| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Friedrich Ratzel - intemeietorul de fapt al geopoliticii

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Friedrich Ratzel -
întemeietorul de fapt al geopoliticii
În evoluţia disciplinei de care ne ocupăm
s-a întâmplat ceva paradoxal. Autorul care i-a conturat unele dintre
liniamentele de bază, care a impus abordări şi concepte ce se regăsesc şi
astăzi în dezbaterea de profil, nu a pronunţat niciodată cuvântul
geopolitică. El a operat cu termenul de geografie politică, intitulând chiar
una dintre lucrările sale de bază “Geografia
politică”, publicată în 1897.
Considerat întemeietorul de fapt al
geopoliticii, Friedrich Ratzel a fost un remarcabil om
de ştiinţă. Născut la 30 august 1844, în Karlsruhe, a încheiat studiile
universitare la Heidelberg, în 1868. În anul următor face o călătorie în
Mediterana, prilej cu care se depărtează de formaţia sa de zoolog şi se
apropie de studiul geografiei. Între 1874 - 1875 efectuează o călătorie în
America de Nord şi Mexic, unde studiază viaţa locuitorilor de origine
germană. Se întoarce “convins de atracţia şi
importanţa cercetării geografice”, căreia i se va
consacra până la sfârşitul vieţii.
În 1882 şi 1891, Ratzel publică primul
şi, respectiv, al doilea volum din, poate, cea mai importantă lucrare a sa,
“Antropogeographie”, în
care aşează noi fundamente geografiei umane. În 1897 apare lucrarea
“Politische Geographie”,
un alt volum definitoriu pentru concepţia sa despre
rolul geografiei în istoria politică a diferitelor state. Referindu-se la
semnificaţia acestei lucrări, dar şi a operei ştiinţifice a lui Friedrich
Ratzel în ansamblu, Simion Mehedinţi scria: “Lucrarea aceasta a fost menită să
răstoarne şi să transforme o întreagă rubrică a literaturii geografice.
Până la Ratzel, sub numele de geografie politică se înţelegea o înşirare
de suprafeţe ale statelor şi provinciilor, de graniţe, populaţii,
împărţiri administrative, forme de guvernare şi alte amănunte fără
spirit geografic. Era o adevărată moştenire din vremea perucilor, o
geografie Almanach - Gotha… Ratzel îşi dă seama că o astfel de moştenire
penibilă nu mai poate fi suferită mult timp. Geografia politică are să se
ocupe, zicea el, de stat. Iar statul nu este o ficţiune cartografică, ci o
realitate biologică şi el. E o parte din faţa pământului şi o parte din
omenire, diferenţiată în anumite împrejurări naturale ce trebuie studiate.
Statul, ca şi orice organism, se naşte, creşte, decade şi piere în
legătură cu anumite împrejurări fizice: rasă, formele plastice ale
scoarţei, clima etc. Prin urmare, în spaţiu - între ecuator şi poli - iar
în timp - evolutiv, de la statul umilit, compus abia din câteva sate, şi
până la statele mondiale, cum e cel englezesc, cel rusesc etc. - omul de
ştiinţă trebuie să urmărească toate formele acestea sociale, cu gândul
de a le reduce la categorii geografice” (S.
Mehedinţi, “Antropogeografia şi întemeietorul ei,
Friedrich Ratzel”). 
Spirit adânc,
autorul german îşi dă seama de “moştenirea penibilă” pe care o
prezenta geografia la sfârşitul de secol, practic inegală într-un empirism
fără orizont. De aceea, el încearcă să sistematizeze acest imens material
cules de-a lungul vremii. Perspectiva de sistematizare
este una geografică. Numai
că Ratzel deschide cercetarea geografică spre fenomenul social şi statal
fără de care demersul geografic nu ar avea sens; mai mult, autorul german
încearcă o întemeiere şi o explicare din perspectivă geografică a
statului, a evoluţiei şi puterii sale. Astfel, el depăşeşte graniţele geografiei politice şi face analiză
geopolitică, fără însă a pronunţa acest nume.
3.1.1. Spaţiul – arealul de care are nevoie un
popor
Acest lucru apare clar, de pildă, atunci
autorul german vorbeşte despre spaţiu. Termenul ca atare este folosit de toţi gânditorii care s-au
referit la impactul mediului geografic asupra vieţii politice, de la Turgot
(întemeietorul termenului de geografie politică) la Montesquieu şi Herder.
În viziunea lui Ratzel, spaţiul nu este echivalent cu teritorul unui stat.
Deci el nu are o accepţiune fizico-geografică. Spaţiul desemnează limitele
naturale între care se produce expansiunea popoarelor, arealul  pe care
acestea tind să-l ocupe, considerând că acesta le revine în mod natural.
Spaţiul modelează adânc existenţa populaţiei care îl locuieşte. Spaţiul
condiţionează, potrivit lui Ratzel, nu numai limitele fizice de extindere ale
unei comunităţi, ci şi atitudinea ei mentală faţă de lumea
înconjurătoare.   
Spre a înţelege mai bine conţinutul
noţiunii de spaţiu, autorul recurge la două noţiuni sugestive: concordanţe şi discordanţe antropogeografice. Prima se realizează prin colonizarea
internă a unui spaţiu, ceea ce semnifică
distribuţia cât mai omogenă a populaţiei pe suprafaţa statului.
