| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Glucidele

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                                                        
GLUCIDELE
       Glucidele, numite si zaharuri, sunt o clasa importanta de substante
naturale care se intalnesc in toate organismele vii. Cu exceptia unor derivati
azotati, glucidele sunt substante ternare, formate din C, H, si O. Ele raspund
formulei brute Cn(H2O)n sau (CH2O)n, din care cauza au primit si denumirea de hidrati de
carbon.
       Glucidele se impart in doua clase: oze si ozide, dupa caracterul de
a se hidroliza.
       Ozele, sau monozaharidele, sau zaharurile simple, contin o singura
unitate carbonilica (sunt deci nehidroxidabile). Dupa natura gruparii carbonil
din molecula, se impart in aldoze si cetoze, iar dupa numarul atomilor de
carbon se impart in trioze, pentoze, hexoze, heptoze, octoze.
       Ozidele sunt glucide care pot fi hidrolizate sub actiunea enzimelor
sau a acizilor diluati, cu formarea de monozaharide. Glucidele din clasa
ozidelor se pot imparti in doua clase holozide si heterozide.
       Holozidele rezulta din condensarea a doua sau mai multe
monozaharide. Dupa numarul moleculelor de monozaharide se pot clasifica in
oligozaharide (oligozide) – care contin 2-4 moleculede monozaharide identice sau diferite
intre ele, legate covalent, si polizaharide – care contin un numar mare de unitati
monozaharidice (de ordinul sutelor sau miilor), pe care le pot elibera prin
hidroliza.
       Heterozidele sunt formate din monozaharide si componente
neglucidice numite aglicon.
       Monozaharidele sunt substante cu functiuni mixte, ce contin in
molecula o grupare carbonil si mai multe grupari hidroxilice.
       In functie de natura gruparii carbonilice – aldehidica (H – C = O) sau cetonica
(> C = O), monozaharidele se impart in
aldoze si cetoze.
       Monozaharidele se pot obtine in natura prin biosinteze, in timpul
procesului de fotosinteza si prin chimiosinteza.
       In industrie si in laboratore se pot obtine prin hidroliza
oligozaharidelor si polizaharidelor. De asemenea se pot obtine prin extractie,
din unele materii prime, cum ar fi glucoza – care se poate extrage din struguri,
sau fructoza din mierea de albine.
               Proprietati
fizice ale monozaharidelor:
         Monozaharidele sunt substante solide, cristaline, inodore,
solubile in solventi polari datorita numarului mare de grupari –OH din molecula; greu solubile in
alcool, insolubile in solventi organici ca eter etilic, cloroform, eter de
petrol. Au gust dulce, iar prin incalzire se topesc si se caramelizeaza.
Solutiile monozaharidelor sunt incolore, prezinta activitate optica si proaspat
preparate prezinta fenomenul de mutarotatie.
               Proprietati
chimice ale monozaharidelor:
       Prezenta gruparilor functionale >C = O ,  - CHO si  -
OH in molecula monozaharidelor le confera o reactivitate chimica deosebita,
exprimata in multitudinea de reactii pe care o prezinta.
       Din D-glucoza, prin reducere cu hidrogen, in prezenta amalgamului
de sodiu, se obtine D-sorbitol.
       In organism, reactia este catalizata de enzimele NADH sau
NADPH.
In cazul diabetului zaharat se formeaza mari
cantitati de sorbitol, prin excelenta in retina, ceea ce contribuie la
instalarea retinopatiei diabetice.
       Alaturi de polialcoolii aciclici, in organismul animal si vegetal
se intalnesc si polialcooli ciclici, cum sunt inozitolul si quercitolul. Foarte
important din punct de vedere biologic este un izomer al inozitolului si anume
izomerul optic inactiv numit mezoinozitol care este un factor de crestere
pentru microorganisme si o vitamina pentru organismele superioare.
       Esterul hexafosforic al inozitolului se numeste acid fitic, iar
sarea de calciu si magneziu a acidului fitic este fitina si se gaseste in
special in materialul celular de sustinere din tesuturile plantelor. De
asemenea fitina formeaza o rezerva de acid fosforic a semintei, pe care o pune
in libertate sub actiunea enzimei fitaza.
       Hexozele sunt monozaharidele cele mai raspandite in natura si cele
mai bine studiate din punct de vedere biochimic. Unele (glucoza, fructoza) se
gasesc in stare libera, altele (manoza, galactoza) intra in alcatuirea unor
polizaharide si a unor glicozizi sau apar ca produsi de hidroliza ai acestora.
Hexozele se formeaza in plante si sunt substante de baza pentru sinteza altor
zaharuri si compusi derivati. In natura se intalnesc trei aldohexoze (glucoza,
manoza, galactoza) si doua cetohexoze (fructoza, sorboza).
       Glucoza a fost extrasa pentru prima data din struguri, de aceea se
mai numeste si zahar de struguri. In struguri, glucoza se gaseste in amestec cu
fructoza, cu un continut de aproximativ 200g/I must.
       Glucoza se gaseste in ierburi, in raport de aproximativ 1:1 cu
fructoza, avand o concentratie de 1-3%.    
   
