| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Gestionarea deseurilor

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                      
CUPRINS:
Regimul juridic al gestionării şi eliminării
deşeurilor:
     Deşeurile
menajere
     Reguli juridice cu caracter general
     Gestioanarea deşeurilor
     Regimul comerţului internaţional şi
tranzitului de deşeuri
Evacuarea ecologică a deşeurilor
urbane:
Igiena
Poluarea mediului prin
deşeuri
Principii de valorificare
Deşeu rezidual
Concluzii
Dezvoltarea gestionarii deşeurilor în
europa
Din istoria activitatilor de evacuarea a
deşeurilor in Europa
      4. 
Politica actuală de gestionare a deseurilor în Europa
               
4.1.      Gestionarea
deşeurilor şi protecţia mediului
               
4.2.     Evitarea producerii de
deseuri/valorificarea deşeurilor
               
4.3.     Industria în circuit ca obiectiv
4.4.     Autarhia de evacuare sau eliminare a deşeurilor
4.5.     Colectare selectivă a diferitelor tipuri de deseuri
4.6.     Exemplu: deşeuri organice
4.7.     Exemplu:
reciclarea deseului menajer
5. Dezvoltarea si organizarea tehnicii de gestionare a deşeurilor
    
5.1.      Principii de
organizare şi responsabilitati in industrie privind gestionarea
                
deşeurilor
5.2.      
Deşeuri organice
Potenţialul deşeurilor
organice
6.  Hotararea privind depozitarea
deseurilor in conformitate cu normele europene si 
          
