| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Fericirile-predica de pe munte

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
FERICIRILE  - PREDICA DE PE
MUNTE
238. Ce sunt Fericirile? Dupa randuiala Vechiului Testament, pentru a implini Legea,
credinciosul trebuia sa asculte de cele 10 porunci. Potrivit cuvintelor Mantuitorului: „Sa nu socotiti ca am venit sa stric
Legea sau proorocii; n-am venit sa stric, ci sa implinesc” (Matei 5, 17), cele 10 porunci trebuie
pazite si de crestini, intocmai. Pe langa aceste
zece porunci, Mantuitorul a mai dat crestinilor alte noua indemnuri, prin care
se implineste Legea, in scopul desavarsirii morale. Pe acestea nu le-a dat insa
in chip de opriri sau porunci, ci in chip de „fericiri”, fiindca ele se potrivesc deplin cu
smerenia si blandetea Mantuitorului Hristos. Pe de alta parte, cele noua
Fericiri sunt atat de potrivite cu nazuintele sufletului crestinului, incat,
numai auzindu-le, suntem indemnati singuri sa le indeplinim. In acest inteles
Sfantul Apostol Iacov numeste legea Noului Testament „Legea cea desavarsita a
libertatii” (Iacov 1, 25).
Faptul ca Mantuitorul infatiseaza laolalta
fericirea si desavarsirea arata ca acestea sunt strans legate. Intr-adevar,
nimeni nu poate fi fericit fara a fi desavarsit, iar cel ce cucereste
desavarsirea morala dobandeste prin aceasta si fericirea. De aceea, in fiecare fericire trebuie sa deosebim mai intai
invatatura sau indemnul si apoi fericirea sau fagaduinta rasplatirii.
Pe scurt, prin „Fericiri” se inteleg cele noua cai pe care
crestinul trebuie sa mearga pentru a ajunge la fericirea vesnica, sau cele noua
virtuti prin care putem dobandi fericirea.
239. Care este fericirea intai si ce inteles
are? „Fericiti cei
saraci cu duhul, ca a lor este imparatia cerurilor” (Matei 5, 3). Prin aceste cuvinte,
Mantuitorul ne invata ca prima virtute pe care trebuie sa ne-o insusim pentru a
intra in imparatia cerurilor, adica pentru a dobandi fericirea, este
„saracia cu
duhul”. Dar ce inseamna „saracia cu duhul”? Dupa cum talmaceste Sfantul Ioan
Gura de Aur648 (Cuvantul XV la Matei, Migne, P. G., LVII, col. 224. Sfantul
Chiril al Alexandriei, Comentar la …, Migne, P. G., LXXII, col. 589; Zigaben, Comentar la Matei, Migne,
P. G., CXXIX, col. 189), cuvintele «saraci cu duhul» inseamna «smeriti de
buna voie», adica lipsiti de trufia mintii si de nemasurata iubire de sine,
pacate prin care au cazut ingerii cei rai si primii oameni. Ele nu arata deci
pe cei neintelepti, nestiutori sau simpli, ci pe cei ce se socotesc pe sine
astfel. Crestinii care cunosc si urmeaza pe Hristos sunt „invatati de Dumnezeu” (I Tes. 4, 9) si „fii ai luminii... nu ai
intunericului” (I Tes. 5,
5), intrucat au dobandit invatatura dumnezeiasca de la Biserica, prin harul
Sfantului Duh (I Cor. 5 s.u.). Saraci cu duhul
sunt crestinii care, cugetand necontenit la desavarsirea dumnezeiasca, isi dau
seama cat de departe sunt ei de ea; cei ce isi dezlipesc de buna voie inima de
bunurile pamantesti, isi golesc mintea de cunostintele cele desarte si isi
elibereaza sufletul de iubirea celor vremelnice, pentru ca, astfel saracita,
mintea sa doreasca a fi umpluta cu bunurile ceresti, cu bogatia stiintei
dumnezeiesti si cu iubirea celor vesnice. Acesti crestini, oricat ar fi de
virtuosi, nu se cred niciodata desavarsiti, ci ravnesc si se straduiesc fara
incetare sa urce treapta cu treapta, cat mai sus, pe scara desavarsirii.
