| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Floare albastra - Pe langa plopii fara sot - paralela

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Paralela
     Floare
albastra .  Pe langa plopii fara sot…
       
             
                     
                       
       de Mihai Eminescu
        Considerat
„Luceafarul poeziei romanesti”,Mihai Eminescu a ridicat limba romana pe
culmile expresivitatii,reusind sa-i scoata in evidenta valoarea si bogatia de
mijloace de exprimare si frumusetea,astfel ca poeziile sale nu se pot traduce
in nici o alta limba care sa redea delicatetea trasaturilor sufletesti sau
frumusetea naturii. „In opera sa, poezie si proza ,
codrul,marea,raul,luna,sunt idei,divinitati.nu fenomene; fenomen este doar
omul”asa cum spune George Calinescu. Conceptia e adanc taraneasca. Taranul
respecta natura si legile ei fara sa intervina cu brutalitate in esenta
ei.
Poezia Floare
albastra apare la 1 aprilie 1873 in revista
Convorbiri literare si este
considerate o poezie embrion a romantismului eminescian de catre critical
Vladimir Streinul.
Poezia “Pe langa
plopii fara sot …” apare intre 28 si 9 septembrie
1883 in revista Familia condusa de Iosif Vulcan.Garabete Ibraileanu spunea “Eminescu
devine,mai putin atent la natura, acum se concentreaza asupra propriului sau
suflet”.
In poezia Floare
albastra tema este iubirea si natura,ipostaza iubirii
paradisiace si natura bogata,una de basm unde ierburile au frageziune si
sunetele si culorile se armonizeaza.
Spre deosebire de Pe langa plopii fara sot… unde tema
este tot a iubirii si naturii,dar o natura saraca  ce corespunde
dezamagirii din sufletul poetului.
Flore albastra are
o interferenta de specii, elegie (datorita sentimental de tristele care se
degaja din unele versuri),egloga (idila cu dialog),poem filozofic(prin
meditatia asupra lumi, a omului comun si a geniului).
Pe langa plopii fara sot … este o romanta.
Poezia Floare
albastra are o organizare simetrica,iar compositional
exista 4 secvente poetice corespunzatoare interventiei celor 2 voci. Fiecare
secventa este deosebita prin tonalitate, lexic si timpuri verbale.
Secventa I contine primele 3 catrene, care
reprezinta vocea ei care se afla aproape.
Incipitul contine un repros al fetei care
simte pericolul instrainarii si incearca sa-l readuca aproape de ea.
“Iar te-ai cufundat in stele/Si in nori si-n ceruri
nalte?”. “Rauri in
soare ” ,”Campiile
asire”,”Intunecata mare” sunt elemente ale unei
geografii mitice care sugereaza inaltimea gandirii barbatului preocupat de
cunoastere. “Campiile asire” trimit la civilizatii superioare, “Intunecata mare “ este spatiu al
genezei , “Piramidele-nvechite” la civilizatia egipteana. Adresarea este familiara
“nu cata”,
“iubite”,”sufletul vietii mele”.
Secventa II contine doar 1 catren si
reprezinta vocea lui care este departe.Diminutivul “mititica” ascunde o usoara ironie
impotriva simtului comun axat pe trairea clipei.
Verbele la perfect simplu “zise”,”spuse”, fixeaza povestea
in interiorul unei amintiri,deoarece poetul simplu exprima o actiune trecuta,
apropiata insa de momentul vorbirii. Verbele la perfect compus “am ras”,”n-am zis” ascund din
nou o ironie.
Secventa III contine 8 catrene reprezentand
vocea ei care ne adduce aproape,ea incepe cu chemarea ub mijlocul
naturii.Spatiu este tipic eminescian “Codru cu
verdeata”,”izvoare”,”stanca”,”prapastie”,”ochii de
padure”,”balta”,”trestia” induc o stare de
visare.Timpul este prezentul “plang”,”stanca sta” sugerand concretul,
imediatul,natura ofera o alternative reala, palpabila opusa gandirii reci,
meditative.Ceremonialul erotic cuprinde elemente stereotipe  chemarea in codru , refacerea
cuplului,jocul nevinovat al gesturilor de tandrete.
Se remarca o serie de elemente ludice
caracterizand ritualului erotic popular. Verbele la viitor “ii spune”,”voi fi rosie”,”i da”, transforma invitatia fetei dintr-un scenario de dragoste real
intr-unul posibil ipotetic. Elementele terestre se imbina cu cele cosmice
“luna,astrul protector al iubirii” dupa cum
codrul este cadrul familiar protector al indragostitilor.Ritualul erotic se
prelungeste din codru pana in poarta casei.Interogatia retorica din finalul
acestei secvente exprima alintatul fetei in spiritul oralitati taranesti. Se
remarca in aceasta secventa cuvinte si forme populare care apropie acest ritual
erotic de o idila pastorala.(“vom sede”,”voi
creca”).
Secventa IV contine ultimele 2 catrene
reprezentand vocea lui care este departe. Apare o alternanta a verbelor la
