| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Inceputurile vietii crestine pe teritoriul
tarii noastre
(Crestinismul
daco-roman)
       Intemeierea Bisericii noastre, a avut loc la Cincizecime, atunci
cand  Duhul Sfant - in chipul unor limbi ca de foc - S-a pogorat asupra
Sfintilor Apostoli, aflati in Ierusalim. Au fost botezati atunci ca la trei mii
de suflete, constituindu-se astfel prima comunitate sau obste de credinciosi
(cf. F. Ap., cap. II). Noua invatatura s-a propovaduit in Ierusalim, apoi in
alte orase ale Tarii Sfinte, la inceput printre iudei. Din deceniul al cincilea
al veacului intai, Sfintii Apostoli si-au inceput lucrarea misionara si in
„lumea pagana”, potrivit poruncii pe care le-a dat-o Mantuitorul insusi
inainte de inaltarea Sa la cer, de a invata si a boteza „toate neamurile”
(Mat. 28, 19). Avem stiri doar despre lucrarea misionara a Sfintilor Apostoli
Petru si Ioan, dar mai ales a Sfantului Pavel, din cartea „Faptele
Apostolilor” (cu relatarea detaliata a celor trei „calatorii misionare”
ale Sfantului Pavel) sau din Epistolele pe care le-au scris ei insisi. Trebuie
sa retinem ca Sfantul Apostol Pavel si unii dintre ucenicii sai L-au
propovaduit pe Hristos si in Peninsula Balcanica, deci in teritorii invecinate
cu Dacia, unde traia pe atunci si o populatie traco-getica
romanizata.
       Sfantul Andrei, Apostolul geto-dacilor
(„scitilor”). Lucrarea
misionara a celorlalti apostoli ai Mantuitorului printre „neamurile pagane”
este cunoscuta numai din traditie, fixata in scris mult mai tarziu. Pe noi, ca
romani, ne intereseaza activitatea Sfantului Andrei, care a predicat in
teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra, Dobrogea de mai tarziu, cunoscut in
izvoarele antice sub numele de „Scitia”. In anul 46 al erei crestine
teritoriul respectiv a fost cucerit de romani si anexat la provincia Moesia
Inferior, iar in anul 297, in timpul lui Diocletian, a devenit o provincie
aparte, numita „Scythia Minor”. Traditia privitoare la aceasta predica
„apostolica” in Scitia este intalnita in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Romanul,
mort in cursul persecutiei imparatului Decius (249-251), iar in secolul IV
apare in Istoria bisericeasca a episcopului Eusebiu de Cezareea Palestinei, care a preluat-o dupa
o lucrare a marelui teolog, Origen din Alexandria (+254). In sprijinul
evanghelizarii acestui teritoriu de catre Sfantul Andrei, se pot invoca si
cateva „marturii indirecte”. Exista, de pilda, cateva colinde si creatii
folclorice dobrogene si din stanga Prutului, care amintesc de trecerea
apostolului prin aceste locuri. Cateva toponimice confirma acelasi lucru:
„Paraiasul Sfantului Andrei”, „Apa Sfantului” sau „Pestera Sfantului
Andrei” (aceasta se vede si azi in hotarul comunei Ion Corvin, in apropierea
granitei romano-bulgare). Din Epistola Sfantului Apostol Pavel catre coloseni
reiese ca si „scitii” au putut auzi cuvantul lui Dumnezeu (3,
11).
       Fara indoiala ca Sfantul Apostol Andrei nu s-a limitat numai la
predicarea Evangheliei si la botezul celor pe care i-a adus la Hristos dintre
geto-dacii si grecii din coloniile intemeiate pe tarmul Marii Negre (Pontul
Euxin), inca din secolele VII-VI i. Hr. El va fi hirotonit pe unii din cei
veniti la Hristos ca episcopi si preoti, asa cum a facut si Sfantul Apostol
Pavel in calatoriile sale. Numai asa se explica faptul ca cele mai vechi stiri
privind organizarea bisericeasca sunt din Scytia Minor. De altfel, tot dupa
traditie, Sfantul Andrei a hirotonit ca episcop de Odyssos (azi Varna, in
Bulgaria, in apropierea granitei) pe ucenicul sau Ampliat, pe care Biserica
Ortodoxa il praznuieste la 31 octombrie. Episcopul (sau episcopii) peste care
„si-a pus mainile” Sfantul Andrei au hirotonit, la randul lor, alti
episcopi, preoti sau diaconi pentru teritoriul dintre Dunare si Mare si cel din
stanga Dunarii, pentru a se asigura „succesiunea neintrerupta” a preotiei
si care au devenit apoi propovaduitorii noii credinte - prin predica si botez -
in randul autohtonilor geto-daci, iar mai tarziu daco-romani. Se poate afirma,
deci, ca invatatura crestina a fost propovaduita pe o parte din teritoriul
Romaniei de azi chiar de un Apostol al Mantuitorului, de Andrei „cel intai
chemat”, incat, pe buna dreptate, crestinismul romanesc trebuie sa fie
considerat „de origine apostolica”.
       Crestinismul in Dacia. In anul 106,
imparatul Traian a cucerit o parte din teritoriul fostului stat al
geto-dacilor, condus de regele Decebal, care a fost transformat in provincie
romana (Transilvania, Banatul, Oltenia si o parte din Muntenia de mai tarziu).