Patrunsi de convingerea ca nu au nimic de la sine
si ca nu pot infaptui nimic pentru mantuirea lor fara ajutorul si harul lui
Dumnezeu si ca, atata vreme rat petrec in trup, sunt inca departe de fericirea
vesnica, crestinii implora necontenit indurarea harului lui Dumnezeu.
Rasplata fagaduita celor smeriti este imparatia
cerurilor, adica fericirea vesnica, pe care, prin credinta si nadejde, ei o
gusta launtric inca pe pamant, dar deplin o vor avea numai in viata viitoare,
prin partasia la fericirea vesnica. Smerenia este
deci prima virtute ce se cere crestinului. Fara ea, nimeni nu poate trai o
viata cu adevarat crestina; fara ea, nimeni nu poate nici macar intra in
aceasta viata crestina, pentru ca ii lipseste dorinta de a se lupta cu pacatele
si de a dobandi virtutea. Fara smerenie, crestinul nu se afla in stare de a
simti nevoia harului dumnezeiesc si prin aceasta se lipseste tocmai de ceea ce
are neaparata trebuinta.
240. Care este fericirea a doua si ce inteles
are? „Fericiti cei ce
plang, ca aceia se vor mangaia” (Matei 5, 4). Plansul, ca si rasul, poate avea diferite cauze.
intelesul lui depinde deci de cauza din care porneste. Astfel este o mare
deosebire intre plansul celui ce-i pare rau pentru vreun pacat savarsit si
plansul unui hot, de necaz ca nu i-a reusit o incercare de furt, sau pentru ca
a fost prins si pedepsit. De aceea, din aceasta
fericire nu trebuie sa intelegem ca toti cei ce plang ar putea dobandi
mangaierea. Aici este vorba numai de cei ce plang din pricina ca se intristeaza
si le pare rau pentru pacatele savarsite649 (Sfantul Ioan Gura de Aur, Cuvantul
XV la Matei, Migne, P. G., LVII, col. 225), cu care au mahnit pe Dumnezeu si pe
aproapele lor, ca fiul pierdut, Zaheu vamesul, sau talharul cel rastignit de-a
dreapta Mantuitorului. Aceasta este intristarea despre care Sfantul Apostol
Pavel scrie: „Intristarea,
cea dupa Dumnezeu aduce pocainta spre mantuire, fara parere de rau; iar
intristarea lumii aduce moarte” (II Cor. 7, 10). Despre aceasta intristare vorbeste si Sfantul
Apostol Petru, aratand ca ea este pricinuita de feluritele ispite la care este
supus cel credincios, spre lamurirea credintei lui si din care iese biruitor
numai cel ce rabda pana la sfarsit (I Petru 1,6-7). Mantuitorul fericeste nu numai pe cei ce-si plang pacatele proprii,
dar si pe cei care-si frang inima si plang pentru pacatele semenilor lor,
rugand pe Dumnezeu sa le dea cainta, adica pe cei rataciti sa-i intoarca la
calea cea dreapta, iar pe cei ce traiesc fara randuiala sa-i faca sa-si
indrepte viata. Mantuitorul S-a intristat si a plans pentru pacatele celor ce
locuiau in Ierusalim, Horazin, Betsaida si Capernaum, si care nu voiau sa se
pocaiasca (Matei 11, 20-24; 23, 37, 38). Darul
lacrimilor aducatoare de bucurie 1-au avut, de asemenea, toti sfintii.
Fagaduinta mangaierii este unita cu indemnul de a
plange, pentru ca intristarea pentru pacate sa nu duca la deznadejde.
