| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: In sud-estul Europei, intr-un cadru geografic dominat de mare, a luat nastere civilizatia greaca, aceasta reprezentand un etalon pentru gradul cel mai inalt de dezvoltare atins de antichitate.

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                                          
Zeii din Olimp
            
In  sud-estul Europei, intr-un cadru geografic
dominat de mare, a luat nastere civilizatia greaca, aceasta reprezentand un
etalon pentru gradul cel mai inalt de dezvoltare atins de
antichitate.
             
Grecia antica cuprindea partea continentala din extremitatea sudica a
Peninsulei Balcanice, multimea insulelor din Marea Egee si coasta vestica a
Asiei Mici unde se aflau orase cetati importante, intre care Milet si Efes.
Incepand de prin anul 700 i.Hr., populatiile de pe aceste teritorii, care
vorbeau o limba unica, si-au spus eleni,iar tara au numit-o Elada. Au ramas
insa in istorie cu numele de greci, dat mai tarziu de scriitorii latini si de
romani in general.
            
Teritoriul Eladei pastreaza urme stravechi de locuire
peste care populatiile indo- europene au venit in valuri succesive : aheii,
ionienii, dorienii. Primele civilizatii antice sunt cea din Creta, numita si
minoica, disparuta pe la 1250 i.Hr. si cea miceniana, considerata creatie a
aheilor, distrusa in secolul al XII-lea I.Hr. de invazii venite dinspre
mare.
            
Epoca miceniana, dupa numele celei mai importante cetati, Micene din Peloponez,
a fost urmata de cea obscura (sec. XII-VIII i.Hr. ) despre care informatiile
scrise lipsesc cu desavarsire. Linearul B in care cretanii si micenienii si-au
redactat textele a disparut. Intre 750 si 500 i.Hr. incepe perioada clasica a
civilizatiei elene.
            
Razboaiele pentru hegemonie dintre Sparta si Atene au determinat decaderea
lumii grecesti, cucerita in 338 i.Hr. de Filip al II-lea al Macedoniei. Se
inaugura astfel epoca elenistica.
            
Politic, Grecia nu a fost niciodata unita: au existat numeroase orase state
(polis-uri) mai mult sau mai putin independente care, cel mai adesea, se
dusmaneau intre ele. Lipsa unitatii politice era suplimentata de paneleism, un
puternic sentiment de apartenenta la lumea greceasca, fundamentat pe folosirea
aceleiasi limbi, pe manifestari culturale comune si pe religie.
Religia vechiilor
greci
            
Grecii au preluat unele elemente de la civilizatia miceniana si minoica, precum
si de la celelalte popoare din Asia Mica si Tracia.
            
Religia impresioneaza si astazi prin mitologia bogata , inventivitate si
frumusete. Este una dintre cele mai interesante religii politeiste care are o
conceptie generale asupra lumii si incearca sa explice prin mit fenomenele
naturii.
            
Civilizatia graca antica ne-a lasat mostenire o literatura dintre cele mai
elaborate, diferentiata pe domenii (istorie, politica, filozofie, etc). Multe
din aceste scrieri constitue si astazi modele in domeniu. Totusi, grecii nu
ne-au lasat texte religioase propriu-zise. Informatiile trebuie cautate in
taxtele literare, de exemplu poemele homerice ( Iliada si Odiseea ), Scrierile
lui Hesiod : Theogonia ( Nasterea zeilor ) si Munci si zile. La acestea se
adauga referirile la zei din tragedii, informatiile din Historia lui Herodot (
secolul al V-lea i.Hr) , Descrierea Eladei de Pausanias ( secolul al II-lea
d.Hr. ), imnurile atribuite lui Homer si cateva inscriptii. Un imn este dedicat
Demetrei si prezinta legatura intre acesta si sanctuarul de la Eleusis, un
altul, cel mai lung, se refera la Apollo si la cele doua sanctuare ale sale :
de la Delfi si de la Delos.
            
Mitologia ocupa un loc important pentru cunoasterea atat lumii oamenilor, cat
si zeilor.
Panteonul grec
            
Se presupune ca Panteonul grec a luat nastere in perioada miceniano-minoica,
desi el este atestat ceva mai tarziu. Totusi, in Creta, credintele se deosebeau
de cele ale Greciei din perioada clasica, fiind influentate mai mult de Orient
prin zoomorfism si unele ritualuri.
            
Reprezentarile din Creta au dus la concluzia ca exista un cult al taurului, iar
securea dubla ( labrys ) sugereaza sacrificarea  ritualica a unor animale.
Arthur Evans, arheologul englez care a sapat la Cnossos, considera ca taisul
dublu simbolizeaza cele doua principii cosmice complementare.
            
Inscriptiile, scrise in linearul B, partial descifrate, vorbesc despre zeitate
feminina Utanoss sau chiar despre o mare zeita reprezentata de figurine,
insotita uneori de un personaj masculin aflat intr-o postura secundara. Cuplul
respectiv se intalneste si la Micene, intre care si mastile de aur, sugereaza
existenta unui important cult al mortilor.
            
In epoca clasica, grecii isi imaginau lumea zeilor asemenea societatii umane.
Zeii numerosi alcatuiau o familie patriarhala identica cu ale pamantenilor. Ei
locuiau, conform credintei grecilor, pe Olimp, cel mai inalt munte ( 2918m ),
cu varful acoperit permanent de ceata sau nori.
            
O caracteristica a religiei vechilor greci este antropomorfismul : zeii sunt
imaginati avand o infatisare fizica identica cu a oamenilor, nutrind aceleasi
pasiuni si manifestand slabiciuni specific omenesti : gelozie, infidelitate,
siretenie, minciuna.
            
O alta trasatura a politeismului elen este succesiunea mai multor generatii
divine, nascute una din alta si preluand puterea prin forta. Panteonul grec era
format in epoca clasica din doisprezece zei principali avandu-l in frunte pe
Zeus, stapan al cerului si al fulgerului. Homer in Iliada spune ca Zeus a
primit "cerul imens cu limpezimea si norii lui."
            
Langa Zeus se aflau fratii sai, Poseidon, zeul marilor, si Hades, zeul
subpamantean, si surorile Hestia si Demeter. Hestia, zeita focului si a vetrei
familiale, era venerata in toate casele, iar Demeter, zeita rodniciei si a
agriculturii, o avea drept fiica pe Persefona, al carei mit era legat de
ciclurile vegetatiei. Persefona, rapita de Hades si devenita sotia acestuia,
petrecea o parte a anului in lumea sotului si cealalta cu mama ei, care, de
bucurie, facea natura sa renasca.
            
Zeus era casatorit cu Hera, protectoarea casatoriilor si a fidelitatii
conjugale, Zeita nespus de frumoasa, dar geloasa si razbunatoare. Cu ea, si din
numeroase legaturi adulterine, Zeus avea numerosi fii si fiice : Afrodita,
intruchiparea frumusetii ; Apollo, patron al prezicatorilor, al muzelor si al
artelor ; Hermes, mesagerul zeilor, protectorul calatorilor si al
comertului ; Artemis, zeita vanatorii ; Hefaistos, faurarul, protector al
mestesugarilor ; Ares, zeul razboiului si Athena, ivita din capul lui Zeus,
care simboliza intelepciunea.
            
Sunt mentionate si alte divinitati secundare, ca Dionysos, zeul vinului ; Pan,
protectorul pastorilor ; Asclepios, fiul lui Apollo, zeul medicinei, caruia ii
era dedicat sanctuarul principal de la Epidaur ; Selene (Luna) ; Helios
(Soarele) ; Nyx (Noaptea) ; Iris, zeita curcubeului ; Nereus si Proteus,
care locuiau in mare.
            
In Olimp, Zeus era asistat de zeitele Themis, pazitoarea legilor, si Dike, care
supraveghea impartirea dreptatii, de Eirene, zeita pacii, si Nike, ce simboliza
victoria.
            
Pe langa zei se aflau numeroase nimfe, muze, titani, gratii, nereide, ciclopi,
erinii, semizei, eroi etc.
Cosmogonia greaca
            
Crearea lumii si a zeilor era imaginata de vechii
greci ca succesiune a unor generatii divine si umane. Grecii nu-i considerau pe
zei creatorii lumii : ea exista dintotdeauna, iar zeii faceau parte din ea. Li
s-a atribuit zeilor doar meritul de a fi creat o noua ordine si de a fi impus o
alta ierarhie a puterilor. De altfel, spre deosebire de majoritatea popoarelor
antice, grecii nu vedeau in zei forte naturale in sine, ci indivizi care le
controlau ; Zeus nu personifica fulgerul, dar il foloseste ca pe o
arma.
            
Conform Theogoniei lui Hesiod, din haosul primordial au aparut Pamantul (Gea
sau Gaia) si Eros (Dragostea). Gaia a nascut apoi pe Uranos (Cerul) care
"invelea Pamantul, plin de iubire, aducand cu el noaptea". Ei au format prima
generatie divina care a dat nastere celei de-a doua, compusa din sase titani,
intre care Cronos (Timpul) si Okeanos (Oceanul) ; sase titanide ; doi ciclopi
si cei trei Hecatoncheiri.
            
Genetatiile divine s-au succedat la putere prin lupte violente : Uranos, care
isi ura copiii, a fost mutilat de acestia ; Cronos, la randul lui, a fost
inlaturat de Zeus si de ceilalti fii. Lupta dintre zei si titani, prezentata in
Theogonia, a inspirat mai multi artisti, intre care si pe cei care au realizat
Altarul din Pergam. Zeii s-au luptat si cu alte forte monstruase, simboluri ale
fortelor primordiale. Invingatori, Zeus si fratii lui au stabilit prin tragere
la sorti domeniul fiecaruia, preluand zonele cosmice : cerul, apele, lumea
subpamanteana si stapanind impreuna pamantul. In stabilirea noii ordini, Zeus
s-a lasat sfatuit de inteleapta Nyx, zeita noptii.
            
Grecii atribuiau zeilor si oamenilor aceeasi origine : Pamantul. Pindar in
Olimpicele distingea trei categorii de fiinte antropomorfe : zeii, oamenii si
eroii. Eroii aveau o existenta supranaturala dar nu divina. Intre ei se numarau
Heracle, Ahile, Teseu, Argos etc.
            
Generatiilor divine le corespundeau neamurile sau varstele omenirii, anume
varsta de aur, de argint, de bronz, a eroilor si de fier. In varsta de aur,
care, spune Hesiod in Munci si zile- coincide cu domnia lui Cronos, oamenii
erau asemenea zeilor. Preluand puterea, zeii ar fi nimicit omenirea...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.