| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Lucrare la Drept Bisericesc

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
                      
UNIVERSITATEA PITEŞTI
          
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
                
„SFÂNTA MUCENIŢĂ FILOFTEIA”
          
TEOLOGIE PASTORALĂ
 
     DREPT CANONIC ŞI
BISERICESC
            
PREOŢIA ÎN LUMINA SFINTELOR CANOANE
                                 
( Lucrare de seminar)
               
Preot ŞTEFAN GH. MARIUS – MUGUREL
                                     
ANUL  III
                             
PREOŢIA ÎN LUMINA SFINTELOR CANOANE
Despre preoţie s-a scris şi s-a vorbit
mult. Au scris şi au vorbit şi sfinţi şi teologi. S-a scris cu drag şi cu
dorinţa de a ridica tot mai mult spre culmile sfinţeniei pe slujitorii
preoţiei, pe preoţi. Dar oricât s-ar scrie despre preoţie şi oricât s-ar
vorbi, niciodată nu este de ajuns. Preoţia are atâtea înălţimi, atâtea
adâncimi, atâtea taine, încât cu foarte multă greutate poate fi cunoscută
şi descrisă după cuviinţă. (1)
Preoţia este a cincea sfântă Taină a
Bisericii, în care, prin punerea mâinilor şi rugăciunea arhiereului, se
împărtăşeşte unor bărbaţi, ce s-au pregătit pentru aceasta, harul
dumnezeiesc, care dă puterea de a propovădui cuvântul lui Dumnezeu, de a
săvârşi Sfintele Taine şi slujbele bisericeşti, şi de a conduce pe cei
credincioşi la mântuire.
Sfânta Taină a
Preoţiei se împărtăşeşte aşadar unor bărbaţi anume pregătiţi pentru
a o primi cu vrednicie. Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos i-a ales pe
sfinţii apostoli şi i-a învăţat. După aceea i-a învrednicit de deosebita
cinste de a propovădui Sfânta Evanghelie şi de a săvârşi fapte minunate.
Adresându-se lor, a aşezat Taina Preoţiei prin cuvintele: „ Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe
voi. Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi
le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; cărora veţi ierta
păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute
” (Ioan XX, 21 – 23).
Sfinţii apostoli, au săvârşit Sfânta
Taină a Preoţiei prin punerea mâinilor, adică: „ hirotonindu-le preoţi în fiecare
biserică, rugându-se cu postiri, i-au încredinţat pe ei Domnului în care
crezuseră ” (Fapte XX, 28). (2)
1. TREPTELE
IERARHICE : EPISCOP, PREOT, DIACON
Despre treptele ierarhice ( episcop, preot,
diacon), se fac referiri şi reglementări privitor la statutul fiecărei
trepte în parte la Sinodul Apostolic prin canonul39,
la Sinodul I Ecumenic prin canonul 18 şi la Sinodul
VII Ecumenic, Trulan prin canonul 7:
LOCUL DIACONILOR ÎN RÂNDUL
CLERULUI(Canonul 18 Niceea):
„A venit la sfântul şi marele
sinod (
ştirea) că în oarecari locuri şi cetăţi,
diaconii dau presbiterilor cuminecătura ( euharistia ), ceea ce nici canonul şi nici obiceiul nu a predanisit, ca cei ce nu au
puterea de a aduce jertfa, să dea Trupul lui Hristos celor ce jertfesc. S-a
mai cunoscut şi aceea că unii dintre diaconi se ating de cuminecătură chiar
şi înaintea episcopilor. Aşadar toate acestea să înceteze, iar diaconii
să rămână în măsurile lor, ştiind că ei sunt slujitori ai episcopului,
dar mai mici decât presbiterii. Să primească aşadar după rânduială
(3 
__________________________
Cuvânt înainte la „ Despre Preoţie
” – Pr. D.
Fecioru
Carte de Învăţătură Creştină Ortodoxă
Canoanele Bisericii Ortodoxe – note şi comentarii
cuminecătura după
presbiteri, dându-le-o lor fie episcopul, fie
presbiterul. Dar să nu le fie permis diaconilor nici
să şează în rândul presbiterilor; căci ceea ce s-a făcut este împotriva
canonului şi împotriva rânduielii. Dar dacă cineva şi după aceste orânduiri nu ar voi a se supune,
să înceteze din diaconie ”.  Canonul precizează categoric raportul ierarhic dintre cele trei
grade ale preoţiei sacramentale şi relevă încă odată importanţa
obiceiului îndelungat care are putere de lege. Împotriva schimbării
nefireşti a raportului dintre treptele preoţiei, se ridică şi părinţii
sinodului Trulan şi interzic, sub pedeapsă aspră, inversarea raporturilor
dintre membrii preoţiei sacramentale, pe considerente de funcţii
administrative ( Canonul 7 Trulan)
ASCULTAREA CLERULUI DE EPISCOPI (Canonul 39 Apostolic )
„Presbiterii şi diaconii să nu
săvârşească nimic ( important, cum ar fi sfinţiri ) fără
încuviinţarea episcopului, căci acesta este cel căruia i s-a încredinţat
poporul Domnului şi acela de la care se va cere socoteală pentru sufletele
lor ”.
2. HIROTONIA:
Săvârşirea hirotoniei în orice grad este
de competenţa exclusivă a episcopului şi el nu o poate delega decât celui
care ar avea aceeaşi calitate harică, adică altui episcop şi nicidecum
vreunui presbiter ( Constituţiile Apostolice 3, 11 ), pe când hirotesia în
orice grad poate fi săvârşită prin delegaţie din partea episcopului şi de
către preoţi, lucru ce nu se practică decât în cadrul mănăstirilor, unde
stareţii acestora, dacă sunt cel puţin ieromonahi pot hirotesi citeţi şi
chiar ipodiaconi pentru mănăstirile lor ( Canonul 14, VII Ecumenic
)
„ Presbiterul să se hirotonească de
către episcop, şi diaconul şi ceilalţi clerici ” ( Canonul 2 Apostolic)
Legat de hirotonia episcopului Canonul 1
Apostolic stabileşte ca  „Episcopul să se
hirotonească de către doi sau trei episcopi ” dar
în ceea ce priveşte numărul de doi sau trei episcopi prevăzut în prezentul
canon, canonul 4 al Sinodului I Ecumenic, cât şi canonul unic al sinodului
particular de la Constantinopol din anul 394, prevăd în înţeles strict
canonic ca  hirotonia unui episcop să se facă în prezenţa a trei
episcopi şi a mitropolitului.
IMPEDIMENTE LA HIROTONIE
                   
