| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Constructia si calculul instalatiei de ungere

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
CONSTRUCŢIA ŞI
CALCULUL INSTALAŢIEI DE
UNGERE
Principii de calcul al instalaţiei
de ungere
Funcţionarea motorului cu ardere internă se
caracterizează prin existenţa mai multor suprafeţe aflate sub sarcină şi
în mişcare relativă unele faţă de altele, în aceste condiţii este
necesar pentru a diminua frecările dintre suprafeţe. Deci, să se introducă
între acestea un fluid care să adere la suprafeţe, să fie vâscos ca prin
presiunea internă care ia naştere să menţină suprafeţele la o anumită
distanţă.
Lubrifiantul
prezent între suprafeţele în mişcare relativă trebuie să îndeplinească
următoarele funcţii:
Funcţia mecanică.
Uleiul trebuie înainte de toate să ungă asamblajul, adică să formeze
între cele două suprafeţe o peliculă de ulei pentru a evita contactul
metal pe metal.
Funcţia termică.
Uleiul are ca rol secundar limitarea temperaturii în anumite organe care nu
pot fi răcite prin  alte procedee.
Funcţia chimică.
Uleiul trebuie să asigure funcţionarea corectă atât a părţilor calde ale
motorului cât şi a părţilor reci; să asigure protecţia împotriva
coroziunii datorate umidităţii şi acizilor care apar în urma arderii; să
asigure evacuarea impurităţilor.
Pe lângă aceste funcţii, uleiul prezent
în ansamblul piston-segmenţi-cămaşa cilindrului îndeplineşte şi rolul de
element de etanşare.
Condiţiile de lucru ale motorului cu ardere
internă impun următoarele cerinţe uleiului din sistemul de ungere:
oncţuozitate optimă; variaţie redusă a viscozităţii funcţie de
temperatură; stabilitate chimică ridicată; să împiedice aglomerarea
particulelor rezultate în urma arderii; să fie filtrabil; să posede o
temperatură de congelare cât mai redusă.
Ungerea suprafeţelor diferitelor piese ale
motorului este influenţată în principal de rolul lor funcţional şi de
condiţiile de lucru (sarcină şi viteză).
După modul cum uleiul este adus la
suprafeţele în frecare, ungerea se poate realiza sub presiune, prin stropire
cu jet de ulei; prin ceaţă de ulei sau mixt. Motoarele pentru autovehicule
utilizează ungerea mixtă unde anumite componente (lagărele, bolţul,
tacheţii hidraulici, etc.) se ung cu ulei sub presiune, altele (cilindrul,
pistonul, camele, supapele, etc.) se ung prin ceaţă de ulei sau prin stropire
cu jet.
După locul unde este plasat uleiul de ungere
sistemul de ungere poate fi cu "carter umed", în care caz uleiul se află
depozitat în baia plasată la partea inferioară a motorului sau cu "carter
uscat" la care uleiul se află depozitat într-un rezervor special plasat în
afara motorului.
În figura 15.1. se prezintă schema
sistemului de ungere cu carter umed. Sistemul cuprinde circuitul principal cu:
pompa de ulei 1 cu sorbul 2 care aspiră uleiul din baia de ulei 13 şi îl
refulează prin intermediul conductei 3 către filtrul de curăţire brută 4,
după care este trimis în magistrala de ulei 5. Din magistrala de ulei, uleiul
este distribuit prin conducte la lagărele paliere iar prin intermediul
canalizaţiei existente în arborele cotit la lagărele fusurilor manetoane. La
anumite construcţii ungerea bolţului se poate realiza sub presiune printr-un
canal care străbate biela în lungul ei. Motoarele cu solicitări termice
intense şi cu turaţie moderată pot utiliza acest circuit pentru răcirea
pistoanelor. Lagărele arborelui cu came şi axul culbutor 11 sunt alimentate
cu ulei prin intermediul conductelor 7. Oglinda cilindrului, camele şi
supapele sunt unse prin stropire cu jet şi ceaţă de ulei.
La circuitul principal al sistemului de
ungere se poate anexa în paralel un filtru de curăţire fină 8. Prin acest
filtru trece 10-15% din debitul de ulei al instalaţiei de ungere, după care
uleiul se întoarce în baie sau în circuitul principal contribuind la
regenerarea uleiului.
Fig.15.1.Schema instalaţiei de ungere mixtă
cu carter umed
Menţinerea temperaturii în limite
acceptabile se realizează prin introducerea în paralel cu circuitul principal
a schimbătorului de căldură 17.
Fig.15.4. Pompa de ulei cu angrenare
exterioară: 1-roata conducătoare; 2-roata condusă; 3-frezare; A-spaţiul de
aspiraţie; R-spaţiul de refulare.
Fig.15.3 Răcirea pistonului cu jet
de ulei printr-un orifi-ciu plasat în picio-rul
bielei
Fig.15.2.Răcirea pistonului cu jet de ulei
printr-un orificiu calibrat plasat la nivelul lagărelui palier
Sistemul de ungere este prevăzut cu supape
de siguranţă la pompa de ulei pentru evitarea suprapresiunilor, la filtru
pentru a permite trecerea uleiului spre locurile de ungere când acesta este
îmbâcsit, şi la radiatorul de ulei în vederea scurtciurcuitării acestuia
când uleiul este rece.
