| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Functii sintactice

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
PRONUMELE
Pronumele este partea de vorbire flexibilă
care ţine locul unui substantiv.
Pronumele personal desemnează persoanele care
participă direct sau indirect la actul comunicării.
Functii sintactice
1. Subiect: Noi pregătim un
spectacol.
2. Nume predicativ:
nominativ: Elevul este el.
acuzativ: Florile sunt pentru ea.
genitiv: Cărţile sunt ale lui.
3. Atribut pronominal prepoziţional: Ei au
vorbit cu respect despre ea.
4. Complement direct: Am văzut-o pe
ea.
5. Complement indirect:
dativ: I-am dat cartea.
acuzativ: Se bizuie pe mine.
6. Complement de agent: Cartea este scrisă
de el.
7. Complement circumstanţial de mod:
Învaţă ca mine.
8. Complement circumstanţial de loc: S-a
aşezat lângă el.
9. Complement circumstanţial de timp: Am
sosit după el.
Dativul posesiv
Dativul posesiv este exprimat prin formele
neaccentuate ale pronumelui personal.
Dativul posesiv determină:
un
substantiv: mâna-ţi albă
un
adjectiv: alba-ţi mână
un
verb: Ţi-am ascultat sfatul.
Funcţie sintactică: atribut pronominal (în
cazul dativ).
Atunci când se leagă prin cratimă de o
propoziţie, are funcţia sintactică de complement circumstanţial: El stă
înainte-i.
Pronumele personal cu valoare
neutră
se
exprimă prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în dativ şi
acuzativ
apare în expresii: A dat-o în
bară.
Schemă de analiză
1. Persoana (I, a II-a, a III-a)
2. Numărul (singular, plural)
3. Cazul (nominativ, genitiv – numai la persoana a III-a, dativ,
acuzativ, vocativ – numai
la persoana a II-a)
4. Genul (masculin, feminin, neutru
– numai la persoana a
III-a)
5. Forma (accentuată, neaccentuată
– numai în dativ şi
acuzativ)
6. Funcţia sintactică
Pronumele personal de politeţe
Pronumele personal de politeţe exprimă
respectul în relaţiile dintre oameni.
Funcţii sintactice
1. Subiect: Dumnealui a plecat.
2. Nume predicativ: Cartea este a
dumneavoastră.
3. Atribut pronominal: Invitaţia dumneaei
mi-a făcut plăcere.
4. Complement direct: L-am chemat pe
dumnealui.
5. Complement indirect: Vă ofer
dumneavoastră aceste flori.
6. Complement de agent: Ceaiul este pregătit de dumnealui.
7. Complement circumstanţial de mod: El
citeşte ca şi dumneata.
8. Complement circumstanţial de loc: Nu stau
mult la dumneata.
Pronumele reflexiv
Pronumele reflexiv ţine locul ţine locul
obiectului asupra căruia se exercită acţiunea verbului, exprimând
identitatea între obiect şi subiectul verbului.
Particularităţi
are
numai cazurile dativ şi acuzativ
are
forme proprii numai pentru persoana a II-a
acuzativ: se, -s; dativ: îşi, -şi
la
persoana I şi a II-a, rolul de pronume reflexiv îl îndeplinesc formele
neaccentuate de dativ şi acuzativ ale pronumelui personal
pronumele reflexiv neaccentuat poate fi folosit singur sau
însoţit de pronume accentuat: mă apăr pe mine, îmi aduc mie
Funcţii sintactice
1. Nume predicativ: Roadele erau pentru
sine.
2. Atribut pronominal: Lauda de sine nu este
bună.
3. Atribut pronominal (dativ posesiv): Îşi
puse căciula pe cap.
4. Complement direct: Eu mă trezesc
devreme.
5. Complement indirect: Munceşte pentru
sine.
6. Complement de agent: Convins de sine însuşi, nu se mai temea.
7. Complement circumstanţial de mod: Se
înţelegea de la sine că va veni.
8. Complement circumstanţial de loc: El o
apropie de sine cu fiecare zi.
Pronumele şi adjectivul pronominal
posesiv
       Pronumele posesiv exprimă ideea de posesie, înlocuind atât
numele posesorului, cât şi pe cel al obiectului posedat.
Caracteristici
e
însoţit de articol posesiv genitival care îşi schimbă forma după genul
şi numărul obiectului posedat
nu
are forme pentru genitiv si dativ singular
la
genitiv, dativ plural apar formele alor
mei, alor tăi, alor noştri, alor voştri
substituie numele posesorului (acordându-se în persoană şi
număr) şi se acordă în gen, număr şi cat cu obiectul posedat
la
persoana a III-a plural nu are formă proprie, se foloseşte pronumele personal
lor
În nominativ şi genitiv:
Pronume personale: eu, tu, el, ea, al lui, a
ei
Pronume posesive: al meu, al tău, al său, a
sa
Funcţii sintactice
1. Subiect: Ai noştri sunt cei mai
buni.
2. Nume predicativ: Pământul este al alor
mei.
3. Atribut pronominal: Rezultatele alor
noştri s-au modificat.
4. Complement direct: I-am întâlnit pe ai
săi acolo.
5. Complement indirect: Am plecat cu ai mei
la munte.
6. Complement de agent: Scrisoarea este
trimisă de ai mei.
