| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Dobrogea

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
RELIEFUL,EVOLUTIE SI SUBDIVIZIUNI
     Dobrogea se prezinta
ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite) si
structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea
indelungata a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor ondulat
si cu altitudini relativ reduse (200-300m).
    Partea de nord este mai
inalta, ajungand pe alocuri la 350-400m si chiar 467m in varful cel mai inalt
(Vf. Greci din Muntii Macinului). Partea de sud are sub 200m (altitudinea
maxima este de 204m in Deliorman).
    Tectonic, Dobrogea apartine
unor microplaci diferite: in nord, microplaca Marii Negre (care poarta si
nordul Dobrogei) aflata intr-un proces de subductie (in lungul unui plan
Benioff), in fata Carpatilor Curburii si in sud, microplaca Moesica (cuprinzand
fundamentul Campiei Romane si Dobrogea de Sud).
     Geologic, Dobrogea
cuprinde mai multe formatiuni: granite si sisturi cristaline paleozoice (in
zona Macin), sisturi verzi (in Podisul Casimcei), structuri sedimentare
triasice (in Dealurile Tulcei), jurasice (pe cursul inferior al raului
Casimcea), cretatice (in Podisul Babadag si Dobrogea de Sud), structuri
sedimentare neozoice (in Dobrogea de Sud).
     La suprafata, cele
mai vechi roci sunt sisturile verzi proterozoice din Podisul Casimcei, cu o
virsta de peste 600 milioane ani. In fundamentul Dobrogei de Sud exista roci
mai vechi, identificate in foraje si acoperite in prezent de straturi
sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice, care au o varsta mult mai mare
(1,6 miliarde ani).
     Asociat acestora
exista forme de relief influentate de petrografie si structura: un relief
"granitic", cu trene de grohotisuri si abrupturi in Muntii Macinului, vechi
peneplene conservate pe suprafata erodata a sisturilor verzi, mici forme
carstice pe calcarele jurasice, suprafete structurale adaptate ondularilor
largi ale formatiunilor neozoice din Dobrogea de Sud.
     Exista de asemenea,
in nord (Muntii Macinului, Dealurile Tulcei si Podisul Babadag), un ansamblu de
forme de sedimentatie (inselberguri, glacisuri de eroziune), iar pe substratul
loessoid forme de tasare si sufoziune.
Evolutia Dobrogei cuprinde urmatoarele etape
mai semnificative:
In
Proterozoic si inceputul Paleozoicului sudul Dobrogei (impreuna cu fundamentul
Campiei Romane si fundamentul Campiei Moldovei) era un uscat continental supus
unei eroziuni subaeriene;
Orogeneza caledoniana (din Silurian) a creat un sistem montan
(situat in zona Podisului Casimcei), adaugat uscatului sud-dobrogean, erodat
apoi pana la stadiu de peneplena;
Orogeneza hercinica (din Carbonifer si Permian) a construit zona
Muntilor Macinului (prin cutare si magmatismul granitic), adaugata ariei
caledoniene si ulterior erodata;
In
Mezozoic se sedimenteaza substratul peneplenizat cu sedimente triasice,
cretatice si jurasice;
In
Neozoic se incheie sedimentarea Dobrogei (prin depunerea stratelor de calcare
si gresii sarmatiene) si transformarea ei integrala in uscat.
Subdiviziunile
principale ale Podisului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de Nord si Podisul
Dobrogei de Sud, despartite de linia Harsova-Capu Midia.
Masivul Dobrogei de Nord este mai inalt, cu un
relief mai variat si o inclinare generala de la Dunare spre mare. Este format
din Muntii Macinului (cunoscuti si sub denumirea de Culmea Pricopanului),
Culmea Niculitelului, Dealurile Tulcei (continuate cu prispa Agighiol),
Depresiunea Nalbant, Podisul Babadagului (alungit de la Dunare la Mare, cu
altitudine maxima de 401m), Podisul Casimcei, format din sisturi verzi (cu 325m
altitudine maxima), continuat cu prispa Hamangia; Calcarele jurasice
intersectate de raul Casimcea au generat un mic areal carstic (pesterele de la
Gura Dobrogei si "cheia" Dobrogei).
Uneori Podisul Casimcei este considerat o
subdiviziune majora separata a Dobrogei, de acelasi rang cu celelalte doua si
denumit Dobrogea Centrala.
Podisul Dobrogei de Sud este mai jos (sub
200m), este larg ondulat dupa cutele calcarelor sarmatiene si inclina de la
mare spre Dunare. Vaile au un pronuntat caracter endoreic. Extremitatea
sud-vestica, cu altitudini maxime de 204m, poarta denumirea generica de
"Deliorman" (continuandu-se in Bulgaria).
