| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Globalizarea si Romania in contextul globalizarii

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
GLOBALIZAREA ŞI ROMÂNIA ÎN 
CONTEXTUL            
GLOBALIZĂRII
1.1 ASPECTE GENERALE ALE
GLOBALIZÃRII
Cu câteva decade în urmă, era încă
posibil să plecăm de acasă şi să vizităm locuri diferite unde totul,
începând cu arhitectura, peisajul, limba, modul de viaţă, felul de a se
îmbrăca al oamenilor şi terminând cu valorile după care se ghidează
populaţia erau total altfel decât cele pe care le cunoşteam noi. Aceia erau
ani în care puteam observa cu ochiul liber diversitatea culturală. Dar o
dată cu globalizarea economică, diversitatea dispare rapid. Scopul principal
al economiei globale este acela ca toate ţările să se omogenizeze într-un
tot unitar. Când lanţurile hoteliere îşi fac reclamă prin faptul ca toate
camerele lor sunt identice in fiecare oraş din lume, ele nu menţionează ca
acele ţări devin identice şi din alte puncte de vedere : maşini, zgomot,
smog, violent fast-food-uri, McDonald's, Nike, Levis, păpuşile Barbie,
televiziunea si filmul american.
             
Globalizarea este un termen foarte uzitat căruia îi
putem atribui numeroase semnificaţii. Prin acest termen putem înţelege
dezvoltarea pieţelor financiare globale, creşterea corporaţiilor
transnaţionale şi dominaţia lor crescândă asupra economiilor naţionale.
Majoritatea problemelor pe care oamenii le asociază globalizării, incluzând
pătrunderea valorilor de piaţă în acele domenii de care ele nu aparţin în
mod tradiţional, pot fi atribuite acestor fenomene. S-ar putea discuta
totodată despre globalizarea  informaţiei şi a culturii, despre
răspândirea televiziunii, a Internetului şi a celorlalte forme de comunicare
şi despre mobilitatea crescută a comercializării ideilor.1
Globalizarea mai poate fi definită ca un set
de structuri şi procese economice, sociale,
tehnologice, politice şi culturale care reies din
caracterul schimbător al producţiei, consumului si comerţului de bunuri.
S-au petrecut multe schimbări m economia mondiala, de altfel putem considera globalizarea ca un rezultat a
creării pieţei mondiale. Dar globalizarea nu poate
fi sinonimă cu internaţionalismul şi cu
transnaţionalismul. Cele doua procese îşi au ,,rădăcinile" în modul
mercantilist de a regiza comerţul, în special după Primul Război Mondial,
într-un model multinaţional de dezvoltare.
Există patru caracteristici principale care
pot explica originile globalizării sunt: integrarea în pieţele mondiale ale
economiilor naţionale, tranziţia de la economia ,,high volume" la cea „high
value" care rezulta din cunoaşterea tot mai buna a produselor şi serviciilor
folosite pe piaţa, sfârşitul bipolarităţii între capitalism şi socialism
în privinţa costurilor de producţie, şi, nu în ultimul rând configurarea
noilor blocuri economice.
Aşa cum am definit-o , globalizarea este un
fenomen relativ recent care deosebeşteprezentul
de ceea ce se petrecea acum 50 sau chiar 25 de ani.
La sfârşitul celui De-al Doilea Război
Mondial, tranzacţiile Internaţionale de capital erau strict controlate de
majoritatea statelor. Instituţiile rezultate la Bretton Woods, Fondul Monetar
Internaţional (FMI) si Banca Mondială, au fost concepute tocmai pentru a
facilita comerţul internaţional şi investiţiile într-un mediu caracterizat
prin restricţionarea fluxurilor de capital privat. Controalele asupra
mişcărilor de capital au fost treptat înlăturate, iar pieţele financiare
off- shore, stimulate şi de criza petrolului din anul 1973, s-au dezvoltat
rapid. Mişcările internaţionale de capital s-au accelerat la începutul
anilor `80, în timpul lui Ronald Reagan şi Margaret Thacher, pieţele
financiare devenind cu adevărat globale la începutul anilor '90, după
colapsul imperiului sovietic.2
Globalizarea este de dorit din mai multe
puncte de vedere. Întreprinderea privata este aptă să producă bogăţie
decât statul. Mai mult, statele au tendinţa de a abuza de propria putere.
Globalizarea oferă un grad de libertate individual pe care nici un stat nu-1
poate asigura. Concurenţa
liberă la scară globală a eliberat talentele antreprenoriale şi creative
şi a accelerat inovaţiile
tehnologice.
Însă globalizarea are şi latura ei
negativă. În ţările mai puţin dezvoltate, mulţi au suferit din cauza globalizării fără a primi
un sprijin în ceea ce priveşte sistemul de securitate socială. Globalizarea a produs o alocare
defectuoasă a resurselor între bunuri private şi cele publice. Pieţele sunt capabile să
răspundă şi altor necesitaţi sociale. Pieţele financiare globale pot
naşte crize. Este posibil ca locuitorii din ţările dezvoltate să nu fie pe
deplin conştienţi de urmările devastatoare ale crizelor financiare deoarece
acestea au tendinţa de a lovi mai crunt în ţările în curs de
dezvoltare.
