| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Transporturile si mediul inconjurator

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
TRANSPORTURILE Sl MEDIUL INCONJURATOR
Factor activ al modelarii peisajului
geografic, alaturi de industrie, trans­porturile mondiale au atins apogeul in acesti ultimi ani ai
secolului XX. Mare consumator de energie, care este tot mai scumpa, element
poluant al mediului inconjurator, transportul a intrat in impas. Daca se au in
vedere automobilele, navele maritime si aeriene, remarcam ca posibilitatile
tehnice depasesc cerin­tele. Proiecte de viitor prevad constructia de automobile care pot
circula cu 350-500 km/h, supernave de 500 000-1 000 000 tdw, avioane de
pasageri super­sonice cu
300-500 locuri, dar productia acestora nu a inceput datorita limitelor impuse
de consumul de carburanti, de poluarea fonica, de amenajarile unor cai rutiere,
a unor porturi si aeroporturi cu totul speciale. Probabil ca schimbarile vor
interveni o data cu utilizarea unor forme de energie, a unor noi materiale de
constructie.
Transporturile vor trebui sa faca fata in
viitor unui flux de marfuri tot mai ridicat, dar nu la cote alarmante, deoarece
dezvoltarea regionala va diminua fluxurile pe distante mari. Se vor intensifica
valorificarea Oceanului Planetar, a celui aerian, inclusiv a spatiului cosmic,
ceea ce va implica noi tipuri de trans­port - subacvatic, cosmic. Computerele, bancile de date,
complexitatea inter­conexiunilor la nivel mondial vor limita circulatia oamenilor, dar
le vor spori accesul la informatie, o vor avea „acasa". Se vor dezvolta cu
precadere mi­jloacele de
transport individual, ceea ce va duce la schimbari in comportamen­tul psiho-social al omului in
relatiile cu mediul inconjurator.
Transporturile si spatiile
cultivate
Aparute, dezvoltate si modernizate in Europa
de Vest si America de Nord, transporturile moderne au castigat teren in tari
din toate continentele lumii. Ele au inlocuit treptat transporturile
traditionale, de la ricsa si postalion, la automo­bil sau autovehicule performante, de
la lotca sau feluca (barca cu panze egipteana),
la navele de mare capacitate pentru persoane
sau diferite alte utilitati
aeronavale supersonice ori aparatura
telegrafica de tip Morse la
transmisiile moderne prin satelit ori fibre
optice.
Transporturile de toate categoriile au
penetrat la inceput
in zonele popu­late, unde au contribuit la
dezvoltarea lor economica,
contribuind, in paralel, la
ascensiunea unor regiuni vide, dar bogate
in resurse si insuficient exploatate da­torita populatiei putin numeroase. Ele s-au conturat
in timp ca veritabile
mij­loace de extensie a
oicumenei planetare, impunand noi dimensiuni referitoare la organizarea spatiului.
Daca la inceput
exploatarea padurilor din
Scandinavia s-a bazat aproape exclusiv pe plutarit, astazi constructia de cai ferate si sosele a deschis noi pers­pective in utilizarea masei lemnoase
si a celorlalte produse
forestiere in nordul
Suediei (Norrland), sudul Laponiei (Finlanda), nordul
si partea asiatica a Federatiei Ruse, unele zone de padure ecuatoriala (plutaritul practicat pe fluvi­ile Irrawaddy si Mekong - Peninsula
Indochina) etc.
In majoritatea lor, orasele au la origini exercitarea unor
functii legate de
transport: fie aprovizionarea cu apa si
carbuni a locomotivelor
(180-200 km), dotarea cu combustibili (carbuni) a navelor (Aden-1939; Djibouti-1888) sau kerosen a aeronavelor (Anchorage-Alaska-SUA).
Aparitia nodurilor de cale
ferata a condus fie la
dezvoltarea vechilor asezari,
devenite ulterior orase infloritoare (ex.: de-a lungul
caii ferate
Londra-Edinburgh in Marea
Britanie, Harbin pe primul Transsiberian s.a.). Tot de dezvoltarea
trans­porturilor este
legata crearea unor
orase in vecinatatea unor puncte de
transbor-dare (R.D.Congo), acolo unde transporturile
fluviale sau lacustre fac jonctiunea cu cele terestre
(orasele de la Marile
Lacuri-SUA si Canada,
orasele situate de-a
lungul fluviului Obi in tinutul Tiumen etc.) sau in apropierea majoritatii porturilor maritime ale lumii.
inca din Antichitate transporturile maritime
au stat la baza unor mari transformari structurale in domeniul agriculturii, mai ales a
celei furnizoare de produse pentru piata externa, cu
deosebire in diverse regiuni din jurul Marii Mediterane. Au fost la inceput Egiptul, Sicilia, Roma, care devenise o cunos­cuta piata a graului, precum si nordul Africii (Tunisia) ori
Andalusia (Spania) care furnizau uleiul de
masline. in ultima parte a Evului Mediu,
aceleasi
trans­porturi maritime
aduc in prim plan vocatia de granar a Campiei germano-poloneze, a dezvoltarii viticulturii si legumicultura pe coasta atlantica a Frantei s.a. Mai tarziu, aceleasi transporturi contribuiau la
transferul cartofului din pla­tourile andine in Europa, a colonialelor (piperul din Benin si
cuisoarele din Guineea) spre pietele Europei (Italia, Grecia, Turcia),
a cafelei din Nigeria si
Brazilia, a arborelui de cauciuc (Hevaea
Brasiliensis) si a
palmierului de ulei din Brazilia spre tarile din Peninsula Indochina
s.a. Numai in portul Lisabona, in perioada J 500-1550, se descarcau anual 4 000 de quintale de
coloniale africane (Meyer, 1990).
