| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Democratie,totalitarism si violenta simbolica

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
DEMOCRAŢIE, TOTALITARISM ŞI VIOLENŢĂ
SIMBOLICĂ
C U P R I N S
Introducere  
           
                     
                       
                       
   3
Capitolul I  
     VIOLENŢA SI VIOLENŢA
SIMBOLICĂ                  
           
         6
1.    
   Violenţa stării de natură. Thomas
Hobbes                  
     6
2.    
   Violenţa ordonatoare a societăţilor
arhaice                  
     8
3.    
   Apariţia statului. Perspectivă
antropologică      
                 8
4.    
   Putere politică şi violenţă
socială                  
           
         9
5.    
   Violenţă şi acţiune
raţională                  
           
                 10
6.    
   Agresivitatea - element al naturii
umane                    
           12
Capitolul II  
     VIOLENŢA SIMBOLICĂ ÎN SFERA
POLITICULUI                  
     18
Capitolul III  
     MITURI SI MITOLOGII
POLITICE                    
                   26
1.    
   Mitul arhaic si mitul politic            
                       
           27
2.    
   Mitul politic si nevoia de idealuri
sociale                    
           31
3.    
   Mituri politice fundamentale            
                       
           32
Capitolul IV  
     REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE
VERSUS
REGIMURI POLITICE TOTALITARE            
                       
   41
1.    
   Regimuri politice totalitare.
Caracteristici                    
   41
2.    
   Regimuri politice democratice si
violenţa simbolică      
         42
3.    
   Democraţie, totalitarism si violentă
simbolică                  
     47
4.    
   Fenomenul manipulării. Totalitarism vs.
democraţie                48
5.    
   Propaganda si falsa campanie
electorală                  
           
 52
6.    
   Campanii electorale şi propaganda
politică in
regimurile politice democratice            
                       
           58
7.    
   Campanii electorale in interiorul
regimului
si ritualizarea violenţei          
           
                   
           
 64
Capitolul V  
     CAMPANII ELECTORALE: MARKETING DE
VANZARI SI
MARKETING ELECTORAL
             
                     
           69
Capitolul VI  
     LIBERTATE DE OPŢIUNE ŞI
MANIPULARE    
                       
   77
1.    
   Manipularea în societatea
contemporană                  
           
 77
2.    
   Manipulare totalitară vs. manipulare
democratică                81
Capitolul VII
       CAMPANIA ELECTORALĂ A LUI
PETRE ROMAN
VIOLENTĂ SOIMBOLICĂ APLICATA SPATIULUI
ROMANESC        84
Concluzii  
           
                     
                       
                       
   96
Bibliografie  
           
                     
                       
                       
   98
Anexe    
                       
                       
                       