Canonul 17 Apostolic: „Cel care s-a legat cu două căsătorii după Botez sau care a luat
concubină, nu poate să fie episcop sau preot sau diacon, sau peste orice
altceva din rândul clerului ”.
Canonul 18 Apostolic: „ Cel ce a luat în căsătorie
văduvă, sau lepădată, sau desfrânată, sau sclavă, sau vreuna dintre cele
de pe scenă, nu poate să fie episcop, preot sau diacon, sau peste tot orice
din rândul clerului ”.
Canonul 19 Apostolic: „ Cel ce a luat în căsătorie două surori, sau o nepoată de
soră sau de frate, nu poate să fie cleric ”.
Canonul 22 Apostolic: „ Cel ce s-a castrat pe sine, să nu se facă cleric fiindcă
ucigaş de sine este şi vrăjmaş al zidirii lui Dumnezeu ”.
Canonul 2 al Sinodului I Ecumenic:
„ Deoarece multe s-au
făcut împotriva canonului bisericesc, fie din nevoie, fie în alt chip la
stăruinţa oamenilor încât, oamenii abia veniţi de la viaţa păgânească
la credinţă şi care în scurtă vreme au fost catehizaţi, se aduc îndată
la baia spirituală, şi deodată cu botezarea se înaintează la episcopat sau
la preoţie, s-a socotit că este bine, ca de acum înainte nimic de acest fel
să nu se mai facă; pentru că îi trebuie timp de multă ispitire celui care
se catehizează şi după Botez. Căci este lămurită Scriptura
apostolică ce zice: „Nu
neofit, ca nu mândrindu-se să cadă în osândă şi în laţul
diavolului” ( Timotei, 3,
6 ). Iar dacă cu trecerea vremii, s-ar afla vreo
păcătuire sufletească cu privire la o persoană, şi s-ar dovedi de către
doi sau trei martori, unul ca acela să înceteze din
cler. Iar cel ce ar proceda împotriva acestora, acela se va
primejdui în privinţa apartenenţei lui la cler, ca
unul care a cutezat împotriva marelui sinod ”. Canonul dă expresie legală unor recomandări pe care Sfântul
Apostol Pavel le-a făcut în Epistola I către Timotei, spunând că 
„ episcopul să nu fie botezat de curând
”  poruncindu-i
chiar lui Timotei astfel: „ Mâinile degrabă pe
nimeni să nu-ţi pui ”
(I Timotei 5, 22 )
Canonul 3 al Sinodului al cincilea local, de
la Laodiceea: „ Nu se cuvine
ca cel de curând luminat ( botezat ) să se aducă în tagma
ierarhicească ”
VÂRSTA CANONICĂ PENTRU HIROTONIRE   
Canonul 14 Trulan: „ Canonul sfinţilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilor
noştri să aibă tărie şi în aceea, ca să nu se hirotonească preot
înainte de treizeci de ani, chiar dacă ar fi om cu totul vrednic, ci să
aştepte. Căci Iisus Hristos Domnul S-a botezat în al treizecilea an şi a
început să înveţe; aşişderea nici diacon înainte de douăzeci şi cinci
de ani, sau diaconiţă înainte de patruzeci de ani să nu se hirotonească,
hirotesească ”. După
cum se vede, canonul confirmă hotărârile unor sinoade anterioare, prin care
se stabileşte că preoţii nu pot fi hirotoniţi decât de la vârsta de 30 de
ani ( Canonul 11 Neocezarea ),  iar diaconiţele de la vârsta de 40 de ani ( Canonul 15, Sinodul IV
Ecumenic ). Pentru diaconi se fixează vârsta de 25
de ani. Vârsta canonică a episcopilor a suferit în timp unele modificări,
şi anume: potrivit Constituţiilor Apostolice ( 2, 1 ) această vârstă se
fixează la 50 de ani, apoi în mod practic a fost redusă, stabilindu-se mai
târziu la 35 de ani printr-o Novelă a Împăratului Justinian din anul 546 (
Novela 123, 1 ), apoi la 30 de ani, printr-o altă Nuvelă a aceluiaşi
împărat din anul 564 ( Novela 137, 2 ).
5. VIAŢA MORALĂ ŞI SOCIALĂ A CLERULUI  
Pentru a vorbi despre morală şi moralitate
sau despre viaţa socială, trebuie mai întâi să vorbim despre familie,
deoarece familia este cea care naşte, creşte şi chiar desăvârşeşte omul
– membru al
societăţii.
Sfântul Clement al
Alexandriei numeşte familia „Casa lui
Dumnezeu”  aplicându-i cuvântul Scripturii
asupra prezenţei Mântuitorului: „Eu sunt în
mijlocul lor” ( Matei 18, 20). „Cine sunt cei doi sau trei, adunaţi în numele lui Hristos în
mijlocul cărora stă Domnul? Oare nu este bărbatul şi femeia uniţi...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.