| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Functiile Ablativului

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
FUNCŢIILE
ABLATIVULUI
ABLATIVUL PROPRIU-ZIS arată punctul de plecare al unei acţiuni, locul de unde un
lucru este îndepărtat sau separat.
1.Ablativul separaţiei (ablativus
separatious) – cu
funcţie de complement al unor verbe separative sunt acele verbe care
arată:
îndepărtare – moveo, movere (a mişca); pello, pellere (a alunga); asceo,
ascere (a opri, a reţine); defendo, defendre (a îndepărta, a respinge);
cedo, cedere (a se îndepărta)
eliberare –
libero, liberare (a libera); salvo, salvere (a scoate, a libera, a
scuti)
separare –
secerno, secernere (a separa, a despărţi); divido, dividere (a împărţi, a
separa);  prohibeo, prohibere (a împiedica, a reţine)
verbe compuse cu prepoziţiile: a, ab, de, e, ex - abeo, abire (a
se îndepărta, a pleca); abscedo, abscedere (a se depărta, a renunţa);
deicio, deicere (a îndepărta); desisto, desistere (a renunţa, a se opri de
la); eicio, eicere (a alunga); exeo, exire (a ieşi, a pleca); expello,
expellere (a îndepărta, a alunga)
verbe compuse cu prefixul „re” – redeo, redire (a reveni); recedo, recedere (a se îndepărta, a se
retrage)
In general este precedat de următoarele
prepoziţii:
- dacă ablativul separaţiei este o
persoană – precedat de
prepoziţiile a, ab = de, de la
- dacă ablativul separaţiei este un lucru
sau un substantiv abstract atunci el este precedat de prepoziţiile
a, ab, de, ex = de, de la, din
Exemplu: Hoe metu
libera. Scapă-mă de
această frică.
               
Vera a falsis diindicare.
A deosebi adevărul de minciună.
               
A legibus non recedamus.
Să nu ne depărtăm de legi.
               
Prohibere hostem  a pugna. A împiedica duşmanul de la luptă.
               
Decedere vita. A pleca din
viaţă. (a muri)
               
Abstinere scelere. A se
abţine de la crimă.
               
Themistocler Grecium a Persis liberavit. Temistocles a liberat Grecia
de perşi.
               
A beunt a signis. Se
depărtează de steaguri.
               
Exigere a nobis. A cere de
la noi.
2.Ablativul originii (Ablativus originis) are
funcţie de complement al punctului de plecare, indicând originea, locul de
naştere, familia, rangul cuiva. Este cerut de verbe precum: naxor, naxi, natus
sum – a naşte; orior,
oriri, ortus sum – a
răsări, a naşte; pario, parere – a da naştere.
In general apare fără prepoziţie. Uneori
se folosesc prepoziţiile ab, sau ex – de la, din. Exemplu:
Parentibus  illustribus natus est. S-a născut din
părinţi vestiţi.
Nobili genere natus. Născut din neam nobil.
Belgae orti sunt ab
Germanis. Belgienii s-au născut din
germani.
3.Ablativul comparaţiei (ablativus comparationis) arată punctul de plecare al
comparaţiei, adică lucrul sau fiinţa cu care se face comparaţia. Este cerut
întotdeauna de un adjectiv aflat la comparativ. Nu foloseşte
prepoziţie.
Exemplu: Luce sunt clariora nobis tua consilia.
Planurile tale sunt pentru noi mai limpezi decât lumina.
                
Nihil est enim virtute
amabilius. Nimic nu este mai frumos decât virtutea.
4.Ablativul cauzei (ablativus causae) este
un complement circumstanţial de cauză care arată motivul acţiunii indicate
de verb. Se exprimă fie fără prepoziţie, fie precedat de – ex sau prae (numai atunci când
verbul apare cu formă
negativă).                                                                                                                        
       Exemplu: Exercitus fame periit. Armata a pierit de foame.
                
Ominia sunt mea culpa comissa. Toate s-au petrecut din vina mea.
                 
Multi ex vulneribus periere.mulţi au pierit din cauza
rănilor.
                 
Iam moveri nequibant prae lassitudine. Nu mai puteau să se mişte din cauza oboselii.
       OBSERVAŢIE: Complementul circumstanţial de cauză mai poate fi
exprimat şi prin prepoziţiile:
-ob, propter +AC = din cauza.
       Exemplu: ob eam causam (din această cauză)
                          
propter metum (din cauza fricii)
-G + prepoziţiile
causa, gratia (pentru)
       
Exemplu: Communis libertatis causa (pentru libertatea tuturor)
       
5. Ablativul autorului (ablativus autoris)
este complementul de agent al verbelor la DP(diateza pasivă), deci subiectul logic al propoziţiei. Apare exprimat
– cu prepoziţiile a, ab
= de, de către – atunci
când complementul
de                                                                                                                            
agent este o fiinţă sau un lucru personificat sau
fără prepoziţie –
când complementul de agent este un lucru.
Exemplu: in summo colle ab hostibus couspiciebantur. Pe vârful dealului erau văzuţi de duşmani.
             
