| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Iluminismul in Franta

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Planul.
§1. Conceptul iluminismului: modalitati de
definire.
Aparitia iluminismului.
Ideile iluminismului.
§2. Filosofia iluminismului in
Franta.
Pierre Bayle.
Voltaire.
Lamettrie.
Diderot.
J.-J.Rousseau.
Montesquieu.
§3. Concluzii.
Cuprins.
Planul. ............................................................................. 1
Cuprinsul. ....................................................................... 2
Conceptul iluminismului: modalitati de
deflnire. ..........
3
3.1 Aparitia iluminismului. ............................................. 3
3.2  Ideile iluminismului. ................................................ 3
Filosofia iluminismului in Franta.
................................... 4
4.1.  Pierre Bayle. ............................................................ 5
4.2.  Voltaire. ...................................................................
5
4.3.  Lamettrie. ................................................................. 7
4.4.  Diderot. .................................................................... 9
4.5.  J.-J.Rousseau.
.......................................................... 13
4.6.  Montesquieu. ........................................................... 16
5.   Concluzii. ......................................................................... 18
§1.
Conceptul iluminismului: modalitati de deflnire.
1.1. APARITIA
Iluminismul a aparut in secolul 17 in Anglia
constituindu-se intr-o miscare de idei care se opunea ideologiei de tip feudal.
Evenimentul care marcheaza inceputul acestui curent este revolutia burgheza din
Anglia(1688). “Actul de nastere” al iluminsmului poate fi considerat
votarea de catre parlamentul englez a “ Declaratie Drepturilor Omului”.
Pe plan social, iluminismului ii corespunde
cristalizarea burgheziei, clasa care gaseste in ideile iluminste o exprimare a
propriei filozofii.
Aparitia iluminismului este sintetizata de
dinamismul si spiritul revolutionar al burgheziei.
Sub raport ideologic acest curent se
cristalizeaza in Franta in secolul 18 fiind marcat de aparitia unei mari opere
colective (17 volume si 11 volume de planse)-Enciclopedia , alcatuita sub
coordonarea lui Jean Jaques Rousseau. Enciclopedia sintetizeaza toate
cunostintele umane acumulate din cele mai vachi timpuri pina in acel moment .
In epoca a avut un ecou rasunator punand la dispozitie un imporant intrument de
cunoastere si dezvoltand publicului spiritul critic si gustul pentru stiinta.
De aici iluminismul s-a raspandit intoate tarile Europei imbracand forme
specifice fiecaruia.
1.2. IDEILE ILUMINSMULUI
a)RATIUNEA este considerata ca un dat specific
omului.
b)Definind astfel omul iluminismul proclama
EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai este unsul lui Dumnezeu si doar
primul slujitor al statului preocupat de siguranta supusilor sai.
Negandu-se ierarhia sociala feudala,
societatea va trebui structurata pe baza unui contract social intre om si
semenii sai.
c)MONARHUL ILUMINAT reprezinta idealul politic
al epocii care inlocuia perimatul monarh absolutist. Treabuia sa fie un filozof
inzestrat cu o capacitate de a intelege mecanismele societatii si de a
mediatiza si armoniaza relatiile dintre clasele sociale.
d)Orasul imaginat de iluminist ca sediu pentru
“CETATEANUL UNIVERSAL” este “CETATEA UNIVERSALA-COSMOPOLISUL”, loc in
care razboiele ar disparea iar prejudecatile de ordin rasial sau religos ar fi
excluse. Cercetatorii au plasat aparitia unui astfel de oras in 2440.
e)Idealul uman al acestei epoci este FILOSOFUL
- figura care inlocuia cavalerul si sfantul Evului Mediu.
f) Reprezentantii iluminsmului au militat
pentru revolutionare sistemului educational si introducera invatamantului in
limbile nationale.
Epoca Luminilor a constituit o cotitura
importanta in dezvoltarea spirituala a omenirii, o victorie semnificativa a
ratiunii asupra conceptiilor mistico-religioase din Evul mediu. Luind nastere
in diverse tari, in diferite perioade de timp, aceasta miscare totdeauna a fost
produsul unui mediu socio-istoric bine determinat. Ea a aparut ca o consecinta
necesara a dezvoltarii relatiilor de productie capitaliste (fapt care a si
determinat universalitatea ei), a acutizarii contradictiilor dintre burghezia
in curs de formare si feudalitatea in descompunere, dintre cei exploatati, pe
de o parte, si exploatatori - pe de alta. Desigur, factorii interni foarte
variati au generat si o anumita specificatie a iluminismului de la tara la
tara. Dar fenomenul acesta firesc de diversificare nu inlatura existenta unui
patrimoniu comun de idei, rezultat din insesi problemele funda-mentale ale
epocii. In toate manifestarile concrete iluminismul se prezinta sub aspect
general ca o ideologic si filosofie, care cauta sa realizeze noi forme de viata
politica, sociala si spirituala cu un caracter preponderent rationalist si
antifeudal.
§2. Filozofla
iluminismului in Franta.
