca rata inflatiei depinde si de ritmul de crestere sau
descrestere a somajului, exprimat prin panta Curbei Phillips.
       Daca vom nota p=gradul in care modificarea somajului (u-u1)
afecteaza inflatia,  atunci Curba Phillips devine:
               Ri=ri-q(u-u1)-p(u-u0)
unde u0-rata somajului in perioada
anterioara
...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.