| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Impotriva reductionismului antistructural

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
1.1.Impotriva reductionismului
antistructural
Fetzer a asumat ca:
i) prin stiinta noi investigam legile
naturii.
ii) legile naturii au forma principiilor
generale.
iii) utilitatea legilor naturii este conectata
cu scopurile explicatiei si predictiei. (Fetzer, 2002)
Totusi, stiinta nu trebuie sa prefere
simplismul si economia necesar. "Simpler theories ought to be prefered to
complex alternatives only in the cases in wich they are also adequate,
truth"(Fetzer, 2002). In adaos, noi nu stim a priori daca realitatea este
simpla. Altii considera ca, stiinta tinde spre unitate. (cf., Gold si Stoljar,
1999)
Totusi, noi nu stim a priori daca universul
are o unitate universala ultima si singulara. Aceaste scopuri sunt preferabile
dar sunt, totusi, scopuri contingente, deaceea avand valoare stiintifica
contingenta. Poate, universul are un nivel ontologic fundamental ce are o
existenta necesara, si in consecinta este universal, pentru sau in orice lume
posibila, dar unitatea universului nu trebuie identificata cu unitatea
stiintei. Unitatea universului este mai larga din punct de vedere ontic decat
unitatea cunoasterii stiintifice. Iar unitatea cunoasterii stiintifice este mai
larga decat universalul universului din punct de vedere al cognitiei. Unitatea
universului exista la un nivel ontic fundamental, dar unitatea stiintei umane
exista la un nivelul constiintei umane. Constiinta umana este ceva care exista
la un nivel ontologic superior, ce depinde de un nivel de organizare mai
complex. Dar, constiinta macar ca acopera toata cunoasterea stiintifica, ea
acopera deasemenea si activitatile deceptive si o multime de alte aspecte
nonstiintifice. Deci nici unitatea constiintei nu este identica cu unitatea
stiintei si nici fluxul constiintei nu este identic cu fluxul cunoasterii
stiintifice. Daca "particulele elementare" nu sunt elementare, daca exista un
ultim si unic tip de primitiv ontologic, totusi, "organization is a property
wich cannot be reduced to the properties of its parts, for the behavior of each
part depends on those of the others and on the aims of the whole."(Del Re,
1998). Prin cuvintele precedente n-am vrut sa apar autonomia chimiei,
biologiei, sau a psihologiei impotriva imperialismului microfizicii. Am
intentionat doar sa critic tendinta de a reduce explicatia proprietatilor
emergente ale sistemelor cu organizare complexa la suma proprietatilor
micropartlor lor.
Scurta
digresiune
In acord cu Cao, particulele fizice sunt
manifestari emergente observabile ale campurilor cuantice fizice. Mi-ar fi
placut ca, undele sa fie numai forma miscarii unor entitati subondulatorii,
suboscilatorii. Dar, sa presupunem ca autorul este adevarat. Totusi, campurile
sunt pãrti ale intregului
univers,  sunt parti finite ale universului. Deaceea, relativ la intregul
universului ele sunt analog particulelor. Suntem obisnuiti sa gandim ca, ceea
ce apare ca fiind continuu la un anumit nivel fenomenal trebuie sa fie discret
la un anumit nivel mai fundamental, si in acest sens corpuscular (discontinuu).
Sa presupunem ca, aceasta forma de gandire are validitate numai in anumite
limite ale experientei nostre anterioare. Ce ar urma? Daca campul nu este
discontinuu, atunci trebuie sa fie continuu. Si, ce urmeaza? Se pare ca, in
acest caz, trebuie sa existe infinit actual. Daca campul n-are parti, atunci
distributia lui spatiala trebuie sa fie infinit de continua. Din nou, daca o
particula fizica este numai o aparenta o unor subcampuri cuantice, atunci
aceste campuri cuantice nu pot fi extinse prea mult dincolo de limitele
spatiale ale aparentei particulei, si din acest motiv se pare ca ele trebuie sa
aiba dimensiune spatiala finita, deaceea raman parti ale
universului...
Maimult, nimicul nu se poate misca, ci undele
sunt forme ale miscarii...
Deci, atat din punct devedere al
intradistributiei (compozitioanle?) cat si din punct de vedere al limitelor
marginale campurile trebuie sa fie finite.
Nu sunt de acord cu idea ca, toate fenomenele
de la nivelele superioare de complexitate organizationala supervin ca simple
sume ale fenomenelor de la nivelele mai fundamentale. Capacitatile cognitive
superioare ale creierului uman sunt absente la nivelul neuronului singular,
adica neuronii nu sunt creiere mici. Creierul nu este un neuron mare. In
acelasi spirit , Alumit Ishai, Leslie G. Ungerleider, Alex Martin, and James V.
