| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Boul si vitelul de Grigore Alexandrescu

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Boul şi Viţelul
de Grigore Alexandrescu
Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decît toţi fraţii mai cu osebire,
Dobîndi-n cireadă un post însemnat.
—Un bou în post mare?
—- Drept, cam ciudat
vine,
Dar asta se-ntîmplă în orcare loc:
Decît multă minte, ştiu că e mai bine
Şa ai totdauna un dram de noroc.
Aşa d-a vieţei veselă schimbare,
Cum şi de mîndrie boul stăpînit,
Se credea că este decît toţi mai mare,
Că cu dînsul nimeni nu e potrivit.
Viţelul atuncea, plin de bucurie,
Auzind că unchiul s-a făcut boier,
Că are clăi sumă şi livezi o mie:
„Mă duc — zise-ndată —
niţel fîn să-i cer.“
Făr-a pierde vreme, viţelul porneşte,
Ajunge la unchiu, cearcă a intra;
Dar pe loc o slugă vine şi-l opreşte:
„Acum doarme — zice — nu-l
poci supăra.“
— „Acum doarme? ce fel!
pentru-ntia dată
După-prînz să doarmă! Obiceiul lui
Era să nu şază ziua niciodată;
Ast somn nu prea-mi place, şi o să i-o
spui.“
— „Ba să-ţi cauţi treaba,
că mănînci trînteală;
S-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii;
Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială,
Priimit în casă daca vrei să fii.“
La o mojicie atîta de mare,
Viţelul răspunde că va aştepta;
Dar unchiu se scoală, pleacă la plimbare,
Pe lîngă el trece, făr-a se uita.
Cu mîhnire toate băiatul le vede,
Însă socoteşte că unchiu-a orbit;
Căci fără-ndoială nu putea a crede
Că buna lui rudă să-l fi ocolit.
A doua zi iarăşi, prea de dimineaţă,
Să- găsească vreme, la dînsul veni:
O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheaţă,
Ca să-i facă bine, de el pomeni.
„Boierule — zise —
aşteaptă afară
Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.“
— „Cine? a mea rudă? Mergi
de-l dă pe scară.
N-am asfel de rude, şi nici voi să-l
ştiu.“
Fabula este specie a genului epic care
exprimă alegoric prin intermediul animalelor, plantelor, obiectelor
neînsufleţite, acţiuni specifice, oamenilor, satirizând defectele acestora
şi încheindu-se printr-o morală cu conţinut educativ. Fabula este în
versuri sau în proză în care personajele sunt animale, plante sau lucruri
puse în situaţii omeneşti.
Fabula are un caracter didactic, ea
conţinând explicit sau implicit o morală referitoare în anumite trăsături
de caracter sau forme de comportament specific umane.
A satiriza este o metodă des folosită în fabulă, a
satiriza însemnând a critica, a ridiculiza sau a condamna cu dispreţ aspecte
negative ale caracterului omenesc sau ale societăţii.
Boul şi Viţelul
Grigore Alexandrescu, poet important al
secolului al XIX-lea priveşte realitatea timpului sau cu atenţie observând
şi criticând în fabulele sale defecte ale oamenilor dar şi ale societăţii
timpului său.
Boul şi viţelul este o astfel de creaţie,
pentru că prezintă, ca o operă epică în versuri, o scurtă întâmplare ai
cărei protagonişti sunt animale.
Ca operă epică, fabula «Boul şi
Viţelu”, redă îndirect sentimentele autorului, de dispreţ şi dezaprobare
faţă de lumea timpului sau prin intermediul acţiunii, al personajelor şi al
naratului.
