| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Dimensiunile pietei turistice

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Dimensiunile pietei turistice
CUPRINS
CAPITOLUL 1. MAREA
NEAGRA        3
1.1. GENERALITATI        3
1.2. PREZENTARE GENERALA A
MARII NEGRE        3
1.3. CARACTERISTICILE
MARII NEGRE        4
1.4. IMPORTANTA MARII
NEGRE        5
CAPITOLUL 2. LITORALUL
ROMANESC AL MARII NEGRE      
 6
2.1. GENERALITATI        6
2.2. DESCRIEREA
LITORALULUI ROMANESC      
 7
ASPECTUL
TARMULUI        7
CLIMA        8
APELE        9
VEGETATIA        9
CAPITOLUL 3.
INFRASTRUCTURA TURISTICA      
 10
3.1. HOTELURI SI
OBIECTIVE DIN STATIUNEA COSTINESTI      
 10
3.2. HOTELURI SI
OBIECTIVE DIN STATIUNEA MAMAIA      
 11
3.3. HOTELURI SI
OBIECTIVE DIN STATIUNEA MANGALIA      
 12
CAPITOLUL 4. HOTELURI,
VILE, PENSIUNI        14
4.1. CAZARE IN STATIUNEA
COSTINESTI        14
4.2. CAZARE IN STATIUNEA
MAMAIA        14
CAPITOLUL 5. NOI
REGLEMENTARI PENTRU LITORALUL ROMANESC    
   14
CAPITOLUL 1. MAREA
NEAGRA
1.1. GENERALITATI
Suprafata:
466 200 km 2;Adancimea medie: 1271 m;Adancimea
maxima: 2211 m (in
partea central-sudica);Volumul apelor: 537 000 km 3;Lungimea
maxima: 1200 km;Adancimea maxima a stratului oxic: 150
m.Marea Neagra este
o mare semi-inchisa, cu salinitate scazuta, un strat anoxic (150-2000 m) si
productivitate biologica mare.Marea Neagra se
prezinta ca un bazin intercontinental, aproape izolat de Marea Mediterana, cu
care comunica prin stramtoarea Bosfor, ingusta si putin adanca.
 
1.2. PREZENTARE GENERALA A MARII
NEGRE
 
Marea Neagra este o mare continentala situata intre Europa
sud-estica si Asia Mica care scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km,
Ucrainei, Turciei si Bulgariei. Prin sistemul de stramtori Bosfor-
Marmara-Dardanele, Marea Neagra comunica cu Marea Mediterana, iar prin
stramtoarea Kerci cu Marea de Azov - mare care reprezinta de fapt o anexa a
Marii Negre. Are, in linii mari, forma ovala si tarmuri putin crestate (cu
exceptia peninsulei Crimeea), iar in partea de nord-vest are numeroase
limanuri. Platforma continentala este foarte extinsa, mai ales in nord-vest,
apoi adancimile cresc, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m.  In
Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru,
Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22
o/00) in comparatie cu cea a Oceanului Planetar.
   Ca urmare a acestor straturi de
salinitate diferite exista si o fauna variata atat pe adancime cat si pe
intreaga intindere a Marii Negre. Platoul continental se poate delimita in trei
zone:
zona prelitorala - care se are o profunzime variabila de-a lungul
tarmului unde adancimea este de pana la 12 m si care este expusa valurilor;
zona este frecventata de pescari si rezultatele sunt bune dar nu si constante;
zona litorala - unde adancimea poate ajunge de la 12-70 m si unde
pescuitul din ambarcatiuni este optim pina la max. 50 m adancime;
zona sublitorala - are o adancime de la 70 la 230 m unde apa este
slab oxigenata cu consecintele de rigoare pentru pescuit.
1.3. CARACTERISTICILE MARII
NEGRE
Avându-si originea în vechea mare
sarmatica, mult mai întinsa, Marea Neagra este o mare de tip continental,
legându-se prin strâmtori (Bosfor si Dardanele) cu Mediterana, iar de acolo
cu întreg Oceanul Planetar. Are putine insule, iar ca peninsule cea mare mare
este Crimeea. Originalitatea Marii Negre consta în lipsa curentilor verticali,
care ar asigura patrunderea aerului în adânc. Aceasta explica existenta a
doua straturi de apa: unul din adânc, ceva mai sarat (22%0), neaerat, ceea ce pricinuieste acumularea
de gaze toxice (H2S), fiind lipsit de vietuitoare; altul la suprafata (circa 180 m
grosime), alimentat cu ape fluviale, deci mai dulce (doar 17-18%° salinitate),
influentat de factorii climatici. Numai în cel superior se dezvolta fauna. În
nord-vestul marii, deci în dreptul tarii noastre, platforma continentala, cu
adâncimi reduse, face ca bogatia faunei sa fie mai mare. În Marea Neagra s-au
identificat doua feluri de curenti: unul de
descarcare a apelor sarate din Mediterana prin Bosfor
în Marea Neagra si, invers, de compensare prin transferul pe la suprafata al
apelor mai putin sarate din Marea Neagra spre Mediterana; altul este un curent de suprafata, cu traseu circular,
provocat de vânturi. Acesta din urma nu este continuu si nici permanent, cum
se credea mai demult, ci numai ocazional.
1.4. IMPORTANTA MARII
NEGRE
   Din
cele mai vechi timpuri, Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia
populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura
miceniana.
  
Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand
regiunile riverane cu Marea Mediterana si prin aceasta cu Oceanul Planetar.
   Principalele porturi: Constanta,
Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna,
Burgas.   Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona
balneoclimaterica; de-a lungul timpului s-au dezvoltat numeroase statiuni de
renume international: Mamaia, Eforie, Mangalia, Yalta, Soci, Suhumi, Batumi,
Varna.
   De asemenea. Marea Neagra
reprezinta si mediul de viata a peste 1500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti
(dintre care au mare importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile,
stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai in Marea
Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana: morunul,
nisetrul si pastruga), delfini si chiar cateva foci in regiunea Capului
Caliacra (Bulgaria).
CAPITOLUL 2. LITORALUL ROMANESC AL MARII
NEGRE
2.1. GENERALITATI
   Litoralul romanesc al Marii Negre se desfasoara de la gura
bratului Chilia, in nord, pana la localitatea Vama Veche, in sud.
  
Linia costiera romaneasca se intinde pe o lungime de
264 km, putand fi divizata in 2 sectoare geografice si geomorfologice
principale:Sectorul Nordic (165 km) este cuprins intre Musura si Capul Midia si reprezinta
tarmul invecinat cu Delta Dunarii, incluzand complexul lagunar Razim-Sinoe si
prezinta acumulari de sedimente aluvionare cu zone mlastinoase si lagunare.
Plajele sunt formate din nisip fin, mineral, provenit din Dunare.
Sectorul Sudic
(aprox. 99 km) se situeaza intre Capul Midia si Vama Veche si se imparte in 2
subsectoare: Capul Midia – Capul Singol, caracterizat prin faleze inalte, calcaroase,
separate de plaje mici, adesea protejand lacurile litorale si Capul
Singol-VamaVeche.
Coasta nordica, de la Sulina la Constanta
este mai putin locuita, in schimb coasta sudica,  de la Constanta la
Mangalia este foarte populata si dezvoltata in ceea ce priveste industria,
turismul si activitatea portuara.
2.2. DESCRIEREA LITORALULUI ROMANESC
ASPECTUL TARMULUI
   In zona Deltei, numeroasele
aluviuni transportate de Dunare alaturi de faptul ca mareele in Marea Neagra
sunt foarte slabe, au dus la formarea unor delte secundare la gurile Chiliei si
bratului Sf. Gheorghe, sau la bara de aluviuni din dreptul bratului Sulina,
care trebuie permanent dragata pentru a nu impiedica navigatia.
Caracteristice in relieful acestei zone sunt
grindurile fluvio-maritime (transversale), ce au o litologie mixta (fluviala si
maritima), dimensiuni mai mari, construite pe vechi linii ale tarmului de catre
curentii marini ce creeaza coordonate litorale; au dune de nisip pe ele ca
urmare a mobilitatii nisipurilor superficiale sub actiunea vantului; dintre
grindurile fluvio-maritime din zona litoralului se remarca: Letea, situat intre
bratele Chilia si Sulina, are o forma triunghiulara cu varful spre nord;
suprafata reliefului este neregulata datorita dunelor de nisip care ating
uneori inaltimi de 12 m; grindul Saraturile se gaseste situat la nord de bratul
Sf. Gheorghe.   In dreptul bratului Sf.
Gheorghe se afla insula Sacalin, aceasta fiind printre putinele insule care
insotesc tarmul Marii Negre.   La sud
de Delta, inspre complexul Razim se afla grindul Perisor.In sudul Deltei, pana la Capul Midia, in zona tarmului se
desfasoara complexul lagunar format din lagunele Razim, Zmeica, Sinoe si
Golovita care sunt vechi golfuri ale marii, separate ulterior de aceasta prin
cordoane de nisip si limanuri maritime: Babadag, Tasaul. Aici apar frecvent
cordoane litorale si grinduri. Lagunele mai comunica cu marea prin Gura Portita
si La Periboina, de aceea apele in aceste lagune sunt salmastre. Inspre
complexul Razim, Masivul Dobrogei de Nord se continua cu prispa Agighiol si
prispa Hamangia.
Intre Delta si Capul Midia, tarmul este jos
si nisipos. Intre Capul Midia si Vama Veche tarmul este inalt, abrupt spre
mare, formand faleza. Faleza a fost amenajata prin taluze de verdeata si
diguri. Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prin expunerea lor estica
si prin nisipul fin, sunt foarte cautate in Europa. In unele portiuni apar si
plaje largi, care au favorizat dezvoltarea unor importante statiuni turistice
si balneare.
In relief se detaseaza limanurile maritime
Tasaul, Techirghiol, Mangalia, Agigea, Tuzla, Tabacariei, Tatlageac si laguna
Siutghiol, cu apa dulce, deoarece aici comunicarea cu marea este intrerupta.
CLIMA
Clima litoralului romanesc al Marii Negre
este temperat-continentala, cu usoare influente marine. Variatiile anuale si
diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii (70
– 80 de zile de...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.