| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Elementele actiunii civile

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
ELEMENTELE ACTIUNII CIVILE
1. Elementul actiunii civile - Consideratii
generale
Acţiunea civilă nu poate fi concepută
fără existenţa a trei elemente esenţiale: un
element subiectiv - părţile- şi două elemente obiective - obiectul şi
cauza acţiunii.
Fără aceste elemente, acţiunea nu
reprezintă o entitate juridică în considerarea
căreia instanţa să devină activă, să-şi înceapă exerciţiul său
special.
Elementele acţiunii civile servesc la
individualizarea acesteia în raport cu o altă
acţiune şi îi determină cadrul procedural necesar şi
indispensabil.
2. Subiectele actiunii civile
Noţiunea de participanţi în procesul civil
desemnează persoanele şi organele de stat care
participă la activitatea de înfăptuire a justiţiei.
In doctrină se distinge între
participanţii procesuali principali (subiecţii
procesului civil) a căror activitate influenţează desfăşurarea şi soarta
procesului civil:  instanţa, părţile, 
organele de executare şi procurorul; şi participanţii procesuali auxiliari, care au un rol subsidiar ce
vizează doar lămurirea unor împrejurări de fapt
ale cauzei: martori, experţi, interpreţi etc.
Cercul participanţilor la proces deseori
este lărgit: părţile se prezintă prin mandatari
ori sunt apărate de avocaţi.
Dintre subiecţii procesului civil trei sunt
indispensabili contenciosului şi anume: instanţa,
reclamantul şi pârâtul. Spre deosebire de proces, părţile acţiunii civile se identifică numai cu ultimele două:
reclamantul şi pârâtul.
Insă nu trebuie minimalizat rolul pe care
judecătorul îl are în procesul civil, rol consacrat cu mai multă claritate în art. 129 c. proc.
civ., în redactarea ce i s-a dat prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 138/2000. Judecătorul trebuie să aibă un rol activ, deoarece el este nu numai
protectorul intereselor private, ci şi păzitorul legii.
Părţile poartă o denumire specifică în
raport de mijlocul procesual ce intră în componenţa acţiunii de care
uzează: reclamant şi pârât în cererea de chemare în judecată; apelant si intimat la apel, recurent si intimat la
recurs, contestator şi intimat în cazul
contestaţiei în anulare; revizuent si intimat în cererea de revizuire; creditor si debitor în faza executării
silite.
Poziţia părţilor în procedura
contencioasă este esenţialmente contradictorie în
tot timpul procesului. Distinct de situaţia
părţilor din procesul penal, în materie civilă acestea se află într-o
poziţie de egalitate juridică.
Poziţia părţilor principale - reclamant
şi pârât - prezintă multiple variţii în procesul civil, în sensul că poziţia ofensivă dintr-o formă
procesuală se poate transforma într-o poziţie
defensivă în altă formă procesuală: în apelul pârâtului, reclamantul
din cererea de chemare în judecată va dobândi poziţia de intimat; în
excepţie, prin formularea unei cereri
reconvenţionale, caracterizată prin părăsirea poziţiei pur pasive a pârâtului, acesta devine
reclamant. Această cerere va schimba raportul tradiţional dintre părţi,
astfel încât pârâtul devenit reclamant va trebui
să probeze ceea ce afirmă.(art. 1169 C.civ.)
Instituţia participării terţelor persoane
în procesul civil este reglementată în Codul de
procedură civilă în Cartea a II-a, capitolul III din Titlul I, intitulat
"Alte persoane care pot lua parte la judecată".
Conceptul de terţe persoane are o
semnificaţie diferită în dreptul procesual civil faţă de dreptul substanţial.
Dacă în dreptul material terţii sunt persoane străine de actul juridic -
penitus extranei - faţă de care nu se produc efecte juridice1, în dreptul procesual
terţii sunt persoane care se pot adăuga părţilor între care s-a stabilit iniţial
raportul juridic procesual, din iniţiativa lor sau a părţilor iniţiale, dobândind astfel, calitatea de
părţi.
Codul de procedură civilă reglementează
următoarele forme de participare a terţilor în
procesul civil: intervenţia, chemarea în judecată a altor persoane,
chemarea în garanţie şi arătarea titularului
dreptului.
Instituţia participării terţilor la
procesul civil are un profund caracter preventiv.
Cererile de intervenţie sunt cereri incidentale, şi ca urmare, competenţa soluţionării lor aparţine instanţei sesizată cu
cererea principală.
Procurorul este un subiect al procesului
civil în calitate de parte, indiferent de formele de
participare a acestuia la proces.2 Participarea sa la judecată
nu se reduce la o asistenţă pasivă, de
informare asupra disputei judiciare.