Acţiunea este simplă, urmează un singur fir
narativ, este liniară şi concisă. Putem recunoaşte în înlănţuirea
evenimentelor schiţa unui subiect epic. Expoziţiunea ne prezintă imaginea
unui bou obişnuit: “un bou ca toţi boii”, care prin mare noroc
dobândeşte o poziţie socială importantă. Acest moment constituie intriga,
care determină desfăşurarea acţiunii scurte, constituită din încercările
unui viţel, rudă apropiată a boului, de a lua legătura cu unchiul său,
devenit bogat, pentru a obţine şi el măcar “nişte fân”. Încercările
viţelului sunt zadarnice, fiind îndepărtat de către sluga stăpânului pe
diferite motive. Acţiunea ajunge la intensitatea maximă iî momentul în care
boul ieşit la plimbare trece pe lângă viţel ignorându-l. Necrezând că a
fost ocolit intenţionat: “ca buna s-a ruda l-ar fi ocolit”, perseverent,
viţelul revine a doua zi la casa boului.
În deznodământ, boul indignat de
îndrăzneala viţelului porunceşte slujitorului să fie aruncat pe scări
pentru că el nu are astfel de rude.
Timpul şi spaţiul nu sunt precis
determinate. Expresia “în zilele noastre”, are dublu sens sugerând pe de
o parte că e vorba de o lume contemporană a poetului, pe de o altă parte o
lume contemporană a cititorului. Alţi indici temporali ce apar în text: “a
doua zi”, “după prânz”, “iarăşi”, “prea de
dimineaţă”.
Personajele sunt animaliere. Ele participă la
acţiune având rolul unei măşti sub care se întrezăresc trăsături şi
caractere umane. Figura de stil prin care poetul realizează aceste personaje
este personificarea.
Personajele sunt caracterizate direct de
către narator: “un bou ca toţi boii, puţin la simţire”, “de mândrie
boul stăpânit”, de către alt personaj, sluga care se referă la boier:”
nu e cum îl ştii…”.Caracterizare indirectă prin fapte, limbaj, dialogul
fiind foarte sugestiv şi prin relaţia dintre bou şi viţel. Această
relaţie dintre personaje este sugerată şi prin titlu care anunţă
personajele aflate pe trepte sociale diferite, boul ignorând-o pe ruda
sa.
Boul apare portretizat moral, sugerând omul
insensibil, norocos, comun: “un bou ca toţi boii, parvenit, îngâmfat şi
trufaş. El este superficial, se crede unic, banii îi schimbă caracterul,
ignorându-şi propria rudă.
Viţelul întruchipează omul modest, sărac,
naiv, inocent, încrezător, optimist, răbdător şi perseverent.
Naratorul apare ca un observator şi îşi
simţită prezenţa prin expresia: “în zilele noastre” şi printr-un
comentariu naratorial ce generalizează faptele povestite: ”decât multă
minte, ştii că e mai bine să ai întotdeauna un dram de adevăr”.
Totodată prin unele cuvinte şi expresii folosite în naraţiune: ”la o
mojiţie atâta de mare” ce exprima atitudinea ironică, satirică a
naratorului.
Morala este cea de a doua parte a unei fabule.
Ea se degajă din fapte şi întâmplări, este implicită, nu se exprimă
direct, ci se deduce şi se referă la faptul că bogaţia schimbă caracterul
şi comportamentul omului, făcându-l insensibil şi trufaş. Prin morala
scriitorul îşi exprimă dezaprobarea faţă de bou, având în acelaşi timp
un sentiment de compasiune pentru viţel.
Naratorul vrea să provoace gândirea
cititorului pentru ca acesta să nu repete greşelile personajelor din fabulă.
Modul de expunere care domină este naraţiunea, realizată într-un ritm
alert, alături de dialog prin care textul primeşte un caracter de
scenetă.
Figura de stil dominantă este
personificarea.
Limbajul viu, natural, apropiat de limba
vorbită, contribuie la realizarea umorului şi a ironiei.
Versificaţia: rima încrucişată, măsura
variabilă, ritmul iambic, ajută la realizarea ritmului vioi al
naraţiunii.
Prin povestirea alegorică de mică întindere
în care întâmplările narate sunt puse pe seama
personajelor animaliere, sub masca cărora se
ascund trăsături şi caractere umane, încheiată printr-o concluzie, care
constituie morala operei.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.