| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Etica

Nivel referat: facultate

Descriere referat:
CAP.
ETICA
Teorii morale
In sens larg, etica vizeaza valorizarea unei
actiuni (bine/bun, rau)
in termeni de mijloace si scop si in acest
sens se disting doua pozitii majore. Etica deontologica sustine ca valoarea
morala a unei actiuni consta in respectarea regulii, indiferent de cinsecintele
ei, iar etica teleologica sustine ca valoarea unei actiuni este data de scopul
ei final.
       Sustinatorii eticii teleologice afirma fericirea ca scop suprem al
vietii, desi difera mijloacele prin care este obtinuta.
Hedonismul     
(Aristip, J. St. Mill) promoveaza absenta
durerii din corp si a suferintei din suflet ca mijloc de realizare a
suferintei, iar eudemonismul (Platon, Aristotel) teoretizeaza cautarea
rationala a fericirii. Ambele teorii  privilegiaza ideea ca valoarea
mijloacelor (placerea, intelepciunea) este determinata de valoarea scopului si
se centreaza pe continutul actiunii morale. Totusi, hedonismul si eudemonismul
nu stabilesc cadrul necesar si universal in care continutul unei actiuni are
deplina valabilitate morala.
       Etica deontologica (Imm. Kant) apreciaza ca, indiferent de scop,
actiunile au valoare morala doar daca sunt guvernate de principii normative a
caror respectare asigura unei actiuni caracter necesar si
universal.
       In replica la normativitatea principiilor morale si a demersului
deductiv, etica aplicata  depaseste domeniul strict teoretic si adopta un
demers inductiv derivand principiile morale din analiza unor fapte concrete.
Astfel, etica aplicata (M. Tooley) poate fi considerata un demers reflexiv
adecvat la situatiile concrete.
       O alta obiectie adusa teoriilor teleologice si deontologice o
constituie universalismul lor nefondat, pentru ca nu tine cont de contextul
cultural caruia ii apartin indivivizii, de codul moral presupus in infaptuirea
unei actiuni.
1.
               Aristotel ( 384/322 i.H.) abordeaza
domeniul eticii teoretizand in spatiul virtutilor dianoetice si stabileste
intelesul moral al omului ca avand temei in cel metafizic.
       Printr-o analogie intre fiinta in sine si binele in sine,
identificat cu fericirea, Aristotel promoveaza o etica eudemonista, deoarece
numai fericirea este activitatea care actualizeza caracteristica definitorie a
omului ca fiinta care actioneaza condusa de ratiunea practica.
       In domeniul idealurilor umane fericirea beneficiaza de valorizarea
unui scop in sine si este conforma cu ratiunea intrucat corespunde facultatii
superioare a sufletului. Astfel, se stabileste o armonie intre virtute si
fericire, deoarece placerea si jocul (relaxarea) se subordoneaza virtutii in
realizarea fericirii.
       Onoarea, inteligenta, placerea sunt bunuri imperfecte si 
intermediare fericirii, care este o activitate desavarsita. Asa cum fiinta este
actuala, fericirea este o stare actuala, nu doar potenta, care isi este
autosuficienta. Fericirea dobandeste realitate numai intr-o activitate serioasa
si nu prin joc, care este mai degraba repaus. Este lipsit de sens sa se
conceapa munca in vederea relaxarii, deoarece relaxarea este definita ca lipsa
activitatii si mijloc in vederea reluarii muncii. Astfel, fixand domeniul
fericirii ca activitate perfecta si straina de joc, Aristotel o defineste 
ca viata conforma cu ratiunea, iar intr-o ierarhie a facultatilor sufletului,
partea lui superioara ar procura cel mai usor fericirea deoarece ei ii revine
activitatea conforma virtutilor intelectuale.
2.
Utilitarismul lui John Stuart Mill (1806/1873) face parte
din eticile hedoniste consecventialiste si considera ca o actiune este buna in
masura in care contribuie la fericirea unui numar maxim de persoane, in baza
unui principiu al diferentierii calitative a valorilor.
       Pornind de la principiul utilitatii in realizarea fericirii, care
consta in placere, Mill accentueaza asupra
diferentei intre  calitatea si cantitatea placerilor si justifica
dezirabilitatea superioara a placerilor spirituale, nu prin ele insele, ci prin
consecintele lor. Spiritele  inferioare ajung mult mai usor la fericire
