| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: David Hilbert - marele profesor

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
(23.01.1862 – 14.02.1943)
David Hilbert a fost cu adevărat unul dintre
cei mai mari matematicieni ai timpului. Lucrările sale şi însăşi
personalitatea lui entuziasmată până în prezent au influenţat adânc
dezvoltarea ştiinţelor matematice. Intuiţia sa pătrunzătoare, puterea
creatoare şi originalitatea irepetabilă a gîndirii matematice, interesele
multilaterale l-au făcut explorator în multe domenii ale matematicii. Acesta
a fost unicul într-un sens, personalitate adânc cufundată în lucrul său,
complet devotat ştiinţei, neobosit profesor şi conducător de cel mai înalt
rang.
Autobiografia şi cronica familiară porneşte
din faptul, că datorită reuşitei combinări de gene ale lui Otto Hilbert şi
soţiei sale Maria la 23 ianuarie 1862 s-a născut un copil deosebit de
talentat, pe care l-au numit David.
Copilăria lui David Hilbert, ca şi
majorităţii copiilor din Königsberg, s-a petrecut într-o atmosferă de
admiraţie a ideilor lui Kant, fecior remarcabil al acestui oraş. În fiecare
an la 22 aprilie, la aniversarea naşterii marelui filozof, cavoul lui aflat
lângă catedrală se deschidea pentru public. În acele zile David o însoţea
pe mamă-sa, care era înzestrată cu idei filozofice, pentru a omagia memoria
lui Kant. Tot mamă-sa avea să-i atragă atenţie feciorului la constelaţiile
cereşti şi să-l conducă în lumea numerelor interesante. Datorită tatălui
instruirea prematură a lui David avea amprenta calităţilor prusiene a
punctualităţii, prudenţei, devotamentului, stăruinţei, disciplinei şi
respectării legii.
În şcoala pegătitoare a Friedrich
Collegiului Regal David a studiat primele lecţii necesare pentru Gimnaziul
Umanitar. Aici el trebuia să fie admis, dacă solicita de a primi
specialitate, rang duhovnicesc sau să devină profesor universitar. Aceste
lecţii includeau în sine citirea şi scrisul în alfabetul latin şi gotic,
caligrafia, părţile vorbirii, analiza propoziţiilor, istorii biblice,
aritmetica elementară. Gimnaziul, care a fost ales de părinţi pentru David
se considera cel mai bun în Königsberg – şcoala particulară cu tradiţii
vechi, înfiinţată la începutul secolului şaptesprezece, care l-a avut
absolvent însuşi pe Kant. Alegerea gimnaziului însă n-a fost reuşită. În
Königsberg în acel timp se acumulase un viitor de talente. Gimnaziul
Alitstadt paralel îl frecventau Max şi Willi Wien, Arnold Sommerfeld şi
Hermann Minkowski. Însă David, care frecventa Friedrich College, n-a avut
ocazia în anii de şcoală să facă cunoştinţă nici cu unul din aceşti
băieţi.
David din copilărie avea slabe capacităţi
de a învăţa pe derost, dar în Friedrich College studierea şi învăţatul
pe de rost erau lucruri echivalente. Unul din prietenii săi spunea, că
"clasele umanitare îi provocau mai multă mâhnire decât bucurie". Nu prea
repede David asimila şi materialul nou. Dar necătând la toate greutăţile,
el niciodată n-a rămas în urmă de colegii săi, fiindcă era foarte
sârguincios şi clar îşi dădea seama desrpe sistema prusiacă de
învăţământ. Spre deosebire de Einstein, el a învăţat la gimnaziu pînă
la urmă, susţinând Abiturul (examen, după susţinerea căruia se permitea
admiterea la universitate).
În Gimnaziul Wilhelm David se simţea mult
mai fericit. În sfârşit învăţătorii l-au apreciat şi-i stimulau
personalitatea lui originală. După susţinerea exclusiv de reuşită a
examenelor în scris, el fusese eliberat de la examenele orale de absolvire. Pe
partea verso a diplomei de absolvire a gimnaziului era remarcată atitudinea
şi "interesul serios faţă de ştiinţă": "Ce priveşte matematica, el
întotdeauna a manifestat un interes viu şi o înţelegere profundă: la cel
mai înalt nivel a însuşit materialul, şi-l aplică cu succes". Astfel
pentru prima dată se pomeneşte despre Hilbert ca matematician.
O fericire pentru Hilbert a fost faptul, că universitatea din oraşul său natal,
deşi îndepărtată de centrul evenimentelor din Berlin, după tradiţiile
ştiinţifice se considera cea mai renumită din Germania. Aici a citit
lecţiile sale Iacobi, care pe timpurile lui Gauss era considerat
matematicianul numărul doi în Europa. Adeptului său Richelot îi aparţine
meritul descoperirii geniului Karl Weierstrass, pe când ultimul lucra simplu
profesor în şcoală.
Când în toamna anului 1880 Hilbert a fost
admis la Universitatea din Königsberg, Weierstrass
era cel mai remarcabil matematician în Germania; Iacobi şi Richelot decedase
de-acum, iar Frantz Neumann, care a trăit pînă la o sută de ani, putea fi
întânit la şedinţele universitare şi chiar citea şi lecţii. În pofida
dorinţei tatălui David s-a înscris nu la facultatea de juridică, dar la
specialitatea de matematică, ce era în cadrul facultăţii de filozofie.
