| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Ecologia plantelor

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Ecologia plantelor
       Existenta si raspandirea plantelor este determinata de o serie de
factori ecologici care
include factorii climatici sau meteorologici, pe cei fiziografici, orografici,
edativi sau pedologici si pe cei biotici.
Factorii climatici sau meteorologici sunt
abiotici incluzand temperatura, precipitatiile, lumina aerul.
Din punctul de vedere al umiditatii plantele se impart
in:
1. Hidrofilele cuprind plantele care traiesc in apa, mai precis cele acvatice.
Cateva exemple de plante hidrofile ar fii: nuferii, pestisoara, cocosul
baltilor etc.
Plantele hidrofile au un sistem radicular slab
dezvoltat, radacina lipsand complet, tulpina fiindu-le verde, asimilatoare cu
tesuturi specializate in sustinere si cu vase conducatoare libero-lemnoase slab
dezvoltate. Apa si subsantele nutritive sunt absorbite pe toata suprafata
plentei, epiderma plantelor hidrofile lipseste sau este foarte subtire.
Plantele hidrofile au 2 tipuri de frunze, natante, care plutesc pe suprafata
apei si submerse adica acvatice. Plantele hidrofile au mai multe celule cu
clorofila deci realizeza fotosinteza cu un numar mai mare de celule.
Diversitatea plantelor hidrofile nu este asa mare ca la cele terestre, mediul
acvatic fiind unul uniform.
2. Higrofilele sunt
plantele care traeiesc in mlastini, pe marginea apelor si pe pajistile umede
fiind plantele care fac tranzactia de la plantele acvatice la cele terestre.
Higrofilele au caractere intermediare intre plantele  hidrofile si cele
mezofile.
3. Mezofitele cuprinde plantele cu pretentii moderate fata de umiditate. Sistemul
radicular al plantelor mezofite are o buna dezvoltare. Frunzele difera foarte
mult de la specie la specie, in functie de locul in care traiesc. Frunzele pot
fi, la plantele mezofite intregi sau incizate, glabre ori paroase, sesile sau
petiolate, si cu forme variate. Au epiderma bine dezoltata in comparatie cu cea
a plantelor hidrofile, cu rol in aparare. Frunzele mezofitelor au celule
stomatice si tesut palisadi si lacunos. Celulele tesutului palisadic sunt
dispuse perpendicular pe epiderma superioara permitand cloroplastelor sa se
grupeze in functie de intensitatea luminii. Tesutul lacunos prezinta multe
spatii lacunare aflate in stransa legtura cu stomatele si camera substomatica.
Acest tesut permite circulatia cu usurinta a gazelor. Mezofitele sunt cele mai
numeroase plante de pe pamant dupa numarul speciilor.
4. Xerofitele sunt
plantele adaptate la uscaciune la mediu sezonier de apa sau cu deficit continu
de apa. Aceste plante sunt caracteristice deserturilor si stepelor. In tara
noastra se gasesc la campie. Sistemul radicular este puternic dezvoltat la
aceste plante care sa absoarba apa de la adancimi mari. Tesutul conducator si
cel mecanic precum si epiderma acestor plante este foarte bine dezvoltata,
aceasta din urma fiind foarte ingrosata pentru a nu permite plentelor sa
transpire, sau poate sa fie acoperita cu un strat de ceara sau cu perisori. O
alta adaptare a plantelor Xerofite este de a acumula apa in tesuturi numite
acvifere in deosebi la cactusi.
5. Eurihidrofitele
sunt plantele care pot creste la variatii foarte largi
ale umiditatii. Aceste plante pot creste atat pe terenuri cu exces cat si pe
cele cu deficit de apa.
II.   Din punctul de vedere al
temperaturi  plantele se impart in:
1. Plantele hechistoterme plante adaptate la temperaturi scazute uneori chiar si sub zero
grade celsius, cresc in zonele reci si in etajul alpin al muntilor. Pentru a
rezista la temperaturile scazute plantele isi deshidrateaza treptat celulele si
concentratia sucului celular. La unele specii se observa formarea unor tesuturi
de protectie , izolarea contra frigului, tesutul suberoase dezvoltate fie ca un
invelis al tulpinilor subterane, mai ales ca formatiune la suprafata tulpinilor
aeriene. O alta adaptare este ocrotirea mugurilor acestor plante de catre
frunze transformate in solzi, acoperiti cu un strat de ceara. Cele mai multe
psihrofite se apara contra frigului adoptand un port tarator sau pitic.
Crescand in pernite, lipsite de substrat aceste plante isi creeaza si mentin un
fitomediu mai favorabil, mai bland.
2.Plante microterme traiesc la temperaturi cuprinse intre 0-10 grade celsius, el fiind
raspadite preponderent in padurile de conifere si montane. Aceste specii sunt
mai robuste si se apara contra frigului cu tesuturi suberoase. Mugurii
generatori asigura perpetoarea speciilor.Acestia sunt dispusi pe tulpinele
subterane ca in cazul “piciorul cocosului”.
3. Plante mezoterme
sunt plantele care prefera regiunile cu temperaturi cuprinse intre 10-20 grade
