| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Ecosisteme acvatice si terestre

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Ecosisteme acvatice
     
 Se diferentiaza în functie de caracteristicile
mediului de viata, apa, în ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice)
si curgatoare (ecosisteme lotice).
       
   Ecosisteme lentice
      Sunt de mai multe tipuri
în functie de dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a apei. Astfel,
dimensiunea determina împartirea în ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar
compozitia chimica a apei le diferentiaza în functie de salinitate (de apa
dulce si de apa sarata) si aprovizionarea cu substante nutritive (oligotrofe,
mezotrofe si
eutrofe).                                    
Lacul
      A fost printre primele
studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura
biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile
identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de
ecosisteme acvatice.
Structura spatiala este determinata de distributia
temperaturii, luminii si oxigenului în raport cu adâncimea.
Balta
     Are o adâncime mai mica (3-5 m).
În zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar în larg
sunt raspândite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul
alb si galben, lintita, cât si cele submerse ca sârmulita apei, ciuma apei,
bradis etc. În structura fitoplanctonului intra algele albastre, algele verzi,
algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii de rotifere. Balta este
populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite specii de broaste,
pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.).
Mlastina
      La nivelul României se
diferentiaza doua categorii: mlastini eutrofe, cu vegetatie caracteristica
baltilor si mlastini oligotrofe care se întâlnesc în regiunile cu climat
rece si umed, în zonele cu sisturi cristaline, gresii, granite, sedimentare
sau în zonele montane unde substantele provin partial din mineralizarea
materiei organice animale si vegetale. Aici este prezent muschiul de turba
(Sphagnum) si alte specii vegetale (bumbacarita, rogoz, roua cerului).
Marea Neagra
      Se caracterizeaza prin
existenta a doua straturi de apa:
a) la suprafata, un strat relativ mai dulce ( cu
salinitate de 16- 17%) si mai usor, oxigenat, în care se situeaza cea mai mare
parte a biocenozei.
b) un strat de adâncime (peste 180-200 m), mai sarat
(salinitate – 21-22%) si
mai greu, încarcat cu hidrogen sulfurat, lipsit de oxigen si, implicit, de
formele aerobe de viata.
Între cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul
superficial (mai usor) plutind deasupra celui de adâncime (mai greu).
Producatorii sunt reprezentati de algele planctonice,
grupa consumatorilor incluzând zooplanctonul, pesti obisnuiti (hamsii,
stavrizi, guvizi); sturioni (nisetru, morun, cega, pastruga) denumiti de
Herodot „pesti fara oase”; rechini; delfini si, pâna în 1984, foci.
Pe plaja de la Mamaia, Costinesti, Navodari „esueaza”
în cantitati mari alge verzi cu talul latit si marginile ondulate, denumite
popular salatica de mare, precum si alge brune si rosii, bogate în iod. În
zona de litoral cuibaresc specii de pescarus argintiu, chira
de mare, furtunar s.a. Printre dunele de nisip s-au
identificat circa 120 de specii de plante arenicole ca varza de nisip,
cârcelul, ridichea de nisip, scaiul vânat, pelin de nisip, lucerna de nisip,
castravetele de mare etc.
Ecosisteme lotice
       Se diferentiaza în
functie de particularitatile reliefului strabatut în pâraie si râuri:
a. De munte
       În albia putin
adânca si îngusta a râurilor si pâraielor substratul este neuniform format
din bolovanisuri, pietrisuri, nisip. Pantele mari, uneori discontinue,
determina o viteza de scurgere mare apei si formarea de cascade. Debitele sunt
relativ mici, temperatura apei coborâta, variabila de la anotimp la anotimp.
Transparenta apelor este mare (anulându-se însa în perioadele de
torentialitate – ploi
puternice, topirea zapezilor), iar concentratia de saruri dizolvate este
scazuta. Plantele (muschi, alge) si animalele (rotifere, cladocere) prezente
aici au cerinte mari fata de oxigen, manifestând diferite
adaptari morfologice pentru a evita antrenarea de curentii
puternici. Dintre vertebrate, reprezentativ este pastravul, alaturi de care se
întâlnesc zglavocul, lipanul, molanul etc.
b. De zone deluroase
      Fitoplancton permanent.
Biocenoza saraca. Oxigenare buna. Malurile sunt mai joase, albia este mai larga
si adânca, fiind marginita de bolovanisuri, pietris, nisip. Pantele au
înclinatii mai mici, determinând o viteza de scurgere mai mica. În apa sunt
prezente atât substante în suspensie, cât si solvite (100-200 mg/l).
Variatia termica mai larga în cursul anului, de la anotimp la anotimp
favorizeaza prezenta planctonului, ca o componenta biocenotica permanenta,
formata dintr-un numar mic de populatii – diatomee, alge verzi si albastre
pentru fitoplancton si rotifere, cladocere, copepode pentru zooplancton. În
sectoarele cu viteza redusa, algele si numerose specii de nevertebrate
(insecte, larve,
viermi sârma, crustacee mici, gasteropode) se fixeaza de
elementele substratului (pietre, nisip, mâl) formând comunitatea biocenotica
bentala.
c. De câmpie
       Cursul inferior al
râurilor se caracterizeaza prin albii foarte largi, cu acumulari de mâl si
nisip, cu viteza de scurgere si eroziune foarte reduse, dar si o concentratie
de saruri care depaseste 1 250-1 500 mg/l. Planctonul este mult mai
diversificat decât în zona colinara. În apa apar si plante superioare
submerse. Nectonul este si el bine reprezentat (mreana, clean, boarta, crap,
stiuca etc.).
Delta Dunarii
       Reprezinta o asociere
complexa de ecosisteme interconectate, dependente de regimul hidrologic al
Dunarii care, prin fluctuatiile sale, contribuie la modificari substantiale ale
biotopurilor cu o periodicitate mai mult sau mai putin constanta. Diversitatea
mare a conditiilor de mediu, întrepatrunderea si suprapunerea acestora nu
permit o delimitare stricta a ecosistemelor, aflate si ele într-o permanenta
interactiune unele cu altele. Cu toate acestea, se individualizeaza urmatoarele
categorii:
a) Apele curgatoare
      Sunt reprezentat de cele
trei brate ale Dunarii (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe), canale si gârle.
Fitoplanctonul reprezinta clasa producatorilor, în timp ce un zooplancton
variat si numeroase specii de vertebrate (crap, salau, stiuca, somn, sturioni)
compun clasa consumatorilor.
b) Apele stagnante
       Permit dezvoltarea
macrofitelor sub suprafata apei (broscarita, bradis, cosor, inarita, ciuma
apei), cu frunze plutitoare (nuferi) sau plutitoare (lintita, pestisoara,
otratel) si în marginile mlastinoase (ciulini, limba broastei, sageata apei,
stuf etc.). Consumatorii sunt bine reprezentati de pesti din familia
Cyprinidelor (crap, cosac, babusca), precum si de biban, salau, stiuca, somn.
În afara acestora, molustele, larve, insectele se asociaza tulpinilor
plantelor sau populeaza zona bentala.
c) Terenurile mlastinoase
      Acumulari de mâl si
nisip.Cel mai întins biotop al deltei cuprinde regimul hidrologic al
Dunarii.Servesc în timpul viiturilor la reproducerea pestilor de balta, fiind
intercalate între baltile permanente si terenurile inundabile. Practic,
formeaza cel mai întins biotop al deltei actuale. Multe terenuri mlastinoase
sunt acoperite cu stufarisuri permanente, a caror limita spre uscat o
constituie o centura de papura si rogozuri. Printre plantele însotitoare se
numara papura, pipirigul, rogozul, sageata apei, stânjeneii, macrisul-de-apa
etc. Prezenta lor depinde de durata si intensitatea inundatiilor de primavara,
fiind invers
proportionala cu acestea. Consumatorii micro- si
macroscopici sunt mai mult sau mai putin, comuni cu cei din ecosistemele
acvatice descrise anterior. Regiunile întinse de stufarisuri, mai ales cele cu
substrat nisipos, dau nastere, cu timpul, la o formatiune specifica si anume
zonele de plaur. Desi este format din stuf, el prezinta asociatii de organisme
constituindu-se într-un adevarat ecosistem care si-a „creat” suportul
ecologic.
d) Terenurile inundabile
       Se acopera cu apa în
timpul viiturilor, iar pe durata apelor mici sunt uscate, acoperite de pamânt
aluvionar si resturi organice. Apropierea de mlastini a unora permite
extinderea biocenozelor acestora, atâta timp cât uscaciunea nu este excesiva,
iar pe cele cu substrat nisipos s-au format asociatii vegetale caracteristice,
mai cunoscute fiind cele de popândaci, alcatuite din specii de rogoz prin
acumularea si turbificarea materialului organic mort, astfel încât sa permita
supravietuirea speciei în conditiile alternantei dintre uscat si apa. Tot aici
se întâlnesc zaloagele, respectiv tufe de salcii în care predomina zalogul
sau salcia cenusie. Importanta lor este data de conditiile prielnice pe care le
asigura pentru cuibarit, transformându-se în adevarate colonii de pasari
pentru speciile:
tiganus, cormoran pitic, stârc-de-noapte, stârc galben,
egreta mica etc. Aceste terenuri, ca si cele mlastinoase, sunt importante
pentru reproducerea faunei piscicole (mai ales a ciprinidelor).
e) Grindurile
      Constituie suportul
ecologic al padurilor de salcii si plopi (Letea, Caraorman) care concentreaza o
diversitate ecologica ridicata, atât a speciilor vegetale, cât si a celor
animale. Astfel, alaturi de numeroasele specii de salcii (Salix) si...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.