| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Imperiul Roman

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
INTRODUCERE
                                                              
ROMA
       Imperiul Roman a fost rezultatul afirmarii si al expansiunii unui
oras unic in istoria popoarelor: Roma, devenita Urbis
si Orbs, centrul al lumii antice. Multi considerau ca Imperiul Roman este
creatia intregii Peninsule Italice. Realitatea este insa cu totul alta. De
indata ce a aparut pe scena lumii antice, Roma a creat si a condus, prin
intermediul senatului si al personalitatilor ei, aceasta formatiune statala,
cucerind si organizand provinciile, in primul rand Italia, a carei contributie
o va depasi pe cea a Romei abia catre sfarsitul republicii.
       In secolul VIII, statele de pe cele 7 coline, reunite intr-o
federatie, Septimontium, sub
stapanire etrusca, formeaza o cetate cu numele de Roma, condusa de 7 regi
legendari (Romulus, Numai Pompilius, Tullus Hostilius, Ancus Marcius,
Tarquinius Priscus, Servius Tullius, Tarquinius Superbus). 21 aprilie 753
i.e.n, corespunzator anului 1 ab Urbe
condica, este socotita data intemeierii cetatii de
catre Romulus. In momentul despartirii triburilor trace de cele celtice,
italicii veniti de la Dunarea Centrala au trecut Alpii si s-au stabilit in
Latium, constituind, in secolul VI, impreuna cu localnicii, Liga Latina. Roma
se va organiza sub autoritatea unui rege ajutat de Senat si de Adunarea
Poporului, ce reuneau patricienii – membrilor ai marilor familii de aristocrati.
       Perioada regilor consolideaza Roma, pana cand domnia lui Tarquinius
Superbus nemultumeste populatia, care il alunga in 509 i.e.n, cand ia nastere
republica. Incep lupte intre patricieni si plebei, ceea ce slabeste puterea
republicii, angajata mai tarziu, in perioada 509-338 in conflicte cu Liga
Latina, pe care o infrange, impunandu-i in 493 i.e.n un tratat de alianta,
foedus Cassianum, prin care
se stabileste pacea. Curand, insa, Roma isi impune hegemonia asupra Latiumului.
Dominatia asupra acestei prime provincii a sporit resursele
orasului-capitala.
       Expansiunea italica din secolele II si I i.e.n a creat numeroase si
dificile probleme sociale si politice. Sistemul hegemoniei federative
devenea  insuficient. Cu timpul, proprietatile agricole taranesti au
intrat in mana marilor latifundiari, iar redistribuirea lor cerea o reforma
agrara radicala, pentru infaptuirea careia au luptat Gracchi. Pe de alta parte,
„asociatii italci” pretindeau cetatenia si
egalitatea in drepturi cu romanii. In urma rascoalei
din anii 91-89 i.e.n., Roma a trebuit sa acorde cetatenie romana aproape
tuturor locuitorilor Peninsulei. Cu acest prilej s-a unificat si regimul
municipiilor. Spre sfarsitul republicii nu mai existau, practic, diferente
intre cetatenii Romei si cei ai Italiei, desi persista inca o mare deosebire
intre Italia si provincii.
       Politica urmata de imparati de acordare a unor concesiuni oraselor,
municipiilor si coloniilor, de impunere a dreptului italic sau roman si de
introducerea a unui regim administrativ fiscal generalizat, a ridicat treptat
provinciile la nivelul Peninsulei Italice. Augustus a cautat sa mentina
hegemonia Romei si a Italiei asupra Imperiului, impunand modelul Romei si
bazandu-se pe senat si pe armata. In schimb, Hadrian a adoptat o politica
diferita favorizandu-i pe greci si pe orientali. Caracalla va ramane in istorie
in deosebi prin Constitutio Antoniniana din anul 212, prin care acorda cetatenie tuturor oamenilor liberi
din imperiu, cu putine exceptii. Participarea la guvernare era egala pentru
toti si nu se mai faceau deosebiri intre Italia si provincii.
       Printr-o ampla reforma, Diocletian a impartit Italia in 12
districte (sau provincii) care aveau in frunte un guvernator numit corrector. Desi, in mod oficial, Italia
era considerata o dioceza, in practica existau doua: diocesis Italianca, care cuprindea
teritoriul de la nord de Apenini, cele doua Raetii si Alpes cottiae. Sudul Italiei si insulele
formau diocesis Suburbicaria. Deoarece diocezele erau guvernate de un vicar, a existat un
vicarius Italiae si un
vicarius praefectorum in
urbe Roma.
ROMA REGALA
        In epoca regala, puterea apartine regelui, fara nici o restrictie:
autoritatea militara, privilegiuli de „a impartii dreptatea” (care in
vremea republicii va deveni sarcina esentiala a pretorului), de a convoca
adunarea poporului si de a supune motiunile si tot odata intrega raspundere a
relatiilor cu zeii. Romulus, primul imperator  se inconjurase de un
consiliu format din patres,
senatul si avea obiceiul de a reuni poporul in adunari. Titus Livius ne
povesteste ca s-a invederat o intrecere de generozitate intre senatori si
popor, fiecare parte oferind celeilalte initiativa desemnarii. In cele din
urma, s-a luat hotararea ca regele sa fie numit de catre popor si ca aceasta
numire sa fie ratificata de senat. Vointa poporului nu este izvor de
imperium ; adunarea nu are
nici o initviativa ea nu poate vota decat pe nume de candidati, acceptate de
catre magistratura care o prezideaza si, fapt inca mai grav, acesta are chiar
dreptul sa refuze rezultatul votului caci poate sa nu procedeze la proclamarea
( renuntiatio ) numelui
alesului care confera acestuia calitate de magistra desemnat (designatus). Insa, in schimb, nu este mai
putin necesar ca poporul sa se fi pronuntat ca renuntiatio sa devina cu putinta. Oameni
care au faurit revolutia de la 509 i.e.n. s-au gandit sa rezolve aceasta
antinomie impartind imperium intre 2 magisrati anuali egali, care s-au numit mai intai pretori
(praetor ,de la prae-itor-„cel ce merge in frunte”,
afirmau etimologistii romani,a caror ferma certitudine , in acesata privinta
noi nu o impartasim) apoi consulii .
      