Procurorul intervine în activitatea
judiciară pentru a apăra interesele generale ale
societăţii, chiar şi atunci când intervine pentru apărarea drepturilor
şi intereselor legitime ale
cetăţenilor.3 Această împrejurare îi conferă statutul special de parte în procesul civil. De exemplu, efectele
hotârîrii judecătoreşti nu se întind în mod
direct asupra procurorului nu poate fi condamnat la plata cheltuielilor de judecată, participă la activitatea judiciară
în condiţiile şi cazurile determinate de art. 45 c. proc. civ., poate exercita căile
ordinare de atac chiar dacă nu a fost parte în
proces în faţa instanţei de judecată, etc.4
Procurorul poate face uz de de instituţia
recuzării in cazurile in care legaturile de rudenie
privesc pe judecător si celelalte parti. Relaţiile
dintre procuror si judecător, chiar si atunci când
are calitatea de reclamant, nu pot fi invocate ca
motiv de recuzare de către nici una din parti.
Participând in procesul civil, procurorul
acţionează potrivit drepturilor si obligaţiilor consacrate de procedura civila si care statornicesc
un regim de egalitate si contradictorialitate intre
participanţii la procesul civil, asigurând totodată instanţei o poziţie independenta si suverana.
Procurorul care participa la judecata poate fi
substituit oricând, si in orice faza a procesului, cu un alt procuror, fara a fi necesara îndeplinirea unei
formalităţi.
Procedura abţinerii procurorului se va
desfăşura in conformitate cu principiile de
organizare si modul de funcţionare a unittailor Ministerului
Public.
Procurorul care ştie ca in privinţa lui
exista un motiv de recuzare este dator - in
conformitate cu art.25 C. pr. Civ - sa raporteze acest lucru şefului
unităţii din care face parte, formulând si o
cerere de abţinere.
3. Obiectul actiunii civile
Obiectul acţiunii civile îl reprezintă
protecţia unui drept subiectiv sau a unui interes
pentru a cărui realizare calea justiţiei este obligatorie.
In general, obiectul acţiunii constă fie din pretenţia de recunoaşetere a
unui drept sau la condamnarea pârâtului la executarea obligaţiei pe care a
încălcat-o, fie din pretenţia la cererea unor situaţii juridice noi, în
cazurile expres prevăzute de lege. Acţiunea poate să aibă ca obiect
luarea numai a unor măsuri conservatorii sau
provizorii, prin care se urmăreşte prevenirea unor prejudicii.
Obiectul acţiunii se concretizează şi se
nuanţează prin mijlocul procesual folosit. Astfel,
obiectul cererii de chemare în judecată îl formează pretenţia concretă a reclamantului (res in
judicium deducta): plata unei sume de bani,
anularea unui cotract, desfacerea căsătoriei etc.
Excepţiile procesuale au ca obiect invocarea
încălcării normelor de organizare judecătorească, de competenţă sau de procedură propriu-zise (excepţii de
procedură) ori a unor lipsuri referitoare la
exercitarea acţiunii (excepţii de fond).
Obiectul acţiunii trebuie să
îndeplinească, în principiu, aceleaşi condiţii ca şi obiectul unei convenţii. El trebuie să fie licit, posibil
şi determinat.5
a)    
   Obiectul acţiunii trebuie să fie
licit şi posibil.
Obiectul este ilicit atunci când s-ar
pretinde valorificarea unui drept care s-a stins
prin neuz sau achitarea contravalorii unui bun vândut în valută. Cu privire
la cea de-a doua condiţie, nu se poate cere pe calea acţiunii predarea în
natură a unui bun determinat care a pierit (ad
imposibilium nulla obligatio). în acest caz, reclamantul va trebui să ceară echivalentul bănesc al acestui
bun.
b)    
   Obiectul acţiunii trebuie să fie
determinat.
4. Cauza actiunii civile
Acţiunea civilă nu se poate identifica
deplin numai prin părţi şi obiect, fiind indispensabil şi un al treilea
element - cauza
Prin cauza acţiunii civile trebuie
înţeles temeiul juridic al cererii (causa petendi), fundamentul legal al
dreptului pe care una dintre părţi îl valorifică împotriva celeilalte.
Cauza acţiunii civile nu trebuie
confundată cu obiectul acesteia. Cu privire la
acelaşi obiect pot exista mai multe acţiuni întemeiate pe cauze diferite.
De exemplu, se va putea
pretinde de la acelaşi debitor acelaşi obiect, o dată invocându-se ca temei
contractul de schimb, iar ulterior, un contract de vânzare - cumpărare; acţiunea în nulitatea unui act juridic se poate
admite pentru oricare dintre viciile de consimţământ, pentru lipsa obiectului sau cauzei actului, pentru
un act care emană de la o persoană lipsită de
capacitate ori încheiat cu nerespectarea formei
solemne prevăzute de lege.
Spre deosebire de obiectul acţiunii, care
nu poate fi schimbat, şi nici depăşit, temeiul
juridic nu leagă instanţa, care este îndreptăţită şi chiar obligată, în exercitarea rolului său activ şi pentru a ajuta
efectiv părţile, în ocrotirea drepturilor şi
intereselor lor legitime, să dea acţiunii calificarea juridică exactă, alta decât cea dată de reclamant prin cererea sa de
chemare în judecată.
Cauza acţiunii civile, privită din...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.