| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: CRACIUNUL

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
CRACIUNUL
                   
                       
                   
Crăciunul este o sărbătoare foarte
importantă pentru creştini: este sărbătoarea Naşterii Domnului, timp al
bucuriilor, al păcii şi al liniştii sufleteşti. Este o perioadă în care
primim şi dăruim multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se
remarcă şi în entuziasmul cu care se
fac.pregătirile.pentru.această.sărbătoare.Timp
de 40 de zile înainte de această sărbătoare creştinii respectă Postul
Crăciunului când nu mănâncă carne sau produse lactate pregătindu-se
astfel pentru a sărbători. Tăierea porcului
este un moment deosebit de important ce anticipă Crăciunul. Apoi, pregătirea
mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi. Mâncărurile
tradiţionale: cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele, friptura de
porc, jufla şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc
de cinste alături de vinul roşu cinstit de toată lumea.Unul din momentele cele mai importante ale serii de 24 decembrie
este împodobirea bradului de Crăciun, la care se obişnuieşte să participe
toţi membrii familiei. În timpul nopţii, Moş Crăciun va aluneca prin horn
şi va lăsa cadouri pentru toată lumea în ciorapi sau sub brad. Dacă ne
uităm pe cer s-ar putea să-l vedem pe Moş Crăciun trecând cu sania sa
trasă de opt reni.Colindul este una din cele mai
cunoscute datini de iarnă. Mai demult, cetele de colindători erau formate din
copii care, după miezul nopţii de 24 spre 25 decembrie, umblau din casă în
casă, aducând urări de sănătate, fericire şi noroc gospodarilor pe care
îi colindau.Colindele de iarnă sunt texte
rituale cântate la sărbători creştineşti, închinate Crăciunului şi
Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului nostru.
De-a lungul secolelor au devenit mai frumoase şi au căpătat o mare varietate
pe întreg teritoriul ţării. Ele degajă atmosfera de sărbătoare şi buna
dispoziţie cu care toţi românii întâmpină Sărbătoarea Naşterii
Domnului şi Anul Nou. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, steaua
care i-a călăuzit pe cei trei magi s-a ivit pe cer, copiii merg din casă în
casă cântând colinde şi purtând cu ei o stea.Pluguşorul este un obicei străvechi, potrivit căruia, în ajunul
Anului Nou, cete de flăcăi merg pe la casele oamenilor şi rostesc diferite
urări. Aceştia sunt însoţiţi de un plug mic, de unde şi
denumirea.colindului.Astfel, vestea Naşterii Mântuitorului este răspândită
în fiecare an de colindele care intră în fiecare casă prin intermediul
colindătorilor. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe(mere, nuci),
colaci, bomboane şi chiar bani
       La romani, Craciunul este una dintre cele mai importante
sarbatori, daca nu cea mai importanta. Aceasta sarbatoare, in care se imbina
fastul pregatirilor pentru masa, cu slujba de la biserica, este dedicata
Nasterii Mantuitorului.Biblia spune ca Fecioara Maria, cand trebuia sa nasca pe
Fiul lui Dumnezeu, umbla, insotita de Iosif, din acsa in casa rugandu-i pe
oameni sa-i ofere adapost . ajunand in casa unui anume Craciun, om foarte rau ,
care nu-i permitea sa nasca acolo, este dusa de sotia acestuia in grajