| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Ecosistemul urban

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
               
ECOSISTEMUL URBAN
              
Omul, ca orice fiinţă vie, nu se află în afara legilor care guvernează
viaţa pe planeta noastră, ci s-a format şi dezvoltat în interacţiune cu
mediul natu-ral. Acesta a influenţat dintotdeauna dezvoltarea societăţii,
dar gradul în care a exercitat această influenţă a fost diferit re la o
epocă istorică la alta.
         Mediul
natural în care omul îşi desfăşoară activitatea este format din mai multe
sisteme ecologice. Un ecosistem, în general reprezintă relaţia dintre lumea
organismelor vii şi mediul lor de viaţă, sau cum se mai spune, unitatea
dintre biocenoză şi
biotip(exemplu: un lac, o
pădure, etc. formează în parte un ecosis-tem ). Un grup de oameni pe un
spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc împreună un
ecosistem urban . Ansamblul ecosistemelor planetei, între care există
relaţii complexe de intercondiţionare,constituie ecosfera. Întrucât omul
este singura fiinţă vie care poate depune o activitate conştientă,
ecosistemul uman joacă rolul principal în cadrul
ecosferei.
        
Biotopul urban reprezintă
rezultatul acţiunii modelatoare a omului asupra mediului “fizic”, acţiune
desfăşurată într-un lung proces istoric, spre folosul său. Ca şi în
cazul ecosistemelor naturale, şi în acest caz se poate vorbi de factorii
staţionari ai biotopului urban, dar în elementele de biotop urban se pot
include factorii induşi de către societatea umană (factori ce se exprimă
prin elemente antropogenice )
        
Factorii staţionari sunt
cei geografici, geologici şi pedologici. Aceştia
reprezintă elemente fixe care determină evoluţia unei aşezări umane.
Într-o di-ferită măsură, aceşti factori (în special cei pedologici) sunt
supuşi acţiunii antropice şi modificaţi.
        
Elemente antropice ale biotopului
        
Elemente generate de structurile urbane. Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea sa
spaţial-funcţională o entitate complet diferită din punct de vedere al
biotopului, faţă de ecosistemele naturale ; zone funcţionale urbane,
pu-ternic antropizate, în special cele industriale, comerciale, şi de
afaceri, şi în diverse măsuri cele rezidenţiale, învăţământ sau de
agrement, prezintă modifi-cări spaţiale specifice ale biotopului iniţial,
orientat spre  îndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate.
Rezultă astfel modificări le tuturor factorilor de mediu (apă, aer, sol),
precum şi schimbări semnificative ale microclimatului.
        
Poluarea este rezultatul
direct sau indirect al activităţilor umane ce se des-făşoară pe teritoriul
oraşului .Fără îndoială că la originea poluării stă producţia de
materiale nespecifice mediului. Nu spectrul de materiale create de om este
cauza reală, ci modul de gospodărire a acestora care, pe lângă faptul că
încorpo-rează resurse neregenerabile şi epuizabile, după utilizare sunt
deversate în mediul natural, fără să se cunoască efectele de lungă
durată asupra acestuia.
 
Factorii de poluare urbană sunt
cei care se încadrează în factorii general valabil de poluare a mediului
înconjurător şi se referă la:
Lipsa unei organizări şi dezvoltări
economice pe criterii ecologice, cu alte cuvinte, lipsa unei baze de dezvoltare
durabilă
Creşterea demografică explozivă care implică aglomerarea
oraşelor, ex-tinderea suprafeţelor ocupate de oraşe şi creşterea
necesităţii de tot felul, constituie principala presiune exercitată din
partea centrelor urbane asupra
mediului.                     
Dezvoltarea tehnicii fără să ţină seama de principiile
ecologice.
Crearea de bunuri materiale care încorporează resurse
neregenerabile (sau greu regenerabile) şi epuizabile.
Lipsa unei conştiinţe ecologice cu privire la posibilităţile
mediului înconjurător constituie acel factor de comportament care concură
în egală măsură cu alţi factori,la degradarea mediului.
Creşterea necesarului de apă în viitor.
Crearea marilor aglomerări urbane provoacă dezechilibre
care pot să se transforme în catastrofe (exemplu: la Milano în ultimii 20 de
ani, nivelul apei subterane a scăzut cu 20 m, la Bologna, pânza freatică în
1945 se găsea la 12m, astăzi se află la 35m adâncime. Se pune problema nu
numai a lipsei posibile de apă în următoarele decenii, ci şi a
posibilităţii ca prin tasarea pământului să se producă alunecări masive
de teren şi distrugerea unor suprafeţe întinse de con-strucţii
.
       
