| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Delta Dunarii

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Delta Dunarii
Delta Dunarii, cea
mai joasa si mai noua regiune de campie, este situata in partea de est a tarii
la varsarea Dunarii in Marea Neagra.
In partea de nord, dincolo de bratul Chilia se
afla Campia Bugeacului, in partea de sud si sud-vest Podisul Dobrogei, iar in
est Marea Neagra.In Delta este inclusa si laguna Razim-Sinoe, avand o suprafata
cumulata de 4.340 kmp.
Delta Dunarii este o unitate cu proprietati de
tranzitie intre Campia Romana, a carei continuare este, Dunarea (prin
hidrografie si functionalitatea sistemului hidric) si Marea Neagra (raportul
intre Dunare-Mare fiind variabil in timp).
Geneza
Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf
maritim ce includea teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin
aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii
Negre, care a creat in Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta
(Letea, Caraorman).
Dupa formare acestui sistem de grinduri, care
au inchis golful initial, teritoriul Deltei a devenit un liman.
Apoi Delta a evoluat in stransa legatura cu
cele trei brate, in ordinea existentei lor: Sfantu Gheorghe (cel vechi), Sulina
si Chilia (cel mai recent).
In prezent (ultimul secol), Delta se afla
intr-un proces de retragere in rest.
Bratele Dunarii
Dunarea se desparte in cele trei brate
principale astfel: prima bifurcare se produce la vest de Tulcea (la
Patlageanca), despartindu-se spre nord bratul Chila.
La est de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca
pentru a doua oara in bratele Sulina si Sfantul Gheorghe.
Bratul Chila, in nord, are lungimea cea mai
mare (120 km) si debitul cel mai ridicat (apraope de 60 % din volumul
fluviului).
Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un
singur curs ( in dreptul grindurilor: Stipoc, Chilia  si Letea) cu sectoarele
de bifurcare (in mai multe cursuri secundare), intre grinduri; bratele
secundare sunt: Tataru, Cernavoda, Babina.
La varsare in mare  se creaza in prezent o
delta secundara (delta secundara a Chiliei), care avanseaza in mare cu cativa
zeci de metri pe an (40-80m/an); aceasta portiune a deltei secundare in formare
nu este inclusa in teritoriul tarii noastre.
Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km),
aproape drept, regularizat si canalizat, in urma cu aproape un
secol.
La varsarea in mare are loc o depunere relativ
brusca a aluviunilor (la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele
sarate ale marii), formandu-se o bara (bara de la Sulina), care are tendinta de
a bloca gura de varsare; pentru a diminua acest efect a fost construit un dig
(in lungime de 10 km), care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul
circular al marii, de asemenea, are loc o dragare continua a bratului pentru
a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m).
Bratul Sfantul Gheorghe (108 km) cu directie
dominanta spre sud-est, este foarte meandrat; in ultimii ani meandrele au fost
rectificate, lungimea traseului nou avand doar 70 km; la varasre formeaza o
acumulare de nisip sub forma unor insule (insulele Sacalin).
Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre
sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna
Razim.
Relieful
      
     Relieful Deltei Dunarii cuprinde
in regim natural terenuri joase si terenuri inalte.
Altitudinea medie a reliefului Deltei este de
0,5 m, iar altitudinea maxima de 13 m. in grindul Letea. Circa 3/4 din
suprafata Deltei este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub nivelul de 0
m.
a) Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri
(Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), garle, canale (de exemplu: Litcov,
Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru, Babina,
Cernovca); sunt terenuri inundabile si partial, in partea de vest, indiguite si
desecate.
 b) Terenurile inalte sunt neinundabile (13 %
la cele mai mari ape) si in general grinduri. Exista grinduri longitudinale
(fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale.  Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de
fluviu. Grindurile fluvio-maritime au fost formate in timpuri istorice, de
aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre; aceste
grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol.
Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta
(13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele
sub forma unui evantai, cu un relief de dune; pe acest grind se afla padurea
Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora. Grindul Caraorman
(cu o altitudine maxima de 8m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de
nisip; grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare,
formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din tara.
Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o
portiune a uscatului predeltaic (Campia Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei
datorita formarii si evolutiei bratului Chilia; este acoperit cu loess. Grindul
Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental).
Clima.
Clima Deltei este determinata de pozitia ei in
extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid, de
altitudinea coborata si de influentele marii (relativ reduse totusi), care ii
dau o nuanta pontica. Temperatura medie anuala este de peste 10 gr. C, cea mai
ridicata din tara noastra.