Glucoza este cel mai important monozaharid
pentru biochimia celulei. Este sintetizata in plante din CO2 si H2O, in procesul de fotosinteza. Glucoza
este cel mai important si mai raspandit monozaharid din regnul vegetal si
animal. Se gaseste atat in stare libera (in fructe dulci, flori, miere, sange,
in toate organele plantelor) cat si sub forma de dizaharide (zaharoza,
celobioza, maltoza, lactoza) sau polizaharide (amidon, celuloza, glicogen). In
mierea de albine, glucoza se gaseste in amestec cu fructoza, in raport de 1:1.
Glucoza si fructoza sunt principalele
monozaharide care formeaza in plante “zaharul liber reducator”. Aceste doua
monozaharide impreuna cu zaharoza formeaza “zaharul total liber”. Acest
zahar are un rol insemnat in conservarea produselor vegetale, a ierburilor si a
legumelor. Zaharul total liber fermenteaza cu usurinta si stimuleaza
dezvoltarea microorganismelor, care produc fermentatia lactica.
Zaharul total liber se extrage cu usurinta din
produsele vegetale, cu alcool etilic 80%, separandu-se astfel de glucidele
neconstitutive (amidon, fructozani), precum si de cele cu rol constitutiv
(celuloza, hemiceluloza).
Glucoza este o substanta alba, cristalina,
solubila in apa, greu solubila in alcool si insolubila in eter, cloroform si
alti solventi organici. Este optic dextrogira si prezinta fenomenul de
mutarotatie. Este mai putin dulce decat fructoza. Izomerii α sunt mai dulci decat izomerii
β. Din solutie apoasa
glucoza cristalizeaza sub forma α, iar din solutia solventilor organici (piridina, alcooli) sub
forma β.
Glucoza se obtine in cantitati mari prin
hidroliza acida sau enzimatica a amidonului de cartofi sau porumb. Are
numeroase utilizari in industria alimentara, medicina, fermenteaza usor sub
actiunea drojdiilor si a altor microorganisme. Este usor metabolizata de
organism, fiind un compus energetic important, indispensabil
vietii.
Fructoza se gaseste in diferiti compusi, de
obicei, sub forma furanozica, iar in stare libera apare sub forma piranozica.
In mediu alcalin, fructoza reactioneaza sub forma carbonilica, iar in mediu
acid si neutru sub forma semiacetatica. Fructoza este cel mai dulce
monozaharid. In organism se transforma greu in glucoza.
Drojdiile fermenteaza fructoza transformand-o
in alcool si CO2.
Zaharoza este o dizaharida cu rol foarte
important, fiind un aliment de baza in nutritia omului. Ea se numeste si
zahar de trestie sau
zahar de sfecla. Zaharoza
este cea mai raspandita dizaharida naturala. in cantitate mare se afla in
sfecla de zahar (8 – 12%)
si in trestia de zahar (18 – 20%). Din acestea zaharoza se extrage pe cale industriala. In
cantitate relativ insemnata se gaseste, de asemenea, in sorgul zaharat si in
tulpinile de porumb. In ierburi se gaseste intr-o proportie de 2 – 8%.
Zaharoza este o substanta solida, cristalina,
solubila in apa si insolubila in solventi organici.
Polizaharidele sunt substante solide,
cristaline, cu aspect amorf, insolubile sau greu solubile in apa, prezinta
activitate optica, hidrolizeaza in mediu acid sau sub actiunea enzimelor,
formand produsi intermediari din ce in ce mai mici si cu putere reducatoare din
ce in ce mai mare.
O importanta deosebita o prezinta
polizaharidele formate numai din glucoza si sunt denumite, in general glucani
sau glucozani. Din aceasta clasa fac parte amidonul, glicogenul, celuloza.
Amidonul este cea mai importanta materie de
rezerva din regnul vegetal si cea mai importanta sursa hidrocarbonata a omului
si a animalelor. In cantitate mai mare se gaseste raspandit in tuberculi,
seminte, si chiar in partile lemnoase ale plantelor, formand granule rotunde,
ovale, poliedrice, stratificate, a caror forma si marime difera cu natura
speciei sau tesutului. Amidonul se formeaza in plante prin polimerizarea
glucozei care rezulta in urma sintezei clorofiliene din CO2 si H2O.
In stare pura, amidonul se prezinta ca o
pulbere alba, care dupa uscare este higroscopica, practic insolubila in apa
rece. La cald formeaza solutii vascoase, coloide, care atunci cand sunt
concentrate si racite formeaza un gel, numit coca de amidon sau clei de amidon,
granulele de amidon absorb deci apa.
Granulele de amidon sunt constituite din doua
componente, amiloza si amilopectina, amiloza reprezinta 17 – 24% din intreaga masa a amidonului,
amilopectina constituie 83 – 76 %.
Amidonul este o substanta de rezerva, care
prin degradare enzimatica este mobilizat in interiorul organismului vegetal sau
animal si transportat sub forma de produse de degradare spre diferite organe,
unde servesc la sinteza altor substante....



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.