Unitatea iluminismului ca
directie de cugetare este asigurata de un anumit fond de idei prezente la toti
reprezentantii sai. Printre ele: 1) increderea in puterea ratiunii si in
capacita-tea ei de a asigura progresul umanitatii; 2) lupta pentru auto-nomia
gindirii si pentru eliberarea ei de sub autoritatea dogmei; 3) respingerea
intolerantei religioase si a superstitiilor de orice fel; 4) apararea
libertatii si a demnitatii omului impotriva opresiunii si aservirii; 5) critica
institutiilor statale feudale si a religiilor pozitive; 6) pentru
filozofii-iluministi nevoia de a cunoaste nu e dictata numai de o simpla
curiozitate, ci in primul rind de necesitatea de a folosi practic cunostintele
pentru a transforma sistemul relatiilor sociale feudale. Ei inte-leg ca
eliberarea sociala si descatusarea religioasa sunt imposibile fara un nou fel
de gindire si fara moravuri noi. Anume de aceea ei considera stiinta si cultura
inaintata ca principala forta eliberatoare si se straduie sa le asigure o
raspindire cit mai larga in sinul maselor. Totodata, filozofii-iluministi
inteleg ca piedica cea mai mare in calea realizarii acestui scop sunt Filosofia
scolastica speculative, intoleranta institutiilor religioase si sistemul de
relatii sociale invechite. Aceasta a si conditionat lupta lor de neimpacat
impotriva acestor institutii.
Iluminismul nu este un
fenomen pur francez. La el si-au adus contributia de gindire mai multe tari din
Europa: Anglia, Germania, Italia, Spania, Romania etc. In dependenta de ritmul
de dezvoltare social-economica si culturala epoca Luminilor in fiecare tara
ocupa perioade istorice diferite, fapt ce conditioneaza si o cronologie
variabila a miscarii iluministe si impune cu preferinta termenul de epoca a
Luminilor fata de termenul secol al Luminilor.
Iluministii francezi au fost aceia care au
indemnat poporul - din umbra sau prin ridiculizare fatisa - sa se proclame
liber de constrangerile religiei, reiterand intr-o forma revolutionara spusa
lui Protagoras conform careia "Omul este masura tuturor lucrurilor". Si pentru
a pecetlui aceasta decizie, populatia Parisului a ales o obscura dansatoare de
cabaret - Madmoiselle Candeille - pe care a purtat-o in triumf pana la
catedrala Notre Dame, unde a fost incoronata drept zeita a ratiunii. Dupa ce
s-a inchinat ceremonios zeitei pe jumatate nude tronand pe altar, multimea a
ars in mod ceremonios Biblia in piata din fata catedralei, declarand ca de
atunci inainte, ratiunea si numai ratiunea avea sa conduca Franta. Si pornind
de atunci si de acolo, aceste idei au inceput sa cutreiere lumea. A trebuit
insa sa treaca mai bine de o jumatate de secol pentru ca ideile Revolutiei
franceze sa-si gaseasca un suport dogmatic solid. Ori nu era cu putinta ca
acesta sa vina tot din Franta, care-si epuizase deja elanul creator sub lama
ghilotinei si prin marea stepa rusa.
Iluminismul francez trece
in evolutia sa prin mai multe perioade. Premisele lui sunt pregatite de o
perioada de tranzitie (1688-1715), avindu-1 ca reprezentant principal pe Pierre
Bayle, renumit prin scepticismul antimetafizic si anti-teologic. A doua este
perioada iluminismului vechi (1715-1750), avindu-i ca personalitati
reprezentative pe Voltaire si Montesquieu si care in plan filozofic nu depasesc
pozitiile deismului. Perioada afirmarii depline a iluminismului cuprinde anii
1750-1789 si se caracetrizeaza prin intarirea orientarii filosofice
materialiste promovate de Diderot, Lamettrie, D'Holbach, Helvetius etc. Tot in
aceasta perioada se afirma gindirea critica radicala a lui Jean-Jaques
Rouseau.
2.1. Pierre Bayle (1647-1706). Lucrarile principale: "Dictionar istoric si critic ",
"Raspunsuri la intrebarile unui provincial" etc. Bayle a intrat in istoria
gindirii filosofice prin scepticismul antimetafizic si antiteologic. Bayle este
convins ca religia nu este unicul garant al moralitatii individului si ca poate
exista o societate cu moravuri perfecte, compuse din ateisti. Un ateist, deci,
tot poate fi un om cu moralitate curata. Pentru a confirma aceasta afirmatie
Bayle aduce exemple de puritate morala a filozofilor-ateisti: Epicur, Lucretiu,
Pliniu, Vanini, Spinoza etc.
2.2. Voltaire (1694-1778), fiu al unui notar avut. Voltaire a mers la colegiul
iezuit Louis-le-Grand. Aici
şi-a aflat spiritul său critic. Unchiul său l-a băgat în cercul ateilor,
lucru care intra în contradicţie cu ideologia Iluminismului
timpuriu.
Ca ateu şi francmason,
Voltaire a...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.