present cu imperfectul (“dispare”,desi la present are intelesul unui trecut),idée intarita de
punctele de suspensie de dupa verb. Starea de nemiscare,de fixitate a eului
poetic e redata prin comparatia “ca un
stalp”, verbul “stam” exprima persistenta in aceasta
stare de nemiscare,iar luna devine un spatiu rece al ideilor,al
gandirii.
Exclamatia “ce
frumoas,ce nebuna/e albastra-mi,dulce floare!”
exprima regretful pentru iubirea pierduta. Ultima strofa e separate prin puncte
de suspensie,care marcheaza iesirea din visare. Versul “totusi… este trist in lume!” este
unul concluzie cu valoarea de reflexive,ca o incheiere a unei argumentari.
Verbul “este” exprima
cunostinta unui adevar etern,in lume este,a fost si va fii trist pt ca iubirea
este “o minune de o clipa ”.
   In poezia “Pe langa plopii fara sot…”
compozitia este romantica ,opozitia eu-tu intarita de elementele
afirmativ-negativ.Are o gradatie ascendenta strofele 1-8 si una descendenta
strofele 9-11.
Incipitul cuprinde o natatie rapida si
esentializata a cadrului exterior “Pe langa plopii
fara sot”,
sugestia singuratatii ,a dezolarii,cadrul
interior. Reprosul,amaraciunea eului liric ne inteles de fiinta iubita. George
Calinescu in opera lui Mihai Eminescu afirma ca “eul poetic incearca temerea de a murii nelumit”. Repetitia “o zi,o oara si sa
mor “,evidentiaza dorinta arzatoare a omului de
geniu ,capabil de sacrificiu suprem. Strofele 5,6 prin verbele la conditional
optativ exprima idea, ca dragostea este ratiunea insasi a vietii ,pe care
poetul o ridica la nivelul unui mister cosmic.
Punctul culminant al gradatiei
ascendente  in strofa 8,iubirea poetului acumuleaza patima generatiilor
precedente.Strofele 9,10 sunt inceputul gradatie descendente si sugereaza
atitudinea de indiferenta,detasarea,raceala eului liric pentru care femeia este
acum comuna.
Finalul cuprinde un repros adresat femeii
care a stricat  randuiala cosmica.
   Motivele la Floare albastra (Novalis,Leopardi),la
Eminescu este un simbol vegetal al vietii care genereaza o traiere dionisiaca
,iar albastru prin referire al cer,la inalt este simbolul aspiratiei spre
absolut ,perfectiune ce genereaza o traire apolimica  bazata pe
cunoastere(codru,izvorul,stanca,luna,ochii de
padure,cerul,trestia).
  In “Pe
langa plopii fara sot…”  motivul e geniul
neinteles de persoana iubita “motivul eului poetic
care incearca temerea de a muri nelumit “ , a
timpului si melancoliei.
  Particularitatile iubirii si
naturii.
  In “Floare
albastra” natura este spatial feeric,protector al
cuplului de indragostiti,singura alternativa a fericirii reala,palpabila opusa
gandirii meditative sterile. Ceremonialul erotic se desfasoara in codru cu
izvoare,personificate,o stanca ,balta,sub trestie. Dragostea in viziunea eului
liric meditative este o minune de o clipa. Ea ii ofera dragostea lui.
  In cealalta poezie natura este sumar
schitata,esentializata, redusa la imaginea unor plopii fara sot,sugetia
pustiiri interioare. Ceremonialul erotic lipseste , dragostea fiind ratiunea
vietii, mister cosmic,ar fi imortalizata intr-o icoana .El ii reproseaza ei ca
nu la inteles.
   Imaginea iubitei in
“Floare albastra”,ea
este aproapiata,calda,familiara,amestec de inocenta si senzualitate. Elementele
de protret fizic,fata rosie ca marul,parul de aur.
  Imaginea iubite in “Pe langa plopi fara sot…”, ochiul
tau senin,gura mica,bratele reci rezutla un chip de-a pururi
adorat.
   Realizarea artistica la
“Floare ablastra ”
,cele 4 secvente se deosebesc prin tonalitate calma,meditativa, lexic termini
familiari,populari,timpul verbelor ,prezent concret,imediat, perfect simplu si
compus ,viitor popular.Versificatia este in acord cu continutul de idei si
sentimente ,strofele sunt de tip catren,rima imbratisata ,ritmul trohaic si
masura de 8 silabe.
  Realizarea artistica la
“Pe langa plopii fara sot…” ,timpul verbelor,perfect simpu si compus,
imperfect,repetitii,sinteze la nivelul verbelor si adverbelor. Contine 11
catrene,rima incrucisata,ritm iambic si masura de 6-8 silabe.
  Floare
albastra : “Un fel de premise la marea problematica
a Luceafarului si a Scrisorilor inchinate dragostei.(Zoe Dumitrescu
Busuglenga)
Pe langa plopii fara sot :”Anticipeaza, ca proces sufletesc, ca atitudine si ca
solutie,Lucefarul.                
(D.Popovici).
              
                 
           
                   
           
                   
     



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.