Varietatea poluării ca şi a cazurilor care o
produc,conduce la schimbări specifice, uneori ireversibile, ale calităţilor
factorilor de mediu.
        Echilibru
dintre comunitatea biotică şi mediul fizic este decisiv pentru comunitate.
Întreaga mişcare a societăţii este indisolubil legată de dezvoltarea
istorică a producţiei, de muncă. Fiind un proces între om şi natură, în
cursul căruia omul efectuează, reglementează şi, prin acţiunea sa,
controlează schimbul de materie dintre el şi natură, munca presupune atât
unitate cât şi contradicţia dintre om şi natură. În procesul muncii,
producând cele necesare existenţei, oamenii pe de o parte extrag din mediul
natural resursele regenerabile, iar pe de altă parte aruncă în mediul
natural reziduuri şi deşeurile activităţii productive şi ale gospodăriei
fiecărei familii. Drept urmare, între mediul natural şi cel creat de om se
desfăşoară o dublă contradicţie:
Contradicţia dintre dimensiunile necesităţilor mediului creat de
om şi volumul de resurse oferit de natură
Contradicţia dintre mediul creat de om
şi mediul natural,sub aspectul dezechilibrelor pe care omul le poate provoca
în natură şi al efectului acestora asupra omului.
        Biocenozele urbane, a doua parte
componentă a ecosistemului urban este caracterizat prin evoluţia speciei
dominante,în teritoriul urban pe care o repre-zintă omul şi antropocenoza
care constituie cenoza principală în oraşe.
În ceea ce priveşte celelalte specii din teritoriul
urban, se pot face următoarele consideraţii:fondul de specii din care este
alcătuită biocenoza corespunde condiţiilor de existenţă din
biotop.
        Antropocenoza. Sistemul populaţiei umane
prezintă caracteristici distincte în raport cu celelalte cenoze, în primul
rând generate de gradul înalt de structu-rare social-economică, care îi
permite pe de o parte manipularea unor mari cantităţi de materie şi energie,
iar pe de altă parte o puternică acţiune modelatoa-re asupra mediului.
Puternica mobilitate în teritoriu, precum şi viteza sporită de circulaţie a
informaţiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei, care îi
permite modificarea relativ rapidă a mediului înconjurător pentru propriile
nevoi. Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze
unel-tele care îi sporesc continuu forţa şi raza lui de acţiune, el dispune
treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta şi transforma obiectele şi
forţele naturii, de a produce în natură modificări mai mici sau mai
profunde. Însă atât timp cât mijloacele de care a dispus omul au fost
modeste, schimbările declanşate de el în mediu natural au fost lente şi ele
permiteau să se readapteze,modificările produse nu se caracterizau printr-o
amploare şi gravitate deosebită. În condiţiile contemporane când acestea
îi conferă omului o uriaşă forţă transformatoare,el generează la
rându-i modificări de o amploare,profunzime şi rapiditate excepţio-nale.
Crescând ca număr şi dezvoltându-se istoric (astfel în sec.16-lea pe
Pământ trăiau 450 milioane de oameni,în1900 s-au ajuns la 1,5 miliarde de
persoane, iar în 1950 la peste 2 miliarde,astăzi populaţia planetei
creşte  într-un ritm fără precedent ajungând la 5,8 miliarde de
indivizi si cifra va ajunge 7,6 miliarde într-un sfert de veac, stabilindu-se
probabil în jurul a 10 miliarde spre anul 2050) societatea umană a sporit
mereu gama resurselor folosite, ca şi proporţiile exploatării resurselor
oferite de natură. În această privinţă este ilustrativ faptul că în sec.
al 17-lea erau utilizate doar 29 elemente chimice, în secolul al 19-lea se
foloseau deja 62, pentru ca astăzi să fie utilizate toate elementele
cunoscute a exista pe Terra.
         În acest
context general,patru resurse – pământul,apa,aerul şi energia – rămân cu totul fundamentate şi
permanent necesare, condiţionând însăşi existenţa umană. Este firesc,
deci, ca tocmai starea acestor resurse şi modul lor de utilizare să
constituie,în primul rând, o preocupare majoră pentru umanitate.
        Diferenţe ale ecosistemelor urbane faţă de cele
natural.
Biodiversitatea. Concentrările din ce
în ce mai mari ale populaţiei umane au la bază pe lângă motivaţii
economice şi altele de natură socială şi psihologică; dacă iniţial, omul
a trăit într-un mediu cu biodiversitate ridicată, ulterior, o parte a
speciilor considerate agresive sau nefolositoare pentru scopurile sale au fost
înlăturate, ceea ce a atras după sine şi eliminare multor altor specii
aflate în strânse legături ecologice cu primele, iar pe de alta, modificarea
extremă a bioto-pului urban (culminând cu realizarea unor “deşerturi
naturale”), a condus la rândul ei  la eliminarea dramatică a
majorităţii covârşitoare  a formelor de viaţă iniţiale di
teritoriul respectiv,prin antropizarea factorilor specifici de
mediu.
Eterogenitate şi omogenitate în procesele de antropizare a
teritoriului urban. Oraşul trebuie înţeles ca un
teritoriu ce prezintă o eterogenitate ridicată, atât din punct de vedere
socio-profesional, economic...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.