Presiunea şi temperatura uleiului din
magistrală sunt controlate pentru a se evidenţia funcţionarea defectuoasă a
instalaţiei. Nivelul uleiului din baia de ulei se verifică cu ajutorul tijei
12, pe care sunt trasate limita maximă şi minimă.
Răcirea pistoanelor la motoarele de turaţie
ridicată se poate realiza cu ajutorul unui orificiu calibrat amplasat la
nivelul lagărului palier (fig.15.2), iar la motoarele de turaţie mai
coborâtă, orificiul calibrat se găseşte în piciorul bielei
(fig.15.3).
Pompa de ulei
Circulaţia uleiului este asigurată de
către pompa de ulei. Dintre acestea, pompele cu roţi dinţate sunt cel mai
des utilizate, deoarece au construcţia simplă şi prezintă siguranţă în
funcţionare. Pompele cu roţi dinţate au dimensiuni reduse faţă de spaţiul
disponibil în carter.
Fig.15.5. Pompa de ulei cu rotor
cu lobi 1-orificiu de aspiraţie; 2-rotor interior;
3-rotor exterior; 4-orificiu de refulare; 5-presiune înaltă; 6-presiune de
aspiraţie: 7-corpul pompei.
Pompa cu roţi dinţate cu angrenarea
exterioară (fig.15.4.) este alcătuită dintr-o carcasă prevăzută cu
orificii de intrare şi ieşire în care se montează două roţi dinţate cu
dantură dreaptă sau elicoidală. Una din roţi este
antrenată de la arborele cu came sau de la arborele cotit, cealaltă este
antrenată de prima roată în sens invers. Camerele A şi R reprezintă camere
de aspiraţie respectiv refulare.Uleiul pătrunde în camera de aspiraţie A,
umple spaţiul dintre dantura şi carcasă, apoi este antrenat de dantura
roţii şi refulat în camera R. Comprimarea uleiului dintre dinţii roţilor
este evitată printr-o frezare şi uleiul este deplasat în camera de refulare,
în acest mod se elimină încărcarea suplimentară a fusurilor roţilor
pompei.
Sistemul de ungere poate fi prevăzut şi cu
o pompă cu rotor cu lobi (fig.15.5.), care prezintă  avantajul unui
gabarit redus, siguranţă în funcţionare, asigură presiuni ridicate la
turaţii scăzute .
Pompa cu rotor cu lobi (cu angrenare
interioară) se compune din două rotoare 2 şi 3 montate în carcasa 1.
Rotorul interior 2 este antrenat prin
intermediul  arborelui de comandă de la arborele cu came sau arborele
cotit. Rotorul 3, exterior este dezaxat faţă de rotorul 2 şi arborele de
comandă. La rotirea rotorului interior este antrenat în mişcare de rotaţie
în acelaşi sens şi rotorul exterior. Uleiul aspirat în spaţiul dintre
rotoare este transportat de către lobii rotorului interior şi exterior, în
spaţiul care se micşorează datorită excentricităţii, comprimat uleiul
este refulat sub presiune spre magistrala de ulei.
Supapa de siguranţă
Fig.15.7. Supapă cu piston
Fig.15.8.Schema de lucru a unui sorb plutitor a) sită în stare de funcţionare; b)
sită înfundată
Fig.15.6. Supapă cu bilă
În scopul protejării instalaţiei de ungere
de creşterea presiunii se introduce în circuitul de refulare al pompei supape
de siguranţă care menţine o presiune constantă într-un domeniu larg de
turaţii şi temperatură. Surplusul de ulei este deviat în circuitul de
aspiraţie al pompei de ulei sau baie.
Presiunea uleiului se consideră optimă
pentru motoarele de autovehicule în limitele 0,2…0,5 MPa la o temperatură
de 70…800C.
În cazul motoarerlor mici cu cantităţi
mici de ulei se utilizează supape cu bilă (fig.15.6.), iar la motoarele cu
debite mari de ulei în sistemul de ungere se utilizează supape cu piston
(fig.15.7.).
Uleiul este absorbit din baia de ulei
printr-un element filtrant (sorb) care poate fi fix
sau plutitor, situat în partea cea mai de jos a băii de ulei.
Filtrul sorbului (fig.15.8) este
confecţionat dintr-o sită din sârmă de oţel sau tablă perforată. Acest
filtru protejează pompa de ulei de impurităţile solide. La motoarele mici
filtrul sorbului poate prelua funcţiile filtrului din circuitul principal, în
acest caz sita trebuie să asigure reţinerea impurităţilor şi să fie
accesibil la curăţat.
Filtrele de ulei
Uleiul în timpul funcţionării motorului cu
ardere internă pierde din calităţile sale datorită pătrunderii unor
impurităţi: particule metalice rezultate în urma fenomenului de uzură;
particule de praf care pătrund în motor odată cu aerul nefiltrat
corespunzător la admisie; impurităţi rezultate în urma unui montaj şi unei
întreţineri necorespunzătoare; impurităţi ce se formează în carter;
produse chimice rezultate în urma acţiunii gazelor scăpate în
carter.
Datorită fenomenului de degradare a
calităţii uleiului ungerea este compromisă antrenând amplificarea uzurilor
şi chiar apariţia de avarii ale motorului.
Pentru a elimina efectele negative pe care la
produc impurităţile, în sistemul de ungere se introduc elemente de filtrare
care au rolul de curăţire.
După fineţea filtrării, filtrele de ulei
se împart în două categorii: filtre de curăţire brută şi filtre...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.