           100
INTRODUCERE
A.    
   Scopul lucrarii:
Aceasta lucrare isi propune analiza
comparativa a regimurilor democratice şi a celor totalitare. O astfel de
analiză comparativă nu este nici pe departe nouă. Specificul lucrării de
faţă se intemeiază pe comparaţia celor două tipuri de regimuri politice
sub aspectul nevoii lor de violenţă simbolică pentru a se putea menţine şi
reproduce. In mod evident, accentul va cădea aici pe violenţa simbolică
folosită in cele două regimuri politice de către agenţii politici in
competiţia pentru putere sau de către partidul unic in campania electorală
cu regimurile de tip democratic.
B. Logica
lucrării:
Pentru a realiza o comparaţie a regimurilor
politice democratice/ totalitare, am folosit ca punct de plecare nevoia de
violenţă a oricărei societăţi. In acest sens am incercat sa redau
relaţiile dintre puterea politică de diferite tipuri şi violenţa de care
aceasta se foloseşte pentru mentinerea ordinii politice. Astfel, puterea
devine apanajul celor care deţin controlul violenţei.
Concluzia capitolului I este aceea ca
violenţa simbolică şi manipularea acesteia intr-un teritoriu delimitat
asigură legitimitatea puterii politice respective.
In capitolul al II-lea am incercat să
analizez relaţia dintre violenţa simbolică si mecanismele guvernării,
accentuând pe caracterul explicit politic al violenţei simbolice. Acest al
doilea capitol analizează scena politică a regimurilor totalitare si
democratice din persepctiva capitalului simbolic pe care trebuie să il
deţină orice putere politică pentru a se putea menţine. In cazul
regimurilor politice de tip democratic, capitalul simbolic se construieşte şi
se menţine in mod special prin acţiuni mediatice fără de care puterea
politica democratică nu mai paote exista astăzi. De aici nevoia de spectacol
politic in democraţiile contemporane, lucru care duce către violenţa
simbolică necesară pentru ca un partid politic sau un candidat să se poată
impune în lumea socialului.
In capitolul al III-lea am încercat să
analizez nevoia de mituri a societăţilor din totdeauna şi semnificaţia
acestora pentru ordinea socială, întrucat miturile sunt un adevărat ghid al
conştiinţei individului, o sursă a acţiunilor sale in plan socio-politic.
Miturilor politice le putem atribui funcţia de legitimare a puterii, ele
conferind în acelaşi timp identiate indivizilor si colectivităţii pentru
că aceştia au nevoie de idealuri sociale furnizate astfel. In continuare am
prezentat cele patru mituri fundamentale încercând să identific rolul pe
care fiecare il are in viaţa socială şi politică. Cel mai important rol
rămâne controlul elitelor asupra colectivităţii.
       Scopul capitolului al IV-lea este de a analiza necesarul de
violenţă simbolică inregistrat atât in regimurile politice de tip
totalitar, cât şi in cele de tip democratic. Societatea democratică are o
netă superioritate datorată aptitudinii de a gestiona “dinamismele
emoţionale” ce traversează societatea, în timp ce regimurile totalitare
supravieţiuesc datorită fricii suscitate de adeziunea pe care o mobilizează.
Cele două tipuri de regimuri fac apel la manipulare ca mijloc de păstrare şi
reproduce a Puterii. Comparativ cu regimurile pluraliste pentru cele totalitare
poate fi identificată o falsă campanie electorală a partidului unic aflat
în competiţie cu ideologiile exterioare societăţii în care
există.
       În capitolul al V-lea am încercat să demonstrez că o campanie
electorală se construieşte pe baza unor principii ale marketing-ului de
piaţă, candidaţii întruchipând oferta de sistem, iar electoratul cererea.
Aşa cum un producător încearcă să aibă cât mai mulţi clienţi,
principalul al actorului politic în timpul campaniei este de a atrage cât mai
multe voturi. Pentru aceasta este desfăşurat un întreg arsenal de tehnici
comune marketing-ului de vânzări şi marketing-ului electoral.
       Capitolul al VI-lea îşi propune identificarea gradului de
libertate lăsat alegătorilor în condiţiile manipulării exercitate de
actorii politici asupra întregii societăţi. Totodata am vrut să realizez o
delimitare a felului în care este manipulată o societate democratică şi una
supusă unui regim totalitar.
       Ultimul capitol îşi propune analiza campaniei a lui Petre Roman,
ca exemplu de violenţă simbolică aplicată spaţiului românesc. Am ales ca
exemplificare o campanie electorală deoarece aceasta reprezintă punctul
culminant al confruntării societăţii cu violenţa simbolică.
CAPITOLUL I
VIOLENŢĂ ŞI VIOLENŢĂ
SIMBOLICĂ
       Ori de cate ori un fenomen, eveniment, etc. devine cotidian,
comunitaţile şi indivizii tind să-l defineasca în termenii normalităţii.
Asimilat in această formulă în conştiinţa unei comunitaţi, evenimentul
sau fenomenul în cauză este acceptat ca parte a interacţiunilor cotidiene
şi defineşte astfel ca naturale, normale, obişnuite, acţiunile sociale
care-i poartă amprenta. In astfel de situaţii se află fenomenul violenţei
sociale şi/sau politice:
“Oricine este interesat de istorie şi
politică nu poate să nu ţină seama de rolul imens pe care violenţa n-a
încetat să-l aibă în treburile obşteşti şi în comportamentul
oamenilor”. Ar putea sa para surprinzător faptul că s-a scris prea puţin
cu scopul analizei acestui fenomen. Sau poate tocmai pentru că se
întâlneşte la toate nivelele vieţii sociale, violenţa devine un lucru
normal, asimilat si acceptat ca parte a modului uman de a fi in comunitate.
Istoria ne invata ca acţiunile umane stau sub semnul violenţei, având,
conform lui Renan, o “natură accidentală, inconsecvenţă,
imprecisă”. 
Alti teoreticieni definesc violenţa ca o
verigă a unui întreg proces. Engels, de exemplu, priveste violenţa ca fiind
acceleratorul dezvoltării economice. “Oriunde structura de putere a unei
ţări intră în contradicţie cu evoluţia sa economică”, puterea
politică va fi învinsă, în pofida instrumentelor sale de violenţă.
1. Violenta starii de natura. Thomas Hobbes
Teoreticienii ai violentei sociale si
politice sunt de acord că orice societate se întemeiază pe violenţă.
Contractualiştii explică apariţia societăţii umane, organizată după
regulile familiare nouă, prin intermediul unui “pact”, “contract”
între...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.