celsius caracteristice zonelor subtropicale si stepelor temperate.Ca si
caracteristica au adaptarea de a preintampina pierderea apei,astfel se explica
aparitia cuticulei frunzelor.Mezotermifitele se gasesc la noi in sud, prin
reprezentanti castanul comestibil, mosmonul.etc.
4.Micromezotermele sunt numeroase in flora tarii si reprezinta o grupa pretentioasa la
temperatura.
5. Euriterme suporta
variatii largi ale temperaturii si se gasesc in zone si etaje climatice
variate.Ca reprezentanti sunt:pinul, troscotelul, macrisul,etc.
In Romania termogrupele prezinta urmatoare
ordine de participare a lor,astfel plantele micromezoterme 40,7% ,mezoterme
26,6% microterme 13,8% euriterme 10,4% hechistoterme 7,1% si megaterme 1,4%
III. Din punct de vedere al luminii plantele
se impart in:
1. Heliofitele au
cerinte maxime fata de lumina si de aceea traiesc in locuri deschise. Pentru a
primi cat mai multa lumina ele isi orienteaza tulpinile si ramurile dupa sursa
de lumina.Astfel au un fototropism pozitiv. Ca si caracteristica au frunzele
relativ groase si dispuse unui bune dezvoltari a tesutului palisadic. Celulele
epidermice sunt mici si lipsite de clorofila. Fascicolele conducatoare libero
lemnoase sunt bine evidentiate la fel si tesutul mecanic.Ca reprezentanti
avem:paiusul, garofitele, colilia, gladiolele salbatice.
2. Sciafitele sunt
plante umbrofile care nu suporta lumina solara directa si de aceea  cresc
la umbra, in paduri si frunzisuri.Ca de exemplu:lacrimioara, maciesul, rodul
pamantului. Sciafitelor le sunt specifice frunzele subtiri cu tesut palisadic
format din 1-2 randuri celule fara cuticula ori cu cuticula putin dezvoltata.
Epiderma este saraca in celule stomatice, dar contine cloroplaste.
3. Heliosciafitele
sunt plantele cu preferinte intermiediare de lumina. Acestea  sunt unele
liane  si arbori care crescand in conditii de luminozitate scazuta isi
orienteaza frunzele in acelasi plan pentru a le umbri pe altele.Aceste plante
au marimi si forme diferite.Ca reprezentanti: dudul, matraguna.
B. Dupa altitudine plantele se impart in:
1. Etajul campie si colinar sunt specii cu un grad evident de xerifilietate, termofile,
fotofile. Aceste plante sunt adaptate la un climat cu precipitatii reduse si
temperaturi ridicate. Ca reprezentanti avem: stejarii, teiul argintiu, ulmii,
artarul taranesc, caprinta, porumbarul, scumpia, darmozul, laptele cainelui,
scaiul campului, margelusa, murul.
2. Etajul montan cresc specii cu cerinte moderate fata de precipitatii si
temperatura, ele dezvoltandu-se intr-un climat cu precipitatii intre 600 mm si
1200 mm anual si temperaturi intre 2 si 8 grade celsius. Aici predomina
padurile edificate  de gorun, fag, carpen, paltin, molid, brad, ulm, soc
rosu, salcie capreasca.
Din speciile ierboase notam: maciesul
iepurelui, vinarita, plumnarica, clopoteii, toporasii.
3. Etajul subalpin cresc specii hechistotetrme si microterme, mezofile sai higrofile
deoarece aici precipitatiile depasesc 1200 mm iar temperatura medie este in jur
de 0 grade celsius.
  In etajul subalpin se gasesc jneapanul,
bujorul de munte, afinul. In etajul alpin se gasesc plante ierboase de talie
mica cum ar fi: paiusul alpin, coarna, firuta alpina, ochiul gainii si o serie
de  muschi si licheni
C. Factorul edafic sau pedologic din acst punct de vedere deosebim mai multe grupe
ecologice:
Speciile halofile sunt adaptate la concentratii
mai mari sau mai mici ale sarurilor in solul in care cresc.Din acest punct de
vedere plantele se deosebesc in: foarte slab halofile
                   
                slab halofile
                   
                moderat halofile
                   
                puternic halofile
                   
                excesiv halofile
Aceasta impartire este in functie de gradul de
saturare a sarurilor de la 75mg% pentru cele slab halofile si 1500 mg% pentru
plantele care traiesc in climatul cu solul excesiv saturat.
Speciile glicofile acestea sunt in contract cu
plantele halofile deci cresc pe soluri sarace in saruri. Aceste plante traiesc
pe roci, terenuri si soluri lipsite de vegetatie. Aceste plante se subimpart in
plante saxicole si plante arenicole.
Plantele saxicole
cresc pe stanci si in fisurile acestora. Primele se
numesc: Litofite iar cele din urma se numesc Casmofite.
Plantele aremicole sunt adaptate la viata pe nisip
si sunt rezistente la deficitul de apa din substratul nisipos. Aceste plante
intalnim adaptari cu un sistem radicular puternic.
  
Dupa ph solurile se impart in acide, neutre si bazice. Plantele care
traiesc pe astfel de soluri sunt: actidofile
care prefera solurile cu ph acid respectiv mai mic de
6,8 neutrofile care cresc pe
soluri cu ph intre 6,8 si 7,2 acestea sunt cele mai numeroase si...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.