Discordanţa apare în momentul în care suprafaţa statului este locuită fie
de un număr prea mare de oameni, fie, dimpotrivă, de o populaţie redusă.
Cazul cel mai flagrant de discordanţă antropogeografică ar fi, după
părerea autorului german, Rusia, care la sfârşitul secolului trecut avea o
suprafaţă de 10 ori mai mare decât Germania şi de 2,5 ori mai mare decât a
principalelor state europene luate la un loc, dar populaţia sa era mai redusă
decât cea din Europa Centrală, de pildă. De aceea, în cazul ruşilor cel
puţin, “foamea de spaţiu” nu are nici un alt temei decât “reflexul
moştenit de la populaţiile primitive ale stepei”.
Foamea de spaţiu devine explicabilă şi are
un temei adevărat atunci cînd se înregistrează o densitate prea mare, care
nu mai asigură condiţii potrivite de evoluţie: “Pe un teren mic, oamenii devin prea numeroşi, se apropie unii de
alţii, se încaieră şi se luptă între ei, se epuizează dacă nu li se
oferă spaţiu nou pentru colonizare” (F. Ratzel,
citat în S. Micu Sava,
“Geopolitica. Şcoala geopolitică germană”,
pag. 40). În ambele cazuri ia naştere un fenomen de migraţie,  mai
ales atunci când teritoriul cu densitate redusă este vecin cu cel cu
densitate mare. Se produce astfel ceea ce autorul numeşte colonizare externă, deci o migraţie dinspre teritoriul suprapopulat spre cel
subpopulat, întrucât spaţiile subpopulate atrag cu o putere fizică
populaţia din spaţiile suprapopulate. “Revărsarea
din teritoriile dens populate către cele slab populate se transformă în
regulă... Atunci poporul năvăleşte în afara sa şi apar toate acele forme
ale creşterii spaţiale care duc în cele din urmă, în mod necesar, la
dobândirea de noi teritorii. Aceasta este colonizarea externă” (F. Ratzel, citat în Pozdneakov, “Geopolitica”, pag. 18). În acest context, Ratzel foloseşte
noţiuni cum ar fi “Volk ohne Raum” (popor fără spaţiu), “Raumsin”
(simţul spaţiului).
Iată cum sintetizează autorul german cele
două forme de colonizare: ”un popor creşte prin
aceea că-şi măreşte numărul, o ţară prin aceea că-şi măreşte
teritoriul. Întrucât unui popor în creştere îi trebuie teritoriu nou, el
creşte peste marginile ţării. Mai întâi el valorifică în interior,
pentru sine şi pentru stat, pământul care nu fusese încă ocupat: aceasta
este colonizarea internă. Dacă nici aceasta nu mai ajunge, atunci poporul
năvăleşte în afară şi apar toate acele forme ale creşterii
spaţiale…care duc în cele din urmă, în mod necesar, la dobândirea de noi
teritorii: aceasta este colonizarea externă. Invazia militară, cucerirea,
este adeseori strâns legată de această colonizare” (citat în G. Heyden, “Critica
geopoliticii germane”, pag. 129).     
Spaţiul este important. El reprezintă semnul
cel mai edificator că un popor se află în ascensiune, dar el nu semnifică
neapărat şi forţa statală, care se află mai degrabă în legătură cu
populaţia, sau mai precis exprimă corelaţia celor doi factori: spaţiul şi
populaţia. Puterea ca atare este totuşi mai strâns legată de populaţie,
întrucât “densitatea mare a poporului înseamnă
cultură”. În acest sens, autorul vorbeşte de
“numărul politic al populaţiei” (S. Micu Sava, “Geopolitica. Şcoala
geopolitică germană”, pag. 39), deci un număr
suficient de mare pentru a coloniza un teritoriu, pentru a zămisli o cultură,
pentru a se impune ca o identitate în rândul altor comunităţi.
Autorul “Antropogeografiei” evită să dea
cifre precise în ceea ce priveşte numărul optim al populaţiei sau
suprafaţa optimă a unui stat. În ceea ce priveşte mărimea teritoriului, el
menţionează că un stat puternic ar trebui să tindă spre o suprafaţă de 5
000 kilometri pătraţi. Un stat aflat în ascensiune va tinde întotdeauna să
ocupe poziţii naturale avantajoase, prin aceasta înţelegând spaţii
naturale închise - vecinătatea unui lanţ de munţi, a mării etc. - sau
puncte obligatorii de trecere (pasuri muntoase,
strâmtori).
Friedrich Ratzel foloseşte şi termenul de
geospaţii, prin acestea
înţelegând extinderea forţei civilizatoare a unei civilizaţii la nivelul
unui continent (geospaţiul american). O asemenea extindere poate fi şi
politică, în acest caz rezultând imperiile, care au viaţă trecătoare
pentru că ele nu zămislesc state propriu zise. Ceea ce deosebeşte
geospaţiul de  imperiu este prezenţa esenţială a culturii şi a
forţei sale modelatoare.
Autorul german formulează şi o serie de legi ale spaţiului şi aşezării în spaţiu.
Cum avea să sublinieze chiar Ratzel, aceste legi topesc în ele totalitatea
principiilor privind creşterea spaţială a statelor. Aceste legi
sunt:
Spaţiul unui stat creşte odată cu
creşterea culturii sale;
Creşterea spaţială a statelor este
un însoţitor al altor manifestări ale dezvoltării lor, cum sunt forţa
ideilor, intensitatea comerţului, activitatea desfăşurată...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.