GLOBALIZARE Ş1
REGIONALIZARE
       La început de mileniu, lumea şi relaţiile internaţionale sunt
mult mai complexe decât erau înainte. Este un paradox ca astăzi, când
perioada războiului rece s-a încheiat şi continental european are o şansă
reală să se integreze pe baza valorilor democraţiei şi economiei de
piaţă, a respectului drepturilor fundamentale ale omului, securitatea a
început să fie din nou o chestiune foarte controversată, poate chiar mai mult ca înainte.
Pe de altă parte asistam la o mondializare
inevitabil, care reprezintă fundamentalseismului
geopolitic pe care 1-a prevestit căderea ,,zidului Berlinului". Creşterea
exponenţială a liberalizării schimburilor şi revoluţia tehnologică a
reţelelor informatice sunt factori cu acţiune conjugata care, în timp, ar
trebui sa pună in cauza viziunea clasica asupra suveranităţii statelor.
Departe de a fi o excepţie, România este
cu atât mai sensibilă la acest fenomen cu cât de aproape 150 de ani
devenirea noastră statală a avut ca pilon central concepţia etatistă şi
centralizatoare a suveranităţi. Suveranitatea poporului nu exista în afara
puteri statale.
Tot mai mult în ultima vreme, în lume se
manifestă o tendinţă care nu mai poate filimitata : mondializarea. In atari condiţii par fireşti
interogări cum sunt : care este viitorulRomanei
pe o planeta mondializata? Cum ne vom gestiona interesele de securitate? Vom
mai avea vocaţia de actor
reprezentativ pentru sud-estul european şi vom reuşi sa
îndeplinim rolul statului
printr-un nou tip de guvernare politică, socială şi economică capabilă să
identifice sau sa creeze vectorii unei existenţe transnaţionale? Un răspuns
la aceste întrebări este condiţionat de maniera în care ne percep fără,
dacă noi înşine îi mai acordam şansa de a o considera ca unorganism viu, articulat într-o
formă instituţional-statală stabilă.
Unii consideră mondializarea ca fiind un
proces aflat în curs de desfăşurare, cu impact
global; alţii îi reduc conţinutul la cel al unei
ideologii care legitimează supremaţia Occidentului şi consacră
occidentalizarea sau americanizarea lumii.
În acest context vom face referire la un
alt termen, respectiv cel de regionalizare. Acesta defineşte o consecinţă,
fie un mod de protecţie împotriva globalizării, în ultima instanţă un
instrument prin care se caută surmontarea dificultăţilor generate de
dimensiunile prea reduse ale statelor naţionale create în perioada post
westfalică. Astfel, se profilează două tipuri de regionalizare : una de
esenţă ,,dură", care caută să transforme microregiunile în spaţii de
state naţionale între care competiţia să prevaleze asupra cooperării. Cea
de-a doua este deschisă şi funcţională modernizării sau chiar
americanizării lumii bazate pe ,,soft-power". Trebuie să facem însă
precizarea ca singura regiune din lume unde este vizibil un proces de
,,regionalizare" este, în acest moment, Europa.3
Ambele tipuri de regionalizare, dincolo de
diferenţe au şi elemente comune, relevante pentru înţelegerea procesului.
Poate cel mat şocant dintre ele este cel referitor la permeabilizarea
frontierelor.
Frontiera nu mai are rolul unei împrejmuiri
intangibile a teritoriului. Statul devineinevitabil parte a unui întreg : lumea globalizată, iar spaţiul
sau teritorial se înţelege de acum după o logica a fluxurilor în toate
domeniile : capitaluri, bunuri, informaţii, cultura, persoane. Toate aceste
fluxuri sunt atât vectori de putere pentru cei care ştiu să le producă, să
le stăpâneasca şi să le dea un sens, cat si factori de destabilizare, daca
sunt văzute ca o fatalitate.
       Trebuie sa se tragă concluzia ca
sfârşitul suveranităţii clasice reprezintă un pericolmortal pentru statui si poporul roman?
ar fi lipsit de
realism daca nu am recunoaşte ca astăzi România nu poate fi inclusă în
categoria statelor puternice. Cu toate acestea nu înseamnă că un astfel de
stat nu poate fi, totuşi, influent. Prima condiţie, în acest sens, este de a
accepta că identitatea noastră naţionala nu este imuabila. Orice
colectivitate evoluează, nefiind eterna prin simpla sa existenta. Viitorul ei
poate fi asigurat pe termen lung, cu condiţia adaptării la o lume care se
schimba. Daca teritoriul nostru naţional rămâne comunitatea noastră de
destin, de amintiri şi de speranţe în viitor, trebuie să recunoaştem ca
statul naţiune al secolului XXI nu va mai avea trăsăturile cu care ne-am
obişnuit4.
Trebuie să operam schimbări interne
radicale, să fim capabili să creăm şi să controlăm structuri noi impuse
de racordarea la economia mondiala, care este o economic de flux. Trebuie să
înţelegem că statul nu mai este singurul vector de putere. Aceasta este deja
divizata între diferite domenii de schimburi globalizate. Este evident...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.