| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Geostrategia nucleara

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
Geostrategia nucleara
Geopolitica si geostrategie de Paul Claval
Dezvoltarea armelor nucleare modifica brusc
raporturile intre cele doua mari puteri. Capacitatea distructiva a bombelor
atomica (A) si cu hidrogen (H) este atat de mare (ex: Hiroshima si Nagasaki
1945) incat nici o putere nu e capabila sa le reziste chiar daca dispune de un
important armament clasic. Un razboi nuclear ar dura zile, daca nu ore, asadar
abordarea statistica a premiselor (efectivele militare, calitatea armamentului,
puterea industriala etc.) nu mai este relevanta si geopolitica interbelica isi
pierde sensul. Strategia militara devine pur tehnica: conditiile de atac si
durata zborului intre locurile unde sunt socate capacitatile nucleare si
obiective sunt esentiale.
Arma nucleara: scurt istoric
1933
Leo Szilard concepe
utilizarea militara a energiei nucleare
1938-1939
Evidentierea fisiunii
nucleare
Aug. 1939
Einstein ii sugereaza
lui Roosevelt lansarea cercetarilor asupra bombei atomice
Dec. 1941
SUA incep fabricatia
bombei
Iunie
1942
SUA si Marea
Britanie se asociaza la acest proiect
16
iul.1945
Prima explozie
experimentala a bombei de tip A in SUA
6, 9 aug.
1945
Bombardarea oraselor
Hiroshima si Nagasaki
1949
Bomba de tip A
sovietica
1951
Bomba de tip H
americana
1952
Bomba de tip A
britanica
1954
Bomba de tip H
sovietica
1957
Bomba de tip H
britanica
1960
Bomba de tip A
franceza
1964
Bomba de tip A
chineza
1967
Bomba de tip H
chineza
1968
Bomba de tip H
franceza
1974
Bomba de tip A
indiana
Intre 1946-1949 doar americanii detineau arma
nucleara si in caz de conflict ar fi fost siguri de victorie daca puteau lovi
centrele vitale ale adversarilor. Viteza vectorilor nu este foarte importanta,
ci doar raza de actiune.
Aparitia primei bombe atomice sovietice
modifica situatia: tara care va castiga va fi aceea care isi va putea distruge
adversarul inainte ca acesta sa poata riposta. Deci avantajata este tara ce are
baze nucleare mai apropiate de centrele vitale ale celeilalte.
Bazele americane din Europa, Orientul
Mijlociu si Extremul Orient ofera capacitatea de a interveni in timpul cel mai
scurt, dar centrele strategice ale URSS erau raspandite pe o arie extinsa din
zona Uralilor pana in Siberia.
Centrele vitale ale SUA sunt concentrate in
nord-est (Industrial Belt) pe
aproximativ un milion de km2,
dar avioanele rusesti nu dispun de baze apropiate. Pot lovi rapid toate
obiectivele din Europa de Vest dar au nevoie de aprox. 10 ore pentru a ajunge
deasupra centrelor vitale americane (pe deasupra Antarcticii). Deci SUA trebuie
sa poata detecta orice avion venind din nord si prin colaborare cu Canada
creaza linia DEW (Detection Early Warning) aprox. de-a lungul paralelei 70
grade nord dispunind astfel de un ragaz de 3 ore
pentru inteceptarea bombardierelor sovietice. Echilibrul descurajarii reciproce
nu este perfect pt. ca SUA au o pozitie mai buna decat URSS.
Intre 1957-1958 rusii perfectioneaza
rachetele balistice care
ajung la o viteza de 6000 km/ora si o raza de actiune de 10.000 km iar in
conditiile epocii nu este posibila interceptarea unei rachete lansate. Cursa
inarmarii continua. Americanii recupereaza intarzierea intre 1958-1960 cu
ICBM (Inter Continental Balistic Missiles) si
IRBM (Intermediate Range Balistic Missiles).
Pentru credibilitate, forta nucleara trebuie
sa poata atinge dintr-o singura lovitura toate centrele vitale ale
adversarului. Submarinele echipate cu focoase nucleare impiedica distrugerea
dintr-o lovitura a tuturor rampelor de lansare ale adversarului fiindca sunt
greu de detectat.
Paradoxal, evolutia tehnicii incita la
prudenta: fiecare se teme ca adversarul isi poate lansa propriile rachete
inainte de a fi distrus si asa incepe cu adevarat era descurajarii nucleare
reciproce.
Malenkov, la putere intre 1953-1955 intelege
ca un razboi nuclear ar avea asemenea consecinte incat victoria si-ar pierde
sensul si ideea descurajarii castiga teren in est.
Criza rachetelor din Cuba din1962 arata cat de fragil este echilibrul.
Doctrina ripostei graduale (McNamara 1962) precizeaza pozitia SUA fata de un conflict
nuclear: in blocul lor SUA decid singure utilizarea armei nucleare.
Dupa 1962 este atins un nou echilibru dar se
reveleaza consecintele dramatice pe care folosirea masiva a bombelor atomice
le-ar avea asupra mediului inconjurator: iarna
nucleara, o racire cu 40 grade a mediului si efectul
descurajarii este intarit. Opinia publica incepe sa se simta
amenintata.
