| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Fundamentarea veniturilor si cheltuielilor bugetare

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Fundamentarea veniturilor si cheltuielilor
bugetare
1. Consideraţii cu caracter general
Aşa cum rezultă şi din evaluările
experţilor europeni asupra progreselor ţării noastre în îndeplinirea
criteriilor pentru integrarea în Uniunea Europeană,  creşterea
capacităţii administrative de aplicare a legislaţiei europene în domeniul
elaborării bugetelor este obiectiv şi angajament al întregii administraţii publice din România.
Bugetul este nu numai un document financiar
ci reprezintă un important instrument managerial, care, în expresie
financiară, asigură dimensionarea obiectivelor, cheltuielilor, acţiunilor ce
pot fi finanţate din veniturile preconizate a se realiza, dar şi evaluarea
rezultatelor şi eficienţei economice a acestora.
Astfel strategia fundamentală, planificarea, realizarea şi controlul acţiunilor
administraţiei publice locale se regăsesc în bugetul unităţii
administrativ-teritoriale, care reprezintă bugetul local în cazul comunelor,
oraşelor şi municipiilor şi bugetul judeţean în cazul
judeţelor.
În practică, managementul prin bugete se
concretizează în:
* fundamentarea, elaborarea şi aprobarea
bugetului;
* executarea şi monitorizarea
bugetului;
* controlul bugetului
Creşterea autonomiei financiare, în
contextul reformei administraţiei publice locale din ultimii ani, a determinat
elaborarea şi apariţia de noi reglementări legislative prin privind
finanţele publice locale, într-o manieră mai clară şi transparentă a
descentralizării financiare.
Ordonanţa de urgenţă privind finanţele
publice locale, nr. 45/2003
publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 431/19 iunie 2003,
stabileşte principiile, cadrul general şi
procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea
fondurilor publice locale, dar şi responsabilităţile, competenţele şi
răspunderile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale
instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice
locale.
2. Metode de fundamentare ale bugetului
local
Elaborarea bugetului nu reprezintă numai
întocmirea unui document financiar, ci este etapa în care se determină
legătura dintre mobilizarea fondurilor şi atingerea scopurilor şi
obiectivelor propuse impunând realizarea, de către autorităţile
administraţiei publice locale, a unor ample şi complexe analize asupra ceea
ce a fost şi a ceea ce urmează să se întâmple.
În această etapă sunt evaluate serviciile
publice oferite comunităţii, se analizează şi se previzionează posibilele
schimbări, atât în domeniul resurselor financiare cât şi al serviciilor ce
trebuiesc oferite, se stabilesc priorităţile şi se planifică veniturile
posibile a se încasa şi cheltuielile ce pot fi finanţate în exerciţiul
bugetar respectiv.
La elaborarea proiectelor de buget,
ordonatorii de credite trebuie să aibă în vedere:
Prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali, elaborate de
organele abilitate şi care privesc anul pentru care se întocmeşte bugetul,
dar şi previziunile pe următorii 3 ani;
Politicile bugetare şi fiscale atât la
nivel central cât şi la nivel local;
Prevederile
angajamentelor multianuale, ale memorandumurilor de finanţare, ale acordurilor
de împrumut sau garantare, încheiate, precum şi a celorlalte acorduri sau
angajamente semnate şi aprobate;
Prioritizarea cheltuielilor dată de
necesitatea, oportunitatea, eficienţa şi eficacitatea finanţării
serviciilor, acţiunilor, activităţilor sau programelor propuse.
Propunerile de cheltuieli detaliate ale
ordonatorilor de credite care la rândul lor trebuie să ţină cont de
elemente enumerate anterior.
Pentru fundamentarea
bugetului local se recomandă să se parcurgă următoarele etape:
adoptarea la nivel local a unei politici
bugetare;
stabilirea unui calendar pentru elaborarea
bugetului;
implicarea tuturor compartimentelor
autorităţii administrativ teritoriale sau instituţiilor şi serviciilor
publice locale în elaborarea bugetului şi instruirea persoanelor implicate
în acest proces;
fundamentarea şi planificarea resurselor
financiare;
fundamentarea şi planificarea
cheltuielilor;
La art. 21 se prevede că în elaborarea
bugetului trebuie să se aibă în vedere şi politica fiscală şi bugetară
locală, fără a se menţiona însă dacă se impune adoptarea
acesteia.
Totuşi, având în vedere creşterea
competenţelor şi responsabilităţilor organelor deliberative şi a celor
executive ale administraţiei publice locale, se impune adoptarea unei
strategii financiare, bugetare care să creeze şi să menţină o viziune de
ansamblu asupra întregii activităţi care de fapt se reflectă în
activitatea financiară.