Varie sum affectus tuis litteris. Am fost impresionat în chip diferit de
scrisoarea ta.
ABLATIVUL
INSTRUMENTAL arată
mijlocul, instrumentul prin care se realizează acţiunea verbală.
1.Ablativul instrumental propriu-zis
(ablativus instrumenti) arată la modul propriu mijlocul, lucrul sau fiinţa
prin care se realizează acţiunea verbului. Apare exprimat – fără prepoziţie – când instrumentul este un nume de
lucru sau un substantiv abstract sau prin per (prin)
+ AC – când instrumentul
este o persoană.
Exemplu: Lacte
atque pecore vivunt. Ei trăiesc cu lapte şi cu
carne.
Oculo luctos spectat. Cu ochiul priveşte jocurile.
Res  per
exploratores cognita est. Lucrul a fost aflat prin cercetaşi.
Ablativul instrumental propriu-zis cere şi
următoarele verbe deponente şi toţi compuşii acestora: utor, uti, usus sum= a se folosi;  fruor, frui, fruitus sum = a se bucura; fungor, fungi, functus sum
= a îndeplini; potior, potiri, potitus sum = a pune stăpânire; vescor, vesci
= a se hrăni
Exemplu: Te tua frui virtute cupimus. Dorim să te bucuri de virtutea ta.
               
Carne et lacte  vescuntur. Se hrănesc cu carne şi
lapte.
          Contra
hostes armis utebantur.
Se foloseau de arme împotriva
duşmanilor.
Observaţie: verbul potior poate cere şi cazul G mai ales
atunci când complementul instrumental este substantivul res,rei→rerum potior=pun stăpânire pe domnie.
2.Ablativul sociativ (ablativus sociativus)
arată fiinţa sau lucrul care însoţesc subiectul sau complementul la
săvârşirea acţiunii verbului. Apare exprimat cu prepoziţia cum = cu, pentru sociativul cu aspect pozitiv; cu prepoziţia sine = fără, pentru sociativul cu
aspect negativ .
Exemplu: Nemo cum
servo suo. Va veni cu slavul
său.
3.Ablativul de mod (ablativus modi) este
complementul circumstanţial care arată cum sau în ce măsură se
desfăşoară sau apare la un moment dat acţiunea verbală.
       Poate fi exprimat fără prepoziţie (mai ales atunci când este
exprimat prin substantive cu sensul de fel, mod, chip, obicei: modus,-i=mod;
ratio,-onis=chip; mor,-is=obicei; ritus,-us=datină;
consuetuto,-inis=obicei) şi
în general precedat de prepoziţie (cum=cu sau sine=fără).
Exemplu: hoc modo= în acest mod; more maiorum= după obiceiul
strămoşilor ; mea consuetudine= după obiceiul meu; Flumen
influit incredibili lenitate= Fluviul curge cu o încetineală de necrezut; cum voluptate librum lego= citesc cu
plăcere cartea.
*Adesea
complementul circumstanţial de mod este exprimat
printr-un sintagmă formată dintr-un substantiv în Abl şi un adjectiv
acordat cu el. Sintagma poate apărea fără prepoziţie sau precedată de
prepoziţiile cum sau sine.
Exemplu: magna cum laude = cu mare laudă; magno cum strepitu = cu mare vuiet;
magna voce sonas = vorbeşte cu glas tare.
*Ablativul unor substantive, frecvent
folosite, fie singure, fie în unele expresii, au valoarea de complement de
mod: iure= pe drept; immerito= pe nedrept; rei= cu
forţa; bone fide= cu bună credinţă; malo fide= cu rea credinţă; consesu=
cu înţelegere; faude= pe furiş; arte= cu meşteşug; litteris= în scris;
silentio= în tăcere; clamore= cu zgomot; casu= întâmplător.
       Observaţie: modul sau felul în care se
întâmplă ceva se poate arăta, rar însă, în anumite expresii prin
per(prin)+Ac. Exemplu: per vim= prin violenţă; per iniuriam=prin nedreptate;
per faudem= pe furiş, per dolum0 prin vicleşug; per literas= în scris; per
speciem= sub pretext; per iocum= în glumă; per fidem= prin abuz de
încredere. 
       
4. Ablativul preţului (ablativus pretii)
este un complement instrumental prin care se exprimă preţul, suma plătită
pentru o vânzare sau cumpărare. Îl găsim pe lângă verbe bogate, ca sens,
de asemenea activităţi. Se exprimă fără prepoziţie. Verbe: emo, emere = a
cumpăra; redimo, redimere = acumpăra; consto, constare = a costa;
aestimo,aestimare = a preţui; vendo, vendere = a vinde; mercor, mercari,
mercatus sum = a cumpăra; praebeo, praebere = a
oferi.
       Exemple: Diem, aqua, solem, luna, noctem haec argento non emo. Ziua, apa, soarele, luna, noaptea pe acestea nu le cumpăr cu
bani.
       Parvo pretio redrempta. Răscumpărată pe un preţ mic.
       Multo sanguine stetit victoria. Victoria a costa mult sânge.
       Observaţie: când preţul cu care se cumpără sau se vinde ceva
este nedeterminat se foloseşte genitivul preţului
(genitivus pretii=, exprimat prin genitivul adjectivelor: tanti = cu atât;
quanti = cu cât; pluris = mai mult; magni = scump; parvi = ieftin; minoris
=mai ieftin; permagni = foarte mult; maximi = foarte mare.
        Exemplu:...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.