Devine evident ca arsenalele nucleare
necesare a face credibile loviturile nu vor fi folosite dar pentru a aborda o
negociere a dezarmarii in bune conditii trebuie sa dispui de cat mai multe
bombe si vectori posibili. Cursa inarmarilor se accelereeaza chiar cand
americanii si sovieticii sunt convinsi ca intr-o zi tot vor trebui sa le
distruga. Negocierile privind dezarmarea incep sa aiba loc pe la sfarsitul
anilor ’60.
Arsenalele nucleare in 1991:
CSI
SUA
ICMB (lansator
continental)
Capete ICMB
Dintre care MIRV
925
5775
5260
550
2000
2000
SLBM (lansator
submarin)
Capete SLBM
832
2696
524
3472
Bombardiere
nucleare
Arme aeropurtate
100
1250
209
2900
Total
vectori
1867
1239
Total
capete
9537
8772
Natura armei nucleare face ca efectele sale
psihologice sa fie importante. Adversarii nu ascund puterea bombelor lor dar se
feresc sa faca estimari exacte ale arsenalelor pentru a largi spectrul
amenintarii si pentru a avea o arie de manevra in cazul negocierii. Americanii
si sovieticii joaca acest joc si stiu ca si adversarul face la fel, incat
mentinerea echilibrului este posibila daca fiecare este capabil sa evalueze si
localizeze arsenalul celuilalt. Aici intervin serviciile de informatii: multe
date se afla prin metode clasice de spionaj dar instalatiile nucleare sunt
vizibile din avion.
Hrusciov refuza planul american “cer
deschis” de controlare reciproca a arsenalurilor din avion, prin urmare SUA
pun la punct avioane de spionaj tot mai evolutate dar in mai 1960 un avion
Lockeed U2 este doborat de
sovietici. Incepand cu lansarea satelitilor fiecare poate sti ce face celalalt;
la sfarsitul anilor ’60 se
puteau detecta deja obiecte mai mari de 20 m.
Rusii si americanii incearca sa reduca
amenintarea ripostei venite de pe submarinele nucleare cartografiind precis
fundul marilor si oceanelor pentru a cunoaste pragurile ce separa marile
adancituri oceanice in scopul alegerii itinerariilor cat mai discrete dar si al
plasarii sonarelor in punctele strategice. Totusi datele fundamentale in
domeniu nu se modifica in anii’60.
Se fac eforturi pentru miniaturizarea
bombelor atomice si limitarea efectelor lor poluante, creindu-se astfel
armele nucleare tactice. Se
fac progrese in domeniul lansatoarelor: pentru rachetele cu raza scurta sau
medie de actiune se folosesc (de 30 de ani) rampe amplasate pe camioane care
sunt practic imposibil de detectat. In Golf, 1991, irakienii dispuneau doar de
rachete SCUD invechite dar americanii n-au putut neutraliza instalatiile de
lansare ce puteau fi asamblate in cateva ore. Instalarea rampelor pe sine pt.
rachetele balistice impiedica controlul reciproc al arsenalelor.
Miniaturizarea schimba posibilitatile de
utillizare: o racheta sovietica poate primi mai multe incarcaturi ce se
disperseaza in apropierea obiectivelor – MIRV (Multiple
Independently Targetted Re-entry Vehicles = focoase
multiple ghidate independent). Pentru aceste rachete nu este suficienta
cunoasterea traiectoriei pentru a sti obiectivele vizate, ceea ce perturba
sistemul de alertare.
Miniaturizarea permite folosirea unor vectori
mai usori cu tehnica apropiata de cea aviatica, numite rachete de croaziera (americane). Acestea
au o precizie excelenta (tinta < 50 m la 1000 km distanta) si pot fi ghidate
gratie informaticii la altitudini mai mici de 200 m pentru a nu fi detectate de
radare. Loviturile punctuale devin posibile.
Sovieticii aveau un avantaj in domeniul
nuclear dar nu era amenintat echilibrul descurajarii reciproce. Rachetele
americane Pershing cu
traiectorie programata au compensat acest avantaj. Acestea au o raza de actiune
relativ mica si devin periculoase odata amplasate in Europa ceea ce suscita noi
dezbateri asupra amplasarii de noi armamente americane pe continentul
nostru.
Initiativa de aparare strategica a presedintelui Reagan modifica profund echilibrul: devenea
posibila supravegherea si interceptarea  rachetelor balistice in zbor (in
stratosfera - razboiul stelelor, pe portiunea ascendenta a traiectoriei, inainte de desfacerea
capetelor multiple. Programele militare sovietice nu pusesera accent pe
informatica in anii ’60-’70 si
intarzierea era foarte greu de recuperat pentru economia blocului
estic.
Incepand din 1975 raportul de putere
evolueaza in favoarea SUA in ciuda efortului de inarmare al
rusilor.
Miniaturizarea si precizia loviturilor fac
posibile conflicte in care s-ar folosi in acelasi timp arsenalul atomic si
armamentul clasic.
Totodata evolutia tehnica creste
probabilitatea diseminarii armelor atomice.
Bomba atomica
franceza
In anii ’60 economia franceza nu permitea
construirea unui...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.