pentru ca sunt satisfacute de placeri usor de obtinut, pe cand dorintele unui
spirit superior sunt mai greu de satisfacut, dar au avantajul duratei,
certitudinii si intensitatii.
       Mill rezolva disputa legata de stabilirea celei mai mari fericiri
afirmand ca fiecare poate hotari numai pentru sine, astfel incat dominatia
intelectului asupra placerii corporale genereaza continua insatisfactie de
sine, care potentiaza cautarea maximei fericiri, fara sa o
cenzureze.
3.
       Morala kantiana dezvolta notele specifice ale unei gandiri
deontologice, fara sa faca abstractie de implicarile interioare care fac
posibila fericirea. Criticand hedonismul, pentru ca placerea este determinata
sensibil, si eudemonismul, pentru ca depinde de o vointa eteronoma,
Immanuel Kant (1724/1804)  sustine ca actiunile care au valoare morala sunt
doar acelea care rezulta dintr-o vointa autonoma.
       Ca scop subiectiv fericirea implica realizarea dorintelor, dar
implinirea inclinatiilor umane poate conduce si spre scopuri derizorii. De
aceea, inainte de a cauta fericirea trebuie sa ne intrebam daca meritam sa fim
fericiti. Conform principiului autonomiei vointei, fericirea presupune virtute
exercitata din datorie, iar pentru a fi demni de fericire trebuie ca prin
ratiune sa ne invingem inclinatiile.
       Prin conceptul central de datorie Kant  caracterizeaza
actiunea implinita in mod  necesar din respect pentru legea care nu este
determinata de o instanta superioara. Astfel vointa autonoma isi da siesi
maxime  care sunt valabile doar in masura in care pot fi adoptate ca 
lege universala. Astfel, prin morala datoriei, imperativul categoric devine
unicul principiu normativ al actiunii si impune recunoasterea si respectarea
umanitatii in persoana fiecaruia.
Probleme de etica aplicata.
   Conceptiile traditionaliste
asupra dreptului moral la viata
considera  avortul un infanticid. Contrar
acestei  teze, Michael Tooley sustine ca pentru ca o fiinta sa aiba dreptul la viata trebuie sa
detina anumite atribute derivate din principii morale fundamentale.
       In cadrul codului moral crestin avortul este considerat un
infanticid, prin largirea conceptului de persoana aplicat organismului fetal.
Tooley sustine ca dreptul moral la viata si calitatea de persoana se dobandesc
in masura in care fiinta umana satisface criteriul constiintei de sine. Astfel,
o fiinta este o persoana daca este subiect durabil al unor experiente si stari
mentale  si , simultan, poseda conceptul de sine ca identic cu acel
subiect .
Din aceasta perspectiva, este evident ca un
zigot nu respecta criteriul constiintei de sine , iar problema dreptului moral
la viata al unei fiinte nenascute este o falsa problema, pentru ca atat
infanticidul, cat si moralitatea presupun conceptul de persoana.
       O alta problema ridicata de etica aplicata o reprezinta eutanasia (
eu – bine,buna; thanatos
– moarte), adica metoda de
a ucide nedureros un pacient aflat in agonie sau suferind de o boala
incurabila. Incepand cu Platon si Francis Bacon, care a creat termenul pentru a
denumi alinarea agonica, constiinta se vede pusa in fata unui conflict etic,
transferat in domeniul actului medical. Chiar daca eytanasia are loc in
conditii stricte ( decizia voluntara a pacientului, absenta altor solutii la
suferinte considerate insuportabile, acordul altui medic) interogatia asupra
dreptului unei persoane asupra vietii altei persoane ramane si azi o problema
persistenta. Din aceasta cauza s-a ajuns  la acceptarea mai mult sau mai
putin tacita a eutanasiei pasive, adica  permisiunea unui pacient de muri
prin retragerea tratamentului care intretinea viata.
       Se pune totusi intrebarea asupra moralitatii eutanasiei active,
tinand cont ca prin eutasia pasiva pacientul  inca nu evita 
suferinta. Astfel, James Rachels considera ca, de exemplu in cazul copiilor care se nasc cu
sindromul Down (mongolism) eutanasia pasiva este mai condamnabila decat
eutanasia activa, intrucat  pacientul va muri fara posibilitatea de a
evita suferinta.
       
       
   
   



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.