Haxby(2000) considera ca:
Although the segregation
of three regions with category-related
responses could
be interpreted as evidence for separate
modules, the
evidence for broad, overlapping,
category-related patterns
of response that extended across these
regions led
us to argue that the representation of an
object is not
restricted to the regions that respond
maximally to that
object but, rather, is distributed across a
broader expanse
of cortex. According to our model, the
functional
architecture of the ventral temporal cortex
is based on a
distributed representation of attributes of
object form, in
which attributes that are shared by members
of a
category tend to cluster together, thereby
giving the
appearance of category-specific
modules.
Acest fragment reprezinta un argument
antireductionist, deoarece un aspect cognitiv al creierului, reprezentarea
vizuala, nu se reduce la proprietatea unui neuron singular. Si nu se reduce
nici la suma proprietatilor mai multor neuroni din occipital, deoarece, se
considera ca, ariile cerebrale utilizate in perceptia si imagerie sunt
organizate retinotopic (Hubbel, Kossylyn). Sau, un alt exemplu mai inteligibil,
un reflex presupune minimum trei componente: un neuron aferent, un neuron
eferent, un muschi,,si un stimul. Ce este reflexul, in acest caz? Suma
proprietatilor elementelor componente? Nu. Reflexul este efectul stimularii
unei structuri speciale seriale. Inervarea muschiului de catre neuronul eferent care la randul lui
este influentat de neuronul aferent. Acest exemplu de proprietate de nivel
superior care nu se reduce la simpla suma a proprietatilor componentelor de la
nivelul mai fundamental este inteligibil. Analog, daca luam o multime de
rezistori si incercam sa-i conectam in toate structurile posibile, stim ca,
exista doar o singura structura non-necesara, care este total seriala, in care
rezistenta totala, fenomenul de la nivelul mai inalt, este suma rezistentei
fiecarui rezistor, sau suma proprietatilor fenomenelor de la nivelul mai
fundamental, dar in structurile care presupun rezistori conectati paralel,
rezistenta totala nu este o simpla suma a rezistentelor fiecarui neuron
individual. Proprietatea care comuna atat nivelului inalt si nivelului mai
fundamental este "rezistivitatea". Si, in corpurile non-seriale de rezistori
diferenta in rezistenta totala se datoreaza structurii. Totusi, acest corp de
rezitori au o proprietate aditiva: masa. Numai masa lui nu depinde de
structura. Totusi, exemplele anterioare privesc un set de obiecte care sunt de
acelasi tip. Daca adaugam la rezistori condensatori, tranzistori, si alte
parti, si incercam sa construim un computer, atunci proprietatile computerului
vor fi numai suma proprietatilor partilor lui? Cum vom adauga rezistivitatea cu
condensativitatea? Si alt argument antireductionist in spirit, venind din
neurostiintele cognitive, este acela a lui Quartz si Sejnowski privind modul in
care se dezvolta mintea. Ei prezinta doua paradigme care incearca sa explice
dezvoltarea mintii: "For selectionism, then, development marks a reduction in
representational complexity. In contrast, neural constructivism sees
development as a progressive increase in representational complexity." (Quartz,
S. & Sejnowski, T.J., 1997).
Cu privire la masura complexitatii
reprezentationale, ei prezinta trei mari candidati: numerele sinaptice,
arborizarea axonala, si arborizarea dendritica. Si, cu multe probe empirice
(ex., Bourgeois et al. 1994) ei arata ca nu exista in intervalul temporal al
dezvoltarii o schimbare (o selectie eliminativa brusca asa cum pretinde
selectionismul), dimpotriva, ei argumenteaza in favoarea constructivismului
neuronal, adica pentru dezvoltarea ca o crestere in complexitatea
reprezentationala. Si, aceasta nu este in favoarea simplicitatii. Totusi,
consider ca, proprietatile dezvoltarii mintii trebuie sa depinda deasemenea de
distributia spatiala sinaptica, nu numai de numarul sinaptic. In aditie, exista
scriitori, ca  van den Bos, care propun un cadru pentru studiul 
constiintei animale care este bazat pe un model feedback organizat ierarhic al
sistemului nervos. van den Bos a definit constiinta " as a property of neural
networks of selforganizing
systems dedicated to dealing with rapidly
changing environments affording
flexibility in behavioral patterning"(van den
Bos, 2000). El mai considera ca:
structurile
creierului formeaza o unitate functionala.
starile mentale au doua parti:  una
invarianta si una varianta.
continuturile
specifice ale unei stari mentale la un moment dat depind de conexiunile
neuronale active in acel moment in reteaua specifica si de informatia
codificata in acele conexiuni.
informatia
codificata este formata de relatia dintre inputul
  specific (prin organele 
senzoriale) si output (miscarile care sunt facute) in sistemul ierarhic.
Intre nivelul neuronal si cel al retelei
neuronale exista o diferenta care este partial similara...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.