7. Complement circumstanţial de mod: Eu am procedat ca ai mei.
8. Complement circumstanţial de loc: Voi
merge la ai mei.
9. Complement circumstanţial de timp: Am
venit după ai mei.
Adjectivul posesiv determină un substantiv,
se acordă în gen, număr şi caz cu acesta şi substituie numele posesorului,
cu care se acordă în persoană şi număr.
Formele sunt identice cu ale pronumelui
posesiv, cu deosebirea că articolul posesiv genitiv nu mai este
obligatoriu.
Exemplu:
Ai
mei părinţi au plecat.
Părinţii mei au plecat.
Funcţie sintactică: atribut adjectival
Pronumele şi adjectivul pronominal
demonstrativ
       Pronumele demonstrativ aratp depărtarea sau apropierea obiectului
(în spaţiu sau în timp) sau identitatea acestuia cu el însuşi sau un alt
obiect.
Clasificare
1. După înţeles:
a) de apropiere:
acesta, aceasta, ăsta
b) de depărtare: acela, aceea,
ăla
c) de identitate: acelaşi,
aceeaşi
d) de diferenţiere: ăstălalt, celălalt,
cestălalt
2. După alcătuire:
a) simple: acesta, acela, ală
b) compuse: cestălalt, celălalt
Forme populare: ăsta, aia, ăla,
ăstălalt
Forme regionale: aista, ista,
aistalalt
Forme simplificate: cel, cea, cei,
cele
Caracteristici
se
declină, schimbându-şi forma după gen, număr, caz
nu
are categoria gramaticală a persoanei
devine adjectiv demonstrativ
Funcţii sintactice
1. Subiect: Acesta este fratele
meu.
2. Nume predicativ:
nominativ: Colegul meu este acesta.
acuzativ: Cartea este pentru acesta.
genitiv: Stiloul era al celuilalt.
3. Atribut pronominal
prepoziţional:
acuzativ: Cartea de la aceştia este nouă.
genitiv: Casa din spatele acestuia este a mea.
dativ: Reuşita graţie acestuia i-a incântat.
4. Atribut pronominal genitival: Rezultatele
celorlalţi sunt mai bune.
5. Complement direct: L-am sunat pe
acela.
6. Complement indirect:
dativ: I-am vorbit celuilalt.
acuzativ: Am discutat despre
ceilalţi.
7. Complement circumstanţial de mod: El a
procedat ce acela.
8. Complement circumstanţial de loc: S-a
aşezat lângă acela.
9. Complement circumstanţial de timp: A
ajuns înaintea celuilalt.
       Când pronumele demonstrativ nu mai înlocuieşte un substantiv, ci îl determină şi se acordă în gen,
număr şi caz cu acesta, devine adjectiv pronominal demonstrativ.
Exemple:
Am altoit mărul cel bătrân. (articol
demonstrativ)
Cel de acolo este
colegul meu. (pronume demonstrativ)
A urcat cu oile pe cel munte. (adjectiv
demonstrativ)
Funcţie sintactică: atribut adjectival
Pronumele şi adjectivul pronominal
interogativ
       Pronumele interogativ apare în propoziţii interogative şi ţine
locul substantivului aşteptat ca răspuns la o întrebare.
Forme:
Care? Cine? Ce? Cât? Câţi? Câte?
Forme cazuale: Cui?
Cărui? Pe care? Cărora? Pe cine? Al cui? Căruia?
Funcţii sintactice
1. Subiect: Cine m-a chemat?
2. Nume predicativ:
nominativ: Ce este el?
genitiv: A cui este scrisoarea?
acuzativ: Pentru cine este cartea?
3. Atribut
pronominal prepoziţional: De care bomboane ai ales?
4. Atribut pronominal genitival: A cui
colecţie e mai reuşită?
5. Complement direct: Pe cine
aştepţi?
6. Complement indirect:
dativ: Cui ai telefonat?
acuzativ: Cu care ai vorbit?
7. Complement de agent: De cine ai fost
rugat?
8. Complement circumstanţial de loc: La
cine ai stat?
9. Complement circumstanţial de timp:
Înaintea cui ai ajuns la petrecere?
10. Complement circumstanţial de mod:
Precum cine ai procedat?
11. Complement circumstanţial de cauză:
Din cauza cui ai întârziat?
care, ce, câţ, câtă, câţi, câte: au valoare de adjectiv
pronominal interogativ când însoţesc un substantiv pe care îl determină
şi cu care se acordă în gen, număr şi caz şi au funcţie sintactică de
atribut adjectival.
Pronumele şi
adjectivul pronominal relativ
       Pronumele relativ se foloseşte numai în frază şi este element
de relaţie între regentă şi subordonată, păstrându-şi funcţia
sintactică în propoziţia subordonată.
Forme:
simple: care, cine,
ce, cât, câţi, câte
compuse: ceea
ce
Funcţii sintactice
1. Subiect: Am citit această carte care a
fost interesantă.
2. Nume predicativ: Spune-mi ce a devenit
Dan.
3. Atribut adjectival: Am aflat ce carte ai
ales.
4. Atribut pronominal: Acesta este romanul
în paginile căruia m-am regăsit.
5. Complement direct: Am cumpărat cartea pe
care mi-ai recomandat-o.
6. Complement indirect: Iată caietul căruia
i-am schimbat coperta.
7. Complement de agent: Ştiu de cine ai fost
certat.
8. Complement circumstanţial de...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.