| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Desertificarea

Nivel referat: gimnaziu

Descriere referat:
Deşertificarea
          Deşerturile sunt regiuni caracterizate
prin existenţa unor soluri degradate, adesea destructurate iar vegetaţia este
cvasiinexistentă. Natural, deşerturile se formează în zonele aride
(în astfel de zone, secetele pot dura mai multe zeci
de ani, cum este cazul în Atacama sau Chile) şi/sau
în condiţii climatice extreme (+60° în Sahara,
Libia şi -89° în Vostok în Antarctica).
Degradarea solurilor este adesea amplificată de puternica eroziune cauzată de
vânt şi de diferenţele mari de temperatură din timpul zilei şi din timpul
nopţii.
           
                                        
Râul de sub Sahara
         Acesta se află
la 210 metri adâncime şi are un debit suficient de mare pentru a asigura cu
apă 50.000 de oameni. Râul izvorăşte de lângă oraşul Atar, din
Mauritania. Satelitii ruşi au descoperit un râu care curge la 210 metri sub
întinderile deşertice ale Saharei, informează Ananova. Descoperirea a fost
făcută de către sateliţi capabili să furnizeze fotografii
multidimensionale şi de mare precizie ale suprafeţei Pământului. Locul de
unde izvorăşte, undeva în apropierea oraşului Atar din Mauritania (NV
Africii), nu este, pentru moment, cunoscut cu exactitate. Cotidianul britanic
"Daily Express" relatează că specialiştii sunt de părere că descoperirea
acestui râu ar putea ajuta la relansarea economiei Mauritaniei, ţară în
majoritate deşertică. Guvernul Mauritaniei a solicitat specialiştilor ruşi
să testeze solul în apropierea oraşului Atar, în căutarea apei. Aceştia
au găsit apă exact în punctul indicat de sateliţi. Unul dintre
specialiştii participanţi la proiect, citat de "Daily Express", a declarat:
"O astfel de fântână în deşertul Sahara este cu adevărat o minune a
lumii".
                    
                                               
Sahara
               
Sahara are 9 milioane km² şi este cel mai mare deşert din lume. Sahara
cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafaţa
statelor unite ale Americii.Lungimea maximă are 5000 km, de la vest la est.
Datorită mărimii mari a Saharei, Africa este împărţită în două regiuni:
nordul Africii care cuprinde doar Sahara şi sudul Africii, care cuprinde
restul continentului. La vest Sahara este ţărmuit de Oceanul Atalntic şi la
est de Marea Rosie, la nord de Munţii Atlas şi de Marea Mediterană. Sahara
cuprinde Mauritania, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Sudan, Ciad,
Nigeria şi Mali.  Majoritatea populaţiei locuieşte în Mauritania,
Maroc şi Algeria. Principalele grupe de oameni sunt Sahrawis, Tuareg şi
Negri. Cel mai mare oraş este Nouakchott, capitala Mauritaniei. Alte oraşe
importante sunt Tamanrasset (Algeria) şi Ghat (Libia).
           
Deşertul Sahara este foarte uscat, dar există precipitaţii anuale în
majoritatea regiunilor, dar nu depăşesc 123 mm. O pătrime din Sahara are
munţi, care ating 3415 m în Emi Koussi, Ciad. Câteva vârfuri de munţi sunt
acoperiţi de zăpadă, iarna. Numai 200 000 km² din
oazele Saharei sunt fertile unde sunt cultivate fructe,vegetale şi cereale.
Ele sunt alimentate de izvoare subterane.
            În timp ce Sahara are 2.5 milioane de ani,
oamenii au trăit în deşert aproximativ 500,000 ani. In timpul erei de
gheaţa, circa acum 10.000 de ani, Sahara era o savana si avea animale ca
girafe, lei şi elefanţi, care sunt găsiţi acum în estul Africii. Dar o
dată cu încalzirea atmosferei, savana s-a transformat într-o paşune care
permitea viaţa turmelor de vite. Dar acestea au disparut acum circa 8.000 de
ani, o dată cu deşertificarea. In timpul romanilor, regiunea mai putea
susţine lanuri irigate de grâu, fiind cunoscută drept un “coş de
pâine” al imperiului roman.
               
Formele de relief ale Saharei includ bazine supeficiale, depresiuni largi de
oaze, câmpii acoperite cu nisip, platouri, munţi, straturi de nisip, dune şi
erguri (mări de nisip). Cea mai înalta parte a deşertului este o parte din
Munţii Koussi, care are 3.415 m inaltime. Oricum cea mai joasa parte a Saharei
are 133 metri, sub nivelul mării, în depresiunea Qattera, din Egipt. Peste
25% din suprafata Saharei este acoperită de straturi de nisip şi dune. În
Sahara sunt câteva piramide de nisip, care depăşesc 500 de picioare în
înălţime. Aproape 70% din Sahara contine câmpii acoperite cu nisip şi
roci. Sahara este mai mult decât dune de nisip. Dunele de nisip detin numai
15% din suprafaţă, dar deşertul este atât de mare, că o singură dună
poate să fie enormă. Duna de nisip cunoscută sub denumirea de ergul libian
este atât de mare cât Franţa.
                                        
Drenajul    
               
Sunt numeroase râuri, care vin din afara Saharei,
dar apoi intră în izvoarele subterane sau contribuie la sursele de apă de
suprafaţă. În sudul deşertului majoritatea apei vine de la râul Nil sau
alte râuri care curg spre Marea Mediterană. Alte răuri sunt furnizate de
Lacul Ciad, care este de asemenea situat în partea sudică a Saharei. În
nord, cea mai mare parte a apei vine din Munţii Atlas şi de la dealurile din
Libia, Tunisia, Algeria şi Maroc, sub formă de râuleţe şi albii de
ape.
               