rezultatul negocierilor Capitolului 22 - Mediu. – din 22 Aprilie 2005
7. Tratarea
deşeurilor radioactive
Regimul juridic al gestionării şi eliminării
deşeurilor
Societatea de consum a adus, pe lângă binefacerile sale, şi multiple probleme dificile,
printre care cele de ordin tehnic, economic şi juridic privind existenţa
deşeurilor şi cerinţa eliminării (diminuării) acestora.
Una dintre numeroasele probleme ale vieţii
moderne o constituie cea a stocării, neutralizării ori eliminării
deşeurilor. Din punct de vedere al provenienţei lor, acestea pot fi: deşeuri
menajere, deşeuri industriale, deşeuri agroalimentare şi deşeuri
nucleare.
Deşeurile menajere
Această categorie  de deşeuri cuprinde
în special gunoaiele menajere propriu-zise, grămezile de deşeuri, deşeurile
legate de folosirea automobilelor (epave, pneuri, bidoane) etc.
Cantităţile de deşeuri casnice produse,
diferă de la o ţară la alta, în funcţie de nivelul de dezvoltare,
tradiţie, etc. Astfel, în 1990, un francez arunca zilnic 1 kg de gunoi,
cantitate comparabilă cu cea produsă de către ceilalţi vest-europeni, dar
inferioară  de aproape două ori celei produse de un american ori un
canadian.
Se constată în ultimele decenii creşterea
ponderii, în cadrul deşeurilor menajere, a hârtiei şi a cartonului, a
materialelor putrescibile etc.
Tratamentul deşeurilor menajere.
Principala cale o constituie în acest sens
reciclarea, pentru care sunt folosite curent trei metode: compostajul,
incinerarea, depozitarea. Ponderea acestora este
foarte variabilă de la o ţară la alta, de la o epocă la alta. De exemplu,
în Franţa, incinerarea este folosită de 45% din populaţie, faţă de 8%
care foloseşte compostajul şi 45 %, descărcarea
„controlată”.
În Italia, compostajul nu priveşte decât 2-3% din gunoi; în Marea Britanie,
incinerarea acestor deşeuri vizează 40 % din populaţia urbană. În alte
state dezvoltate, incinerarea variază de la cca 10 % ( America de Nord) până
la peste 70% (Japonia, Elveţia).
Fiecare procedeu de
tratare are avantajele şi dezavantajele sale:
compostajul: priveşte mai ales partea
fermentabilă (cca 50% din total) a gunoaielor (deşeuri alimentare, hârtie,
etc.) Din punct de vedere tehnic, compostajul constă în lăsarea deşeurilor
mai multe luni în aer liber, să fermenteze. Apoi, în uzine, are loc
operaţia de compostare, care dă naştere la aşa-numitele „humus-uri” ori
elemente chimice în cantitate slabă, precum magneziu, cupru, zinc
etc.
Împrăştierea gunoiului pe câmp
(„mocirlele verzi”) este cunoscută încă din antichitate, Această
metodă, la fel ca astăzi compostajul, a suferit concurenţa
îngrăşămintelor chimice (mai concentrate şi astfel mai uşor
manipulabile), precum şi efectul negativ al prezenţei crescânde în deşeuri
a sticlei, metalului ori materialelor plastice, puţin apreciate de către
agriculroti. Pentru a înlătura acest ultim inconvenient, compostajul
necesită o triere prealabilă, care adeseori lasă mult de dorit.
incinerarea : vizează partea
combustibilă a deşeurilor menajere. Contrar uzinelor de compostaj, care
reclamă spaţii întinse, incinerarea este o soluţie „compactă”
utilizată cu precădere în cazul marilor aglomeraţii urbane. Din păcate,
deşeurile menajere sunt un combustibil destul de sărac – de cca cinci ori mai puţin caloric
decât cărbunele  - şi, în afară de aceasta, foarte eterogen. În
interiorul cuptorului sunt necesare o bună aerare şi un amestec al
deşeurilor, în condiţiile unei temperaturi maxime de 900 C. Dificultatea
constă în epurarea fumului. O recentă reglementare europeană din 1989,
deosebit de severă, riscă să scumpească cu 20-50% preţul incinerării,
alături de necesitatea captării şi neutralizării acidului clorhidric
(degajat în special prin combustia PVC).
depozitarea: rămâne procedeul cela mai
frecvet în ţările dezvoltate. Depozităriel brute, sunt în general
interzise prin lege. Ca atare acestea sunt supusee unui control şi unor reguli
speciale de realizat. „Depozitarea controlată” constă în a nivela la
intervale scurte de timp ( lao zi sau două) şi a separa straturile de gunoaie
de cele de nisip ori pământ. Această tehnică evită mirosurile şi
risipirea, dar nu rezolvă toate problemele delicate. Astfel, locul de
depozitare trebuie să fie tanş, apele de ploaie care se infiltrează şi
poluează trebuie să fie recuperate şi tratate în scopul de a se evita orice
contaminare a apelor subterane. „Biogazul”  care rezultă din
fermentarea internă a gunoaielor depozitate trebuie captat si împrăştiat
(existând riscul de mirosuri şi de ezplozie). În sfârşit, trebuie
prevăzută reamenajarea sitului după exploatare.
reciclarea şi colectarea selectivă a unor deşeuri menajere.
Reciclarea textilelor, hârtiilor vechi, sticlei,
plasticului, metalelor, oria a altor asemenea materiale are deja o lungă
istorie. Recuperarea deşeurilor se face în fucnţie de natura acestora şi de
condiţiile socioeconomice concrete din fiecare ţară. Aşa de exemplu,
recuperarea sticleieste făcută în proporţie de peste 50 % în Suedia,
Danemarca sau Germania şi numai 25% în sticle întregi, cu retopirea
acestora. În privinţa textilelor, în timp ce în ţări ca Germania ori
Olanda recuperarea atinge chiar 40 %, în altele (Franţa, Italia) nu
depăşeşte 8-10%. Referitor la deşeurile de fier, gradul de recuperare esre
la nivel european de cca 25-30 %, cifră considerată scăzută, pentru că
fierul vechi este uşor recuperabil în uzinele de tratare. În sfârşit,
ponderi reduse cunoaşte recuperarea hârtiei (3-5%) ori a sticlelor din PVC
(1-3%). Din diverse motive, mai ales moda cerinţelor pieţei, se discută
asupra justificărilor selective. Sunt prezente trei mari
posibilităţi:
din
punctul de vedere al materialului reciclabil se realizează o economie
financiară (Acest material uzat are o „valoare”), o economisire de materii
prime (pădurile pentru hârtie) ori de energie;
din
punctul de vedere al tratamentului general al
gunoaielor se urmăreşte o ameliorare calitativă ori cel puţin cantitativă
a operaţiei de tratare;
în
sfârşit, din punctul de vedere al protecţiei mediului, printr-o colectare
selectivă se evită dispersia în natură a deşeurilor menajere care nu se
amestecă cu alte deşeuri : deşeuri stânjentoare (aparate menajere, epave de
automobile, pneuri) ori deşeuri periculoae (uleiuri uzate, baterii cu mercur,
medicamente, deşeuri toxice precum vopselurile ori solvenţii dispesaţi în
micic cantităţi).
Reguli juridice cu caracter general
În raport cu destinaţia (scopul final)
urmărit, Legea nr 137/1995 a instituit patru reguli juridice principale
privind deşeurile:
gestionarea acestora în condiţiile de protecţie a sănătăţii
populaţiei şi a mediului, conform regimului juridic
stabilit;
interzicerea introducerii pe teritorul României de deşeuri de
orice natură, în scopul eliminării acestora (art.23)
introducerea pe teritoriul României a deşeurilor, în scopul
valorificării în baza reglementărilor specifice în domeniu, cu aprobarea
Guvernului, realizarea valorificării deşeurilor în instalaţii, procese sau
activităţi autorizate de către autorizaţiile publice
competente;
realizarea trabferului şi aa exportului de deşeuri de orice
natură în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este
parte şi cu reglementările specifice în materie.
O atenţie deosebită este acordată de
legea-cadru transportului de deşeuri
periculoase, stabilind în acest
sens:
efectuarea transportului inteern al
acestora în conformitate cu prevederile legale privind transportul mărfurilor
periculoase;
realizarea transportului internaţional al lor potrivit
prevederilor acordurilor şi convenţiilor internaţioanale privind transportul
peste frontieră al deşeurilor periculoase şi transportul internaţional al
mărfurilor periculoase.
Gestionarea deşeurilor
În înţelesul actului normativ, gestiunea
implică colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor,
inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.