O astfel de strategie prin care autorităţile administraţiei publice locale îşi definesc
managementul financiar poate fi elaborată de către ordonatorul principal de
credite şi aprobată de consiliul local sau judeţean, după caz, sub forma
unei politici bugetare.
Se recomandă ca declaraţia de politică
bugetară să fie prezentată sub formă scrisă, să acopere toate domeniile
managementului financiar, să fie clară, coerentă şi uşor de
înţeles.
La elaborarea politicii financiare trebuie
avută în vedere legislaţia, nivelul de dezvoltare locală, suportabilitatea
fiscală de către contribuabili, politica de dezvoltare regională şi
naţională şi pot participa:
consilierii locali sau
judeţeni;
cetăţenii, mediul de afaceri, societatea
civilă;
mass-media;
departamentele de specialitate ale
autorităţilor administraţiei publice locale;
Declaraţia de politică bugetară trebuie
să facă referire la următoarele domenii:
politica de impozitare şi de venituri,
bugetul operaţional (de funcţionare)
rezerve financiare,
programul de investiţii,
gestionarea lichidităţilor,
administrarea domeniului public şi privat al unităţii
administrativ teritoriale,
angajarea de împrumuturi,
contabilitate,
expertiză,
raporturi financiare,
achiziţii, etc.
3. Veniturile bugetului local şi
fundamentarea acestora
Potrivit principiului autonomiei locale prevăzut de Legea administraţiei
publice locale nr. 215/2001, unităţile administrativ teritoriale au dreptul
la resurse proprii pe care autorităţile administraţiei publice locale le
gestionează, potrivit atribuţiilor ce le revin în condiţiile legii. Aceste
resurse financiare trebuie să fie proporţionale cu competenţele şi cu
responsabilităţile ce revin autorităţilor administraţiei publice
locale.
Pornind de la acest principiu, în art. 5 din
OUG nr. 45/2003 sunt prevăzute categoriile de
venituri ale bugetelor locale:
Venituri proprii – provenite din: impozite, taxe, contribuţii, vărsăminte, alte venituri locale
stabilite prin lege;
Cota defalcată din impozitul pe venit
ce revine unităţilor administrativ-teritoriale în conformitate cu prevederile legale.
Potrivit clasificaţiei bugetare veniturile
proprii se clasifică astfel:
Venituri curente fiscale din
care:
impozite directe (ex.: impozitul pe
clădiri, pe teren, taxe asupra mijloacelor de transport datorate de persoane
fizice sau juridice, etc);
impozite indirecte (ex.: taxe şi tarife
pentru eliberarea licenţelor şi autorizaţiei de funcţionare, taxe de timbru
judiciare şi pentru activitatea notarială, taxe extrajudiciare,
etc.).
Venituri curente nefiscale – din care :
vărsăminte de la instituţii publice
(ex. – venituri privind
circulaţia pe drumurile publice, veniturile circumscripţiilor
sanitar-veterinare, punctelor de însămânţare artificială, vărsăminte din
disponibilităţile instituţiilor publice, etc.)
diverse venituri – (ex. recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi
despăgubiri, venituri din amenzi şi din alte sancţiuni aplicate, venituri
din concesiuni şi închirieri, etc.)
Venituri de capital (ex. – provenite din valorificarea unor
bunuri ale instituţiilor publice, din privatizare, din vânzarea unor bunuri
aparţinând domeniului privat al unităţii
administrativ-teritoriale.
Cota defalcată din impozitul
pe venit ce revine unităţii administrativ
teritoriale stabilită prin lege, de respectiv 36% la comune, oraşe,
municipii, 36,5% la bugetul
propriu al municipiului Bucureşti, 18% la bugetul sectoarelor municipiului
Bucureşti şi 10% la bugetul propriu al judeţului (art. 28 din OUG nr.
45/2003) cote care prin legea bugetului de stat pot fi numai majorate nu şi
diminuate cum prevedea vechea reglementare, respectiv Legea nr.
189/1998.
Dacă prin Legea 189/1998 cotele din
impozitul pe venit erau incluse în categoria prelevări de la bugetul
statului, prin această nouă reglementare cotele din
impozitul pe venit sunt incluse în categoria veniturilor proprii alături de impozite, taxe, contribuţii, vărsăminte şi alte
venituri locale.
Probabil că această clasificare
s-a realizat pentru:
a
se evidenţia mai uşor veniturile autorităţilor locale care se iau în
calcul la determinarea capacităţii de îndatorare respectiv de 20% din
veniturile proprii;
includerea într-o singură categorie a acelor venituri care pot
constituii surse de garantare a împrumuturilor contractate de către unitatea
administrativ teritorială sau de către agenţii economici şi serviciile
publice din subordinea acestora.
Deşi această sursă de venit este
nominalizată ca venit propriu al unităţilor administrativ teritoriale, ea
rămâne în continuare sursă a bugetului de stat asupra căreia
autorităţile administraţiei...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.