Clima deşertică a Saharei se crede că a fost stabilită acum 5 milioane de
ani. De atunci Sahara a fost subiectul unor conditii scăzute de umiditate,
care au contribuit la crearea deşertului din zilele noastre. În ultimii 2000
de ani, clima din Sahara a rămas aceeaşi cu excepţia unei perioade de timp
în secolele 16-18, când a fost o scurtă epocă de gheaţă. Acestă epocă a
mărit numărul precipitaţiilor din Sahara pânţ în secolul al
19-lea.
               
Clima Saharei cuprinde doua subclimate: una subtropicală uscată în nord şi
o climă uscată tropicală în sud. Climatul tropical uscat este caracterizat
prin ierni uscate şi blânde, un sezon uscat şi cald, exact înainte de
anotimpul ploios. Climatul subtropical uscat are temperaturi ridicate anuale,
ierni reci, veri foarte calde şi două anotimpuri ploioase. Este o fâsie
îngustă în partea vestică a Saharei, de-a lungul coastei, care are
temperaturi  reci în comparaţie cu restul Saharei, datorită influenţei
curentului rece canar (Canary).
                                       
Climatul subtropical uscat
                
Climatul subtropical uscat găsit în nord este determinat de tropicul Racului.
Iernile sunt considerate reci pentru condiţiile deşertului, cu temperaturi de
circa 13° C. verile sunt foarte călduroase, cu o medie a temperaturii de 58°
C. Precipitaţiile în această regiune sunt de 76 mm pe an. Principalele
precipitaţii cad în decembrie şi martie, dar maximul de precipiatii cade în
august, dar aproape fără nici o picatură de ploaie în mai şi iunie.
Furtunile din august sunt cunoscute căci creează inundaţii, care trimit apă
în deşert.
   
                             
Climatul tropical uscat
                 
Climatul din parte sudică tropicală a Saharei este determinată de o masă de
aer continental stabilă şi o masă de aer marin instabilă. Temperatura medie
este de 17.5° C, dar s-au înregistrat şi temperaturi de -15° C.
Precipitaţiile anuale sunt de 90 mm pe an şi includ şi zăpadă în zonele
mai înalte. În partea vestică curentul rece canar, reduce cantitatea de
precipitaţii, micşorează temperaturile şi măreşte umiditatea şi
probabilitatea de ceaţă.
               
                                         
Vegetaţia
              
Sahara este acoperită cu tipuri variate de vegetaţie care cuprinde iarbă,
arbuşti şi copaci în regiunile mai înalte, sunt plante ce se găsesc în
depresiunile saline. Dar sunt  specii care pot rezista precipiaţiilor
reduse şi căldurii excesive.
            
În dealurile Saharei se pot găsi specii de măslini şi chiparos la un loc cu
acacia, palmieri de turtă dulce, cimbru,curmali şi alti arbuşti. Cele mai
întâlnite tipuri de iarbă găsite în câmpii cuprind Eragrostis, Panicum
şi Aristida.
                                           
Animalele
               
O parte din mamiferele întalnite în Sahara sunt
rozătoare mici africane, iepuri de câmp, arici de deşert, gazele,
căprioare, nubieni sălbatici, babuni, bursuci, hiene cu pete, şacali, vulpi
de nisip, nevăstuici dungate libiene, manguste zvelte. Sahara conţine de
asemenea peste 300 de specii de păsări migratoare, împreună cu păsări de
apă şi de ţărm şi numeroase alte tipuri de păsări. Cele mai des
întâlnite sunt struţii, păsări de guinea, păsări de pradă, vulturul de
deşert, bufniţe, ciocârlii de nisip, rândunici, corbi şi altele.
               
Dar mai există şi numeroase reptile: broaşte, broaşte râioase, crocodili,
care pot fi găsiţi în lacurile din Sahara,  mai multe tipuri de
şopârle mici, cameleoni şi cobra, care pot fi găsiţi printre dune şi
roci. În lacurile din Sahara mai pot fi găsiţi melci şi creveţi, şi alţi
crustacei.
            
                                               
Populaţia
               
Mulţi cercetători au mers în Sahara încercând să afle perioada în care
oamenii au început să populeze deşertul. Conform arheologilor, Sahara a fost
mult mai populată acum câteva sute de ani, când condiţiile nu erau atât de
severe. Fosile, roci, artefacte, scoici, oase şi multe alte lucruri au fost
găsite în zone în care astăzi nu se poate locui din cauza climei mult prea
călduroase sau mult prea reci. Acest lucru sugerează faptul că anumite
regiuni puteau fi locuite acum câteva sute de ani, dar că clima de...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.