Conflictul din epoca prestatala dintre patricieni si plebei se intensifica,
desi plebeii obtinusera accesul la comitia centuriata, plebeii se aflau intr-o
stare de inferioaritate in raport cu patricienii. Astfel „ager publicus”
pamantul cucerit de la dusmani si aflat in proprietatea statului, era exploatat
in exclusivitate de catre patricieni fapt de natura sa agraveze inegalitatea pe
plan economic dintre cele doua categorii sociale. O alta inegalitate pe plan
social, casatoriile dintre patricieni si plebei erau interzise. Este interesant
ca la romani ginta a supravietuit aparitiei statului jucand un anumit rol in
viata privata. Atributiile de conducere ale statului erau indeplinite de catre
urmatorii factori politici: regele, senatul, ”comitia centuriata” si
„comitia curiata”. Regele devine dupa reforma lui Servius un veritabil sef
de stat. Regele cumula atributiile de judecator suprem, sef al religiei si
conducator al armatei. Puterea regelui desi era aproape nelimitata nu se
transmitea urmasilor. La moartea regelui puterea trecea asupra senatului, iar
in timpul in care locul pe tron era vacant, pana la alegerea unui rege de catre
popor, fiecare senator exercita functia de rege timp de cinci zile.
SENATUL:
Era alcatuit din sefii gintilor si avea rolul
de a ratifica hotararile adunarii poporului si de a-l consilia pe rege. Era
considerat pastratorul traditiilor si datinilor poporului roman.
COMITIA CENTURIATA:
   
   Era principalul factor legislativ, dar
avea si atributiuni elective si judecatoresti. Intrucat o comitia centuriata
cuprindea  pe toti cetatenii care purtau arme, locul sau de intrunire era
in afara Romei, pe campul lui Marte.
COMITIA CURIATA:
  Continua sa se intruneasca si dupa
reforma lui Servius, constituind unul din organismele politice prin care
patricienii isi asigurau pozitia dominanta in stat.
                                                        
                                                   
                                                
REFORMELE
   
   
   Dupa fundarea orasului Roma  s-a
realizat o organizare in linii mari a functionarii cetatii prin crearea
senatorilor-patres,capii de
familie-si a unei adunarii a poporului.
   
   O figura dominanta in formarea Romei, asa
cum a schitat-o traditia si anume aceea a regelui Servius Tullius venit ca al
saselea rege dupa Romulus, Titus Tatius,dupa Numa,Tullus Hostilius,dupa Ancus
Martius si Traquinius cel Batran ,el era fiul unei sclave din clasa regala. El
a creat  census,
operatie care consta, o data la cinci ani, in alcatuirea listei de cetateni cu
scopul de a atribui fiecaruia locul sau adecvat in cetate , dupa varsta si dupa
averea sa si de asemenea dupa valoarea sa morala.
   
   Reformele lui Servius Tullius au fost
insotite de o extindere a orasului si, dupa spusele istoricilor vechi, de
constructia unei incinte continue care a purtat numele de zidul
servian.
Reforma lui Servius
Tullius
       Data exacta a reformei nu se cunoaste. Este posibil ca ea sa fi
avut loc mai tarziu decat traditia. In orice caz, in epoca regilor criteriul de
clasificare nu putea fii decat pamantul – fiindca moneda romana mentionata de
traditie, si anume „asul” apare abia in secolul al IV-lea
i.e.n.
       Reforma lui Servius a fost o revolutie sociala caci odata cu ea
s-a  pus capat democratiei militare, legaturilor personale de sange,
organizarii gentilice. Vechea aristocratie, intemeiata pe apartenenta la ginti,
este inlocuita cu o aristocratie a averii , drepturile individului fiind de
atunci in functie de averea lui si nu de rudenia de sange. La protestele
plebeilor care ajunsesera la o situatie economica infloritoare  dar nu
aveau acces la la adunarea...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.