| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Iezuitii si miscarea literara in Moldova in secolul XVII

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
 
IEZUITII SI MISCAREA LITERARA IN MOLDOVA IN
SECOLUL XVII
 
 
In secolul al XVI-lea, din mediul orasenesc
moldovenesc, tot mai multi tineri plecau la studii în strainatate. Acest fapt
îl putem încadra în miscarea de renastere intelectuala si religioasa a
tarii. Pe plan local, multi domnitori se vor ocupa de crearea unor institutii
de învatamînt "superior", a caror programa urma în general programa
occidentala dezvoltata în primul rînd de iezuiti, programa trecuta aici prin
filiera slavona si neo-greaca.
In timpul domniei lui Petru Schiopul
(1574-1577; 1578-1579), "omul boierilor si al bisericii"(1), misionarii
catolici iezuiti si franciscani veniti din Italia sau Transilvania au putut sa
înceapa o noua si fructuasa perioada de activitate pastorala si didactica
printre credinciosii catolici ai Moldovei. Levantinul catolic Bartolomeo
Brutti, marele postelnic al domnitorului, ce-si trimisese fiul la Roma pentru
ca sa studieze, reuseste sa aduca la Iasi un grup de iezuiti care trebuiau sa
se ocupe cu învatamîntul în rîndul copiilor catolici de aici. In anul 1588
deja se punea problema înfiintarii unuii seminar catolic în capitala
Moldovei(2). Din lipsa de fonduri, acest proiect nu a fost dus la îndeplinire,
desi unul dintre misionari, polonezul Stanislaw Warszewiecki, ajunsese chiar sa
ceara ajutorul papei(3).
In timpul lui Vasile Lupu (1634-1653) în Iasi
existau mai multe scoli, între care, datorita nivelului înalt al
cunostintelor predate, se distingea scoala catolica, frecventata nu numai de
copiii familiilor catolice, ci si de fiii boierilor(4). De fapt, si multi
dintre boieri se formasera în colegiile iezuitilor din Kamenec-Podolskij
(Ucraina) si Lwow(5). In scoala catolica, ca si în celelalte existente în
oras, se învata doar scrierea si citirea(6). In anii 1646 si cel urmator,
multe din aceste scoli au cazut prada incendiilor ce au devastat orasul(7).
Existau si alte scoli, peste 20 la numar, în care se învata limba slavona,
limba folosita atît în bisericile ortodoxe si în cancelaria domneasca, ca si
în celelalte sectoare ale administratiei locale. Misionarul Marco Bandini, în
vizita sa facuta în Moldova între anii 1646-1647, le numeste scoli
"rutene"(8).
Am mentionat deja acel curent de renastere
culturala si religioasa prezent în Moldova acestor timpuri. Acum, aceasta tara
se va bucura de prezenta si activitatea a doua personalitati care vor aduce o
contributie deosebita la dezvoltarea intelectuala moldoveneasca. Acestea sînt
mitropolitul Varlaam, candidat în 1639 la scaunul patriarhal al
Constantinopolului, si domniturul Vasile Lupu.
Mitropolitul Varlaam si domnitorul Vasile Lupu
(1653), doi buni prieteni, încep reforma culturala în Moldova. In timpul lor,
în Iasi se construieste biserica Trei Ierarhi, o scoala si o tipografie.
Inca de la începutul domniei sale, Vasile
Lupu a încercat sa construiasca o biserica, mai frumoasa si mai scumpa decît
toate celelalte existente. Si-a îndeplinit acest ideal prin construirea
bisericii amintite, lînga care s-a zidit o manastire cu acelasi nume.
Constructia acesteia din urma s-a facut pe terenul bisericii catolice, teren
luat cu forta de la aceasta. Acum, pe acest loc se afla gardul care despare
curtea bisericii de strada învecinata cu biserica catolica. Pe aceasta strada
sa gasea atunci o parte a vechiului cimitir catolic.
Dupa ridicarea bisericii si a manastirii,
Vasile si Varlaam au întemeiat Scoala de la Trei Ierarhi, conform modelului
scolii din Kiev a lui Petru Movila, scoala cunoscuta de Varlaam în timpul
vizitei facute acestuia. Idealul lui Vasile Lupu era ca în noua scoala sa se
predea nu numai în greceste si slavona, ci si în limba latina, intentionînd
astfel sa regenereze Moldova prin cele trei culturi: greaca, slavona si latina.
In acest scop a permis venirea iezuitilor din Ardeal. Impreuna cu arhiepiscopul
Marco Bandini, în vizita prin Moldova, le-a încredintat acestora pastorirea
catolicilor din capitala Moldovei(9). In intentia domnitorului, iezuitii
trebuiau sa activeze si în scoala sa: "Principele Vasile a lucrat si a
cheltuit foarte mult pentru a introduce studiul literelor latine în Moldova;
dar toate eforturile sale au ramas zadarnice"(10). Aceasta din cauza conducerii
bisericesti grecesti si slavone a scolii care nu putea concepe si accepta o
astfel de noutate în învatamînt. Probabil, conducerea scolii gîndea ca prin
introducerea limbii si culturii latine ar face o concesie si o favoare neadmisa
catolicismului, nedîndu-si seama, sau neacceptînd faptul ca limba latina
corespundea structural limbii vorbite de popor. Mentionam ca la Kiev se preda
limba si cultura literara latina.
Scoala se afla într-o casa din "Ulita
Ciubotareasca", casa cumparata de Vasile Lupu de la un boier cu 200 de lei, iar
aceasta Ulita Ciubotareasca era lînga "helesteul Bahluiului"(11). Profesorii
erau veniti din Kiev. Toti posedau o cultura bizantina pe care au predat-o aici
în formele culturale ale timpului: slava si neo-greaca.
Materiile erau cele obisnuite la Kiev, unde
s-au imitat în forma bizantina colegiile iezuitilor din Apus si din Polonia:
gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, muzica, geometria, astronomia si
teologia(12). Desi intentia domnitorului de a introduce limba si cultura latina
a fost zadarnicita de adeptii slavonismului si ai neo-grecismului, el s-a
gîndit totusi la o alta solutie, si anume aceea de a înfiinta o scoala latina
catolica separata de cea de la Trei Ierarhi. In anul 1647 Bandini ne spune ca
domnitorul a daruit Societatii lui Isus un loc foarte comod si potrivit pentru
bunul mers al literelor, promitînd ca le va cladi iezuitilor mai multe case si
scoli(13). Imediat, parintii iezuiti au si deschis o scoala pentru copii, unde
se învata, între altele, limba româna si cea latina. De altfel, adaptarea la
limba si cultura locala intra în traditia lor misionara si didactica, si nu
putine au fost cazurile în care misionarii iezuiti au trebuit sa sufere pentru
a-si apara aceasta metoda. In Ardeal, de unde venisera, ei predasera limbile
româna si latina. Aceasta scoala o continua pe cea înfiintata de iezuitii
polonezi spre sfîrsitul sec. al XVI-lea. Intr-o scrisoare trimisa secretarului
Congregatiei De Propaganda Fide, Francesco Ingoli, Bandini ne spune ca
misionarul iezuit Paul Beke a fost primit cu multa bunavointa de Vasile
Lupu(14).
In ajunul Bobotezei, copiii de la scoala
catolica l-au felicitat pe Voda în latineste si româneste, felicitare care
i-a placut foarte mult nu numai lui, ci si întregii curti adunate. Dupa o
felicitare latineasca a unui copil, urma un altul de 12 ani "care cuvînta în
româneste cu multa verva oratorica; urmara apoi alti copii, care felicitau pe
Voda în latineste si româneste. Principele rîdea cu voie buna, iar
mitropolitul (Varlaam) cu Vladicii foarte adesea cu glas lamurit ziceau: Amin,
amin!..." "Toate aceste felicitari placura întregii nobilimi curtene, dar mai
ales principelui, care nu-si lua ochii de la copiii care cuvîntau si privi
pîna la sfîrsit, cînd zîmbind, cînd aprobînd din cap. La sfîrsit porunci
slujbasilor sai boieri sa se ofere tuturor vin în cupe de aur". La plecare,
i-a oferit lui Bandini un mic dar în bani pe care sa-l împarta la copii(15).
Din nefericire, la sfîrsitul acestei frumoase întîlniri dintre domnitor si
elevi, dascalii de la scoala Trei Ierarhi, gelosi din cauza simpatiei
domnitorului pentru cei ce recitasera în latina si româna, s-au ridicat
împotriva iezuitilor, acuzîndu-i în fata boierilor adunati si declarînd ca
ceea ce învatasera copiii erau rodul activitatii iezuitilor catolici.
Acesti elevi ai parintilor iezuiti formau si
corul bisericii catolice. De aceea, la aceasta biserica nu era dascal, rolul
acestuia fiind preluat de dînsii(16).
Cu toata opozitia dascalilor greci si slavoni,
la care trebuie sa adaugam si dificultatile cu care parintii Societatii lui
Isus se confruntau în Moldova, activitatea didactica a acestora a putut sa
continue. In 1670, acestia aveau o alta scoala la Cotnari(17). Sase ani mai
tîrziu era în plan marirea numarului parintilor iezuiti, deoarece multi
boieri îsi trimiteau copiii la scolile lor. Spre sfîrsitul acestui secol un
misionar italian, parintele Renzi, ne declara urmatoarele: "In toata Moldova
acelui timp (adica în 1678, cînd venise în Moldova) nu era nimeni altul care
sa cunoasca sau sa vorbeasca limba latina, în afara de Domnul Mironascu
Costin, Mare Cancelar si Protector al Ritului Catolic...Acum (1693) toata
floarea nobilimii vorbeste în latina iar multi sînt buni filozofi..."(18)
Scoala de la Iasi functiona înca în 1712, cînd un document francez ne spune
ca aceasta era frecventata doar de "les plus basses classes"(19).
Desi numarul misionarilor catolici era
insuficient, desi activitatea lor se desfasura printre nenumarate dificultati,
rezultatele muncii lor au durat peste decenii, creînd în Iasi o anumita
traditie catolica în cadrul careia limba româna ca si cea latina au avut un
loc deloc neglijabil. De fapt, în nenumarate documente ale timpului se poate
observa cu usurinta insistenta misionarilor în a afirma ca aici limba vorbita
este cea româna, desi în cadrul activitatilor cultuale din bisericile
catolice se folosea partial si limba maghiara, aceasta si din cauza propagandei
maghiare a unor misionari veniti de peste munti. Pe timpul lui Constantin
Mavrocordat (1741-1743), ca în timpurile lui Bandini, copiii scolii catolice
se adunau în fata principelui cu ocazia marilor...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.