Lunile extreme au valori de 21-22 gr. C
(ianuarie); precipitatiile sunt foarte reduse (400-450 mm/an), Delta fiind
regiunea cea mai secetoasa din tara. Lipsa precipitatiilor este compensata de
umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Bat frecvent
Crivatul (din nord-est) si brizele diurne.
Hidrografia
Hidrografia este formata din Dunare, bratele
Dunarii, lacuri, balti, mlastini.
La Palageanca debitul Dunarii este de 6470
mc/sec (egal cu al Vogai).
Cele trei brate duc din volumul apelor
fluviului astfel: Chila 58 %; Sulina 18,8 % si Sfantu Gheorghe 23,2 %.
Debitul solid este de 58,7 mil.t. aluviuni pe
an, dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte  sunt tranportate
in mare; la varsarea in mare se formeaza, datorita aluviunilor, delta secundara
a Chiliei, bara  de la Sulina si insulele Sacalin.
De asemenea, exista, in interiorul Deltei, o
retea hidrografica secundara formata din balti, mlastini, canale, garle, brate
secundare.
Un specific peisagistic si hidrografic este
dat de suprafetele lacustre; cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai
intins din delta propriu zisa), Rucsca, Merhei, Matita, Tatanir, Fortuna,
Obretin, Gorgova, Bogdaproste, Isac, Puiu, Puiulet, Rosu.
In sudul Deltei se afla situata laguna
Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 kmp.), format din lacurile
Razim (415 kmp.), Sinoe, Zmeica, Golovita.
Este despartit de mare prin grindurile Chituc
si Perisor, are ape salmastre, adancimi mici, doua insule (Popina, mai inalta,
de 48 m, care este o rezervatie de fauna si insula Gradistea). In prezent
laguna este un domeniu de pescuit.
Vegetatia
Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca cu
numeroase specii adpatate excesului de   umiditate.
Dintre arbori predomina esentele moi (plop,
salcie), la care se aduaga padurile de stejari, Letea si Carorman.
Suprafetele de balti, mlastini si partial cele
lacustre sunt acoperite cu stuf.
Fauna
Fauna cuprinde animale terestre (iepure, lup,
vulpe, cainele enot, mistrt etc.), mamifere de apa (bizamul, vidra), pasari
(280 specii, dintre care amintim speciile de pelicani, cormorani, egrete,
garlite etc.) si o bogata fauna acvatica, cuprinzand pesti comuni (somn, caras,
stiuca crap, platica etc.) si sturioni (morun, pastruga, cega, nisetru).
Solurile
Solurile predominante sunt solurile aluviale,
solurile hidromorfe (lacovisti), nisipoase (pe grinduri) si, pe mica portiune
(grindul Chilia), cernoziom.
Pe ansamblu, invelisul de soluri este relativ
sarac, predominand solurile cu fertilitate redusa, parsial
inundabile.
Rezervatiile principale sunt Padurea Hasmacu
Mare-Letea (rezervatie, de flora), Matita (fauna, insula Popina
(fauna).
In totalitate Delta Dunarii este considerata o
rezervatie a biosferei.
Populatia si asezarile omenesti
Populatia si asezarile omenesti au, datorita
conditiilor fizico-geografice, numeroase particularitati.
In primul rand intinderilor mari de ape,
densitatea populatiei are valori reduse, fiind de 25-50 loc/kmp in jumatatea
vestica si sub 25 loc/kmp in est.
Populatia este concentrata in asezari rurale,
situate in lungul bratelor fluviului; cu aspect liniar cum ar fi Crisan sau pe
grinduri (Letea, Caraorman, Sfantu Ghorghe, Chilia Veche).
Alte localitati sunt: Patlageanca, Maliuc,
Mila23. Asezarile rurale au predominant activitati legate de pescuit si
agricultura.
Singurul oras din Delta este Sulina (5.500
loc). Este un oras-port liber (porto-franco) si functioneaza ca port de
transbordare a navelor, urmand a se amenaja ca port maritim. In oras exista o
mica intreprindere de conserve de peste si ateliere de reparatii
navale.
Tulcea nu este situat in Delta, dar
coordoneaza activitatea economica si turistica a Deltei.
Resurse si activitati economice
O resursa importanta, traditionala este fauna
piscicola, iar pescuitul o activitate economica esentiala.
Activitati de pescuit se realizeaza pe bratele
principale, secundare, garle, lacuri, in laguna Razim-Sinoe si Marea
Neagra.
O intreprindere de semipreparare...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.