Descoperirile geografice au adus mari
transformari ale
spatiilor cultivate
pe intreaga planeta, prin adaptarea lor la cerintele, din ce in ce mai diversificate, ale pietelor, cu deosebire europene. Este cazul extinderii culturilor
aromatice si a tutunului,
urmate de cele din seria textilelor (secolele XVII-XVIII), solicitate
din ce in ce mai mult pe pietele Europei si Asiei (bumbacul, canepa, iuta etc). Un rol important au
avut transporturile in
aparitia si expansiunea culturilor de trestie de zahar inca din secolul XVI in arhipeleagul Oceanului
Atlantic. Insulele Azore si Capului Verde (1528); Sao Thome (1526) avand culturi por­tugheze; Insulele Canare,
avand culturi spaniole.
Adevarata extindere a
culturilor de acest gen a avut loc in Brazilia (de la 110 plantatii in anul 1570, la 235 in anul 1628). Treptat, ele au patruns in
Europa, in bazinul
Marii
Mediterane.
Mari modificari in structura spatiilor cultivate din Europa au fost
aduse o data cu
translatarea culturilor de porumb din spatiul
Americii de Sud (zona Rio de la Plata - Argentina), porumbul fiind produsul
care, la inceputurile
cultivarii sale in
Europa, a salvat de la foame intregul continent. Porumbul a fost la incepu­turi providential pentru dezvoltarea
civilizatiei
amerindienilor, numeroase aseme­nea culturi fiind semnalate in apropierea asezarilor vechilor civilizatii incase sau aztece. Sfarsitul secolelor XVI si XVII aduc in prim planul culturii porumbului
spatiile agricole din
Peninsula Italica,
Germania de Sud si
Campia Dunarii.
Conchidem asupra rolului transporturilor
asupra modificarilor
fundamentale din structura terenurilor cultivate,
referindu-ne la cultura ceaiului si a orezului.
„ Geografia " ceaiului este deosebit de complexa. „Mica iarba", atat de
draga lui Voltaire, s-a raspandit din
China de Sud pe doua
cai de transport
diferite. Prima urma drumurile greoaie ale Siberiei, de-a lungul padurilor si zonelor de desert pe care peregrinii rusi au dus ceaiul in zona Pacificului la sfarsitul seco­lului XVII, dezvoltarea acestei
culturi fiind specificatainprevederile Tratatului Nertclunsk (1689) si dezvoltarea serviciilor de caravane
regulate intre China
si Rusia (1698). A doua cale de transport, care a favorizat cel mai
mult dez­voltarea
culturii de ceai, a fost cea a apei, in principal cu destinatia Londra. Ea a creat, de altfel, imensul imperiu anglo-saxon al
ceaiului, extins de la Londra la Philadelphia si
Boston (Meyer, 1990).
O alta cultura care s-a raspandit rapid in
intreaga lume, beneficiind de rolul important al
transporturilor, a fost orezul. Element fundamental in evolutia
civilizatiilor din Extremul Orient, orezul este
mentionat in culturile din Mesopotamia si Siria in primele secole d.Hr.
Corabiile arabilor aveau
sa-I trans­porte in intregul bazin mediteranean
si pe coasta de est a
Africii. Prin caracte­risticile sale de a putea fi conservat si preparat, precum si prin calitatile sale nu­tritive, orezul a devenit hrana de
baza servita la bordul navelor cu care s-au
efectuat marile expeditii maritime si s-au realizat marile descoperiri
geografice. Navigatorii spanioli sunt cei care „au purtat" aceasta cultura in Arhipeleagul Antilelor, iar mai tarziu in Mexic.
Adevarata expansiune a culturilor de orez
se plaseaza in secolul XVIII, cand se bucura de o mare popularitate in Brazilia, datorita navigatorilor por­tughezi si in sudul SUA, unde au fost
infiintate de catre spanioli.
Transporturile sunt cele care au
contribuit, in
acelasi timp, la
transfor­marile in plan demografic prin transferul
masiv al fortei de
munca necesare
schimbarii noilor spatii cultivate. Acest lucru a devenit cu atat mai necesar cu cat cerintele pietelor de desfacere, indeosebi europene, pentru
produsele de peste
mari (cafea, bumbac, cacao, tutun, coloniale, ceai s.a.) au crescut vizibil in a doua parte a secolului XIX
si inceputul secolului XX.
in acest
interval de timp, SUA au primit 34 mii. de imigranti, Argen-tina-7,4; Brazilia-4,5, Australia-2,0 etc.
Forta de munca
chineza a contribuit din
plin la punerea in
valoare a noilor suprafete agricole din Asia de Sud-Est,
dupa cum cea
indiana s-a indreptat spre teritoriile apartinand coroanei britanice.
Transporturile feroviare si rutiere dezvoltate in partea central-vestica si de...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.