In urma acestor schimbari de ordin politic-teritorial, s-au creat conditii
favorabile pentru propagarea noii invataturi si in nordul Dunarii. Se poate
vorbi de anumiti „misionari neoficiali” recrutati dintre colonisti, soldati
din armata romana, negustori sau sclavi, care imbratisasera credinta crestina
inainte de a veni in Dacia. In secolul al III-lea numarul acestor misionari
„laici” a sporit prin anumiti captivi crestini - pe care gotii - stabiliti
atunci in teritoriile nord-dunarene - ii aduceau aici din Asia Mica, unde
crestinismul era cunoscut din „veacul apostolic”. Din randul lor, unii erau
hirotoniti ca episcopi, horepiscopi, preoti si diaconi.
       Trebuie mentionat ca predicarea Evangheliei in cuprinsul imperiului
roman a intampinat multe greutati, datorita faptului ca pana in anul 313 - cand
imparatul Constantin cel Mare (306-337) i-a acordat libertate, prin cunoscutul
„Edict de la Mediolanum” (azi Milano) - era considerata ca „religio
illicita” (neadmisa). Dar dupa retragerea administratiei si a legiunilor
romane din provincia Dacia, prin anii 271/275, s-au creat premise favorabile
pentru raspandirea crestinismului in spatiul carpato-dunarean. La aceasta a
contribuit si faptul ca in timpul lui Constantin cel Mare Campia munteana a
reintrat in stapanirea imperiului, deci legaturile permanente ale locuitorilor
de aceeasi limba de pe ambele maluri ale Dunarii au contribuit la raspandirea
masiva a invataturii crestine.
       Marturii arheologice paleocrestine. Acest
lucru este confirmat si de un numar apreciabil de piese arheologice
paleocrestine, descoperite in peste o suta de asezari daco-romane (in numar
mult mai mare s-au descoperit in Scythia Minor). Intre cele mai semnificative
retinem: „gema de la Potaissa” (azi Turda) cu o serie de reprezentari
simbolice, intre care si Bunul Pastor; o tablita votiva (donarium) de la
Biertan, langa Medias, cu inscriptia „Ego Zenovius votum posul” si un disc
cu monograma lui Hristos (XP); un fragment ceramic descoperit la Porolissum
(azi Moigrad, jud. Salaj); mai multe opaite (lampi) de bronz sau de lut ars,
decorate cu semnul crucii sau cu monograma lui Hristos, descoperite mai ales in
centrele urbane ale fostei provincii. Alte obiecte paleocrestine s-au
descoperit in Banat si in Oltenia (de pilda, parti dintr-un candelabru de
bronz, descoperit la Racari-Dolj, folosit desigur intr-un lacas de cult.
Majoritatea acestora sunt din secolul al IV-lea, dar unele par sa fie si mai
vechi. S-au descoperit si cateva obiecte paleocrestine la Barbosi-Galati,
important cap de pod roman la confluenta Siretului cu Dunarea, care, dupa
aprecierea arheologilor apartin secolului al III-lea.
       Un lucru care trebuie subliniat in chip deosebit este acela ca -
pentru secolul IV - avem primele dovezi literare si arheologice privind
existenta unor lacasuri de cult in teritoriile daco-romane nord-dunarene. Astfel de biserici
paleocrestine s-au construit peste ruinele castrului roman de la Slaveni (jud.
Olt); iar la Porolissum (azi Moigrad, jud. Salaj) un fost templu pagan a fost
transformat in lacas de cult crestin. In alte doua centre s-au descoperit
fundatiile unor bazilici si anume la Sucidava (azi Celei-Corabia, jud. Olt), cu
o serie de inscriptii crestine in limba greaca si la Morisena (azi Cenad, jud.
Timis). Se pare ca si actuala lucrare din Densus (jud. Hunedoara) este un fost
monument funerar roman transformat in lacas de cult crestin prin secolul al
IV-lea. In actul martiric al Sfantului Sava, care si-a dat viata pentru Hristos
undeva in partile Buzaului, la 12 aprilie 372, se relata ca el „canta psalmi
in biserica”. Fireste, toate aceste lacasuri de cult presupun existenta unor
preoti si ierarhi, cum vom constata in paginile urmatoare.
       Marturii lingvistice. Un argument
convingator asupra vechimii crestinismului romanesc ne ofera numeroasele
cuvinte cu sens religios din fondul principal lexical al limbii romane,
folosite din secolele III-IV pana azi. O parte din termeni au fost preluati din
latina populara vorbita de stramosii nostri daco-romani si „increstinati”,
iar altii creati pe loc de noii marturisitori ai credintei crestine. Notam
cuvintele biserica (din basilica), credinta, lege, Inviere, Inaltare,
Boboteaza, Treime, Tata, Fecioara, inger, altar, cruce, rugaciune, toaca,
tampla, pacat, parinte, pagan, a boteza, a cununa, a cumineca, a se inchina, a
se ruga s.a.
       Cateva sarbatori crestine au preluat numirile unor vechi sarbatori
pagane apropiate ca data de ale noastre, primind, insa, un inteles nou, crestin
(Calatio-calationem - Craciun, Florilia - Florii, Rosalia - Rusalii, dies
conservatoria -sarbatoare). Un amanunt semnificativ este acela ca in rugaciunea
„Tatal nostru”, ca si in Simbolul de credinta, alcatuit la primele doua
Sinoade ecumenice (325 si 381) peste 90% din cuvinte sunt de origine latina
(exceptie fac, in Tatal nostru, greseala, ispita si mantuieste),...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.