| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Ecosisteme terestre

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Ecosistemele terestre
Prezenta substratului solid si
disponibilitatea pentru organismele autotrofe, mediul fluid format de aer,
caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii, sunt elemente
care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre. Subtipurile identificate
în aceasta categorie s-au delimitat plecând de la asociatia de specii
vegetale, întrucât aceasta este aparenta si contribuie la edificarea
peisajelor specifice. În acest context, prezenta speciilor lemnoase este un
indicator important de diferentiere, care împarte categoria în paduri,
tufarisuri si pajisti. Formarea unor asociatii de arbori (alcatuite din plante
lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de disponibilitatea unor resurse,
dar si de anumite conditii. Primul factor care conditioneaza raspândirea
padurii este temperatura, iar apoi resursele de umiditate. Astfel, padurile se
pot forma începând cu zonele unde se înregistreaza cel putin 60 de zile pe
an cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10°C. Între aceste limite,
repartizarea padurilor depinde de bilantul hidric din sol, respectiv de
repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. De exemplu, în conditiile
climatului temperat-continental din România, raspândirea padurilor va urmari
izohietele anuale de 500 mm.
Padurea
          
Prototipul structural si functional al ecosistemelor naturale îl constituie
padurea, fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera (biosfera) nu
întruneste, în aceeasi masura, toate elementele alcatuitoare într-o stare de
maxima stabilitate, în pofida extremei complexitati si diversitati. În
interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale complicatei
arhitecturi pe care o înfatiseaza un ecosistem natural, fiindca padurea este,
înainte de toate, o fiinta colectiva, cea mai grandioasa din câte exista,
înviorata de viata proprie, închegata, la rându-i, din milioane de vitei
individuale, cât se poate de diverse, care impresioneaza coplesitor si
într-un fel unic spiritul omenesc.
          
Ecosistemul de padure (forestier) manifesta o tendinta de maximizare a
stabilitatii prin optimizarea structurii biocenozei, cresterea complexitatii
relatiilor biocenotice si a diversitatii genetice a populatiilor din cadrul
fiecarei comunitati de viata, întarirea controlului exercitat de biocenoza
asupra biotopului, sporirea eficientei ecologice a sistemului.
           Legile
generale de organizare si functionare a padurii sunt: existenta etajelor
complex alcatuite, în care se asociaza plante si animale care se dezvolta sub
influenta a numerosi factori – climatici, edafici, geomorfologici; rolul preponderent, sub aspect
fizionomic si functional, al arborilor în viata padurii; existenta ansamblului
integrat, unitar al plantelor, animalelor si conditiilor de viata ale padurii,
în cadrul caruia au loc permanent interferente, influente reciproce. Etajele
de vegetatie, care formeaza adevarate subsisteme de viata interconditionate
functional (straturi ecologice), sunt reprezentate de: arboret (etajul
arborilor, al coronamentului), cu rol fundamental în transferul de substanta
si energie, întrucât asigura intrarile energetice pentru întregului
ecosistem; subarboretul si patura erbacee. La acestea se adauga litiera si
solul, în care predomina componentele anorganice. Totodata, existenta unor
conditii ecologice particulare determina formarea a numeroase microcenoze
(consortii). Hotarâtor în viata ecosistemului de padure este ecranul continuu
si compact al frunzisului,constituit de coronamentele arborilor, care
reprezinta o suprafata activa de reglare a unor factori de biotop – calitatea si intensitatea luminii,
cuantumul caldurii si precipitatiilor, viteza si intensitatea vântului etc.
În planul opus, la nivelul solului, întrepatrunderea si etajarea accentuata a
sistemelor de înradacinare a vegetatiei influenteaza disponibilitatea
substantelor minerale si a apei.
          La
nivelul României, în categoria padurilor se deosebesc mai multe grupe de
ecosisteme. Dintre acestea, cele mai importante sunt padurile de molid, fag si
stejar.
Padurea de molid
    Se situeaza în etajul bioclimatic
boreal, la altitudinea de 1 200-1 700m, coborând pâna la 700 m în
depresiunile intracarpatice din Carpatii Orientali.
Padurea de fag
    Apartine etajului nemoral, la 600-1 300
m, putând coborî sau urca în functie de topoclima (vai adânci – 100 m; versanti însoriti – 1 650m).
Padurea de stejar
    Semnifica, în România, padurile
formate din specii apartinând genului Quercus (paduri de cvercinee). Cea mai
mare întindere o au padurile de gorun, urmate de cele de stejar si apoi cele
de cer si gârnita,predominarea speciilor permitând delimitarea subzonelor
mentionate. În aceeasi ordine cresc exigentele manifestate fata de temperatura
si rezistenta la seceta.
Protectia terenurilor si a solurilor
     Este o functie deosebit de
importanta în regiunile cu relief framântat si în regiunile cu soluri
nisipoase. De altfel, aici padurea joaca un rol hotarâtor si în însusi
procesul de solificare, asigurând stabilitatea mecanica, bioacumularea,
retinerea apei în profilul de sol. Actiunea moderatoare asupra scurgerilor
superficiale reduce eroziunea solului, contribuind, în acelasi timp, la
reducerea volumul de sedimente, respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau
lacurilor de acumulare. Prevenirea colmatarii albiilor si bazinelor lacustre
Padurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea
eroziunii de suprafata si de adâncime, evitarea alunecarilor de teren, fixarea
solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate în exces. Defrisare
eroziune, procese torentiale, alunecari de teren.Absenta padurii releva
importanta acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala
a reliefului. Defrisarea padurilor de pe coastele repezi din zonele colinare,
pentru înfiintarea de islazuri comunale (Legea din 1920) a condus la suprafete
întinse degradate prin eroziune si procese torentiale în Vrancea, Subcarpatii
Sudici, Valea Ariesului, Valea Lotrului, Podisul Central Moldovenesc etc.
Protectia atmosferei si functiile climatice
     Reprezinta un alt aspect al
rolului jucat de padure în mentinerea echilibrului ecologic. Padurea reuneste
pe o suprafata relativ restrânsa un volum important de biomasa vegetala
(arbori, arbusti, plante erbacee) angajate în procesul fotosintezei. Astfel,
ea asigura consumul de dioxid de carbon rezultat din „metabolismul”
propriu, dar si din ecosistemele învecinate sau, mai nou, datorat poluarii,
eliberând, în acelasi timp, oxigenul necesar la aceeasi scara. Aceasta
functie justifica denumirea de „plamân verde”, ecosistemele forestiere,
mai cu seama cele tropicale, fiind unele din cele mai importante producatoare
de oxigen la nivel planetar. Efectul „purificator” se manifesta pentru un
spectru mai larg al poluantilor atmosferici – pulberi sedimentabile, dioxid de sulf,
elemente radioactive –
retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis. Desi, în acest sens, rolul padurii
este semnificativ, nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot distruge
padurea, toleranta speciilor vegetale fiind limitata. Se semnaleaza, de
asemenea, o diminuare a încarcaturii microbiene, datorata prezentei
fitoncidelor, cu pâna la 90% fata de atmosfera urbana. Aerul padurii este, în
schimb, mai bogat în ioni negativi, favorabili sanatatii.
Efectul purificator al vegetatiei forestiere
    Un hectar de padure produce anual
aproximativ 30 de tone oxigen, din care aceasta consuma circa 13 tone în
procesul de respiratie al arborilor sai. Vegetatia arborescenta a padurii pe
suprafata de un hectar consuma, în procesul de fotosinteza, circa 16 tone de
dioxid de carbon. Un curent de aer poluat cu dioxid de sulf în concentratie de
0.1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar
de padure. Prin reducerea, pe cale mecanica, a vitezei vântului, un hectar de
padure poate retine o cantitate de 60-70 t/an de praf, ceea ce reprezinta de
6-7 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia ierboasa. Prin
emanarea fitoncidelor volatile, în cantitate de 5-30 kg/ha, padurea realizeaza
o epurare microbiana foarte eficienta, evidenta în special în padurea de
conifere. De exemplu, în timp ce pe bulevardele din Paris s-au înregistrat
570 mii bacterii/m3, iar în unele magazine chiar 4-8 milioane bacterii/m3, în
padurea Fontainbleu din apropiere, încarcatura microbiana era de numai 50-55
bacterii/m.Întrucât modifica semnificativ suprafata activa, ca factor genetic
al climei, prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific.
Acesta este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare,
circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare. Topoclima padurii se
diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura, intensitate scazuta a
radiatiei solare, cresterea umezelii relative a aerului, cresterea frecventei
calmului atmosferic si viteze mai mici ale vântului, repartizarea mai uniforma
a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora.
Protectia fondului genetic
    Decurge din însasi existenta padurii,
ecosistem în stare de climax, în care numeroase populatii traiesc într-o
stabilitate relativa, asigurata de mecanismul complex  de autoreglare a
ecosistemului forestier. Diversitatea biologica cea mai ridicata se
înregistreaza în padure, culminând cu padurile tropicale. De aici decurge si
rolul padurii pentru cercetarea...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.