Subdiviziunile sunt: zona litorala inalta,
Podisul Medgidia (cu Valea Carasu), Podisul Negru Voda si Podisul
Oltinei.
CLIMA
Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de
ariditate, cu temperaturi medii mari (10o-11oC), temperaturi ridicate vara
(22o-23oC), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale
si secete frecvente; bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Spre
litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize diurne
si insolatie puternica.
Influenta cresterii altitudinii este relativ
redusa. La altitudini de peste 300m (in nordul Dobrogei) exista un climat de
dealuri joase, cu o temperatura medie mai scazuta (9o-10oC) si precipitatii mai
bogate (500-600mm/anual).
Temperatura medie a lunii celei mai reci
(ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -1o - -2oC, dar in extremitatea
sud-estica (zona Mangalia) este pozitiva: acest areal din apropiere de Mangalia
este asadar cea mai calduroasa regiune iarna.
Amplitudinea termica anuala este destul de
diferentiata; 23o-24oC in jumatatea "dunareana" a Dobrogei si 21o-22oC in
jumatatea "maritima" a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral
la 10-20 zile tropicale, fata de 30-40 zile spre Campia Romana.
O particularitate climatica a Dobrogei este ca
zona litorala (alaturi de Delta Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din
tara, cu precipitatii mai mici de 400mm/anual in interiorul
podisului.
HIDROGRAFIA    
Reteaua hidrografica
a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare podisului, Canalul
Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.
Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul
baltilor (Balta Ialomitei, de la Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de
la Harsova la Macin) si al Dunarii Maritime, in nord.
Principalele rauri
interioare sunt: Taita siTelita, care se varsa in
lacul Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai
important rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga
raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin
intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.
Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5km vest
de Constanta, varsarea in Dunare la Cernavoda si un curs abia perceptibil,
datorita pantei reduse, a fost utilizata pentru proiectarea si construirea
traseului Canalul DunareMarea Neagra; acest canal, in lungime de 64km, leaga
Dunarea de Marea Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele doua capete existand
cate un sistem de ecluze.
A fost construita si o derivatie de la Poarta
Alba la Midia (Canalul Poarta Alba-Midia). Canalul Dunare-Marea Neagra utilizat
pentru navigatie va spori in importanta o data cu activizarea magistralei
fluviale fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (rotterdam) si Marea
Neagra (Constanta).
Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime
(Techirghiol, Tasaul, Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si laguna
Razim-Sinoe care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale
(Bugeac, Oltina, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu
apa semipermanenta din sudul Dobrogei.
Apele subterane sunt,
in partea de sud, la adancimi mari si slabe calitativ, iar in partea de nord,
mai bogate cantitativ, datorita acumularii lor in patura detritica.
Marea Neagra este o componenta hidrografica
proprie Dobrogei si Deltei, care determina formarea unei unitati regionale
distincte: zona litorala, platforma continetala si litoralul romanesc al Marii
Negre.
VEGETATIA, FAUNA, SOLURILE SI REZERVATII
NATURALE
Vegetatia Dobrogei
este formata in cea mai mare parte din stepa, la care se adauga suprafete de
silvostepa si paduri de stejar.
Stepa caracterizeaza peste 3/4 din suprafata
Dobrogei. Desigur este vorba de "stepa secundara" si terenuri cultivate,
deoarece vegetatia naturala, cu specii spontane, este redusa ca intindere.
Silvostepa face trecerea spre etajul stejarului si este, din acest punct de
vedere, o zona de tranzitie.
Etajul stejarului (format indeosebi din stejar
pufos, stejar brumariu, la care se adauga specii caracteristice padurilor
submediteraneene) cuprinde trei areale majore: zona Macin-Niculitel (cu paduri
in masiv), Podisul Babadagului si nordul Podisului Casimcei, la care se adauga
un areal discontinuu, partial distrus in extremitatea sud-vestica a Dobrogei
(zona "Deliorman" - "padure nebuna", continuata insa in sud, in Durostor).
Fauna cuprinde specii
de rozatoare specifice stepei (popandaul, orbetele, harciogul), la care se
adauga reptile de origine submediteraneana (soparla dobrogeana, vipera cu corn,
broasca testoasa de uscat), pasari, fauna acvatica. Din Dobrogea a disparut, in
vremuri istorice, vulturul plesuv, dar a fost introdus ca specie noua muflonul.
Solurile cele mai
raspandite sunt solurile balane (dobrogene), diferitele tipuri de cernoziomuri,
soluri cenusii (in Podisul Babadag), soluri brune (in Muntii Macin) si soluri
slab evoluate (indeosebi litosoluri).
     Principalele rezervatii si monumente ale naturii sunt:
Valul lui Traian, rezervatie floristica (cu specii
xerofile, rare);
Luncavita,...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.