Celor ce plang din aceste pricini binecuvantate,
Mantuitorul le fagaduieste mangaierea harica, adica, pentru viata de acum,
iertarea greselilor, scaparea de chinuri si de pacate, iar pentru viata
viitoare, imparatia cerurilor, adica bucuria650 (Sfantul Ioan Gura de Aur,
Cuvantul XV la Matei, Migne, P. G., LXVII, col. 225; Teofilact, Comentar la
Matei, Migne, P. G., CXXIII, col. 188; Zigaben, Comentar la Matei, Migne, P.
G., CXXIX, col. 192). Despre aceasta rasplata
vorbeste Sfantul Evanghelist Ioan in Apocalipsa, cand infatiseaza rasplata
celor ce au ramas credinciosi si statornici in necazul cel mare si pe care
„Mielul, Cel ce sta in
mijlocul tronului, ii va paste pe ei si-i va duce la izvoarele apelor vietii si
Dumnezeu va sterge orice lacrima din ochii lor” (Apoc. 7, 14-17).
241. Care este a treia fericire si ce inteles
are? „Fericiti cei
blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul” (Matei 5, 5). Blandetea este cel
dintai rod al bunatatii si iubirii aproapelui. Ea este o stare cumpanita si
linistita a sufletului, insotita cu silinta de a nu supara pe nimeni si a nu se
supara de nimic. Cel bland nu murmura niciodata
impotriva lui Dumnezeu, nici a oamenilor, urmand indemnul Sfantului Apostol
Pavel: „Vorba voastra sa
fie totdeauna placuta, cu sare dreasa, ca sa stiti cum trebuie sa raspundeti
fiecaruia” (Col. 4, 6).
Omul bland da cuvenita cinste si ascultare mai-marilor sai: nu batjocoreste, nu
graieste de rau si nu osandeste pe semenii sai, ci se arata pe sine totdeauna
smerit. Iar cand se intampla ceva potrivnic dorintelor lui, nu se lasa prada
maniei si, mai presus de toate, nu se razbuna pentru jigniri. Cea mai inalta treapta a blandetii este iubirea fata de cei ce ne
prilejuiesc necazuri si suparari si care se arata prin iertare si impacare
(Matei 5, 23-24). Culmea blandetii sta deci in purtarea pe care ne-o porunceste
Mantuitorul, prin cuvintele: „Binecuvantati pe cei ce va blesteama, faceti bine celor ce va urasc
si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc” (Matei 5, 44). Singura manie ingaduita si folositoare este aceea indreptata
impotriva pacatelor si a patimilor si mai ales impotriva diavolului ispititor,
in care nu a ramas nimic bun.
242. Ce a fagaduit Dumnezeu celor blanzi?
Dumnezeu a fagaduit celor blanzi ca vor mosteni
pamantul. intr-adevar, este firesc ca aceia care se poarta cu blandete sa fie
scutiti de multe suparari, necazuri si tulburari pe care le pricinuieste lipsa
acestei virtuti, sa capete chiar iubirea celor din jur, o buna inraurire asupra
semenilor si, in orice caz, sa stinga mania si ura indreptata impotriva lor.
Rasplata ii vine celui bland chiar din practicarea blandetii. Fiind impacat cu
Dumnezeu, cu semenii si cu sine, omul bland se bucura de o stare de liniste si
siguranta deplina. Astfel trebuie intelese cuvintele Mantuitorului:
„Invatati-va de la Mine, ca
sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor
voastre” (Matei 11, 29).
Rasplata deplina, insa, va fi data celor blanzi in
viata viitoare.
243. Care este a patra fericire si ce inteles
are? „Fericiti cei ce
flamanzesc si insetoseaza de dreptate, ca aceia se vor satura” (Matei 5, 6). Cuvantul «dreptate» are aici intelesul din Vechiul Testament,
insemnand «cucernicie»,...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.