Pe parcursul primului semestru al
universităţii Hilbert a ascultat lecţii referitor la calculul integral,
teoria determinanţilor şi curbura suprafeţelor. În semestrul al doilea,
urmând obiceiul de a călători prin universităţi, el a plecat la
Universitatea din Gheideliberg, cea mai simpatică şi romantică din
universităţile germane. Aici Hilbert a frecventat lecţiile lui Lazarus
Fuchs, numele căruia era sinonim cu teoria ecuaţiilor diferenţiale liniare.
În semestrul următor Hilbert putea să plece la Berlin, unde se afla o
constelaţie de învăţaţi aşa ca Weierstrass, Kummer, Kronecker şi
Helmholtz. Dar semănând tatălui său, care era strâns legat de oraşul
natal, el se întoarce la Universitatea din Königsberg. În acel timp în
Königsberg se afla un singur profesor universitar în matematică. Acesta era
Heinrich Weber, un om foarte erudit şi talentat, adept demn al lui Iacobi şi
Richelot. La el Hilbert a ascultat cursul de teorie a numerelor, teoria
funcţiilor şi teoria invarianţilor, cea mai actuală teorie matematică a
timpului.
În primăvara anului 1882 Hilbert a făcut
cunoştinţă cu un tânăr de acum recunoscut ca matematician Hermann
Minkowski. În afară de o dragoste înflăcărată faţă de matematică, ei
împărtăşeau un optimism profund şi sigur.
Absolvind cursul universitar de opt semestre
necesar pentru obţinerea titlului de doctor, Hibert a început să
chibzuiască asupra temelor pentru disertaţie. Problema, propusă de Lindemann
pentru disertaţie, consta în stabilirea proprietăţilor invariante ale unor
forme algebrice. Problema era destul de complicată, dar nu într-atât că nu
se putea aştepta soluţia ei. Dând dovadă de originalitate, Hilbert a
rezolvat-o printr-o metodă absolut diferită de ceea ce se aştepta. Aceasta a
fost o lucrare foarte bună. Lindemann a rămas satisfăcut.
Devenind docent, Hilbert a hotărât să
citească lecţii pe diferite teme fără a se repeta, în aşa mod
învăţându-i nu numai pe studenţi, dar şi pentru perfecţionarea sa. Numai
lecţiile de teorie a invarianţilor au adunat numărul de studenţi necesar
pentru obţinerea dreptului de a avea clasă în universitate. "Unsprezece
docenţi, care depind de cam tot atâţia studenţi", – îi spunea el nemulţumit lui
Minkowski.
Deoarece în Königsberg erau puţini
studenţi-matematicieni, Hilbert, în afară de şedinţele matematice,
frecventa şi şedinţele naturaliştilor. Königsbergul era foarte bogat cu
tineri apropiaţi sufletului lui Hilbert. Atmosfera de salon aici era foarte
activă. Hilbert era un tânăr vesel cu reputaţia de "dansator energic" şi
"atrăgător". Paralel el flirta cu mai multe domnişoare, dar cea mai
îndrăgită parteneră era Kathe Jerosch, fiica unui comersant din
Königsberg. La 12 octombrie 1892 Hilbert şi Kathe Jerosch s-au căsătorit.
La începutul anului 1893 Hilbert a dat o
demonstraţie nouă a transcendenţei numerelor e (prima dată demonstrată de Hermite)
şi π (demonstrată de
Lindemann). Demonstraţia lui reprezenta un progres enorm în comparaţie cu
cele iniţiale, fiind totodată foarte simplă şi clară. La momentul când
Hilbert a început să se deprindă cu situaţia sa de om căsătorit şi
profesor-asistent cu salariu permanent, au venit noutăţi plăcute. El a fost
numit în funcţie de profesor.
La 11 august 1893 la staţiunea balneară
Crantz în familia Hilbert s-a născut primul copil pe care l-au numit Frantz.
După câteva săptămâni după naşterea feciorului Hilbert a plecat în
München la adunarea anuală a Societăţii Germane a Matematicienilor, care
avea ca scop stabilirea unor contacte mai strânse între diferite domenii ale
matematicii. Aici Hilbert a prezentat două demonstraţii noi ale descompunerii
numerelor algebrice în ideale simple. Necătând la faptul că aceştia erau
doar primii paşi în teoria numerelor algebrice, competenţa lui în aceste
întrebări i-a impresionat pe ceilalţi membri ai Societăţii.
În martie 1895 Hilbert a plecat la
Göttingen. Aici lui i-a fost suficient de simplu de a alege temele lecţiilor
sale, coordonate cu părerea lui Felix Klein. În primul semestru el a citit
cursul de teotie a determinanţilor şi a funcţiilor eliptice, precum şi în
fiecare miercuri împeună cu Felix Klein el conducea seminarul pe funcţiile
reale.
Hilbert citea lecţiile sale într-un temp
rar, "fără decoraţii în plus", cu multe repetări, "pentru a fi convins,
că toţi l-au înţeles". De regulă, el repeta materialul citit la lecţia
precedentă, ceea ce era specific pentru profesorii din gimnazii. Totuşi
majoritatea studenţilor erau impesionaţi de lecţiile lui, fiindcă erau
înzestrate "de plăcute sincerităţi".
Terminând lucrările asupra Zahlbericht,
Hilbert se ocupă cu cercetările personale demult gândite. Principalul scop
era generalizarea legii reciproce pe câmpul numerelor algebrice. În teoria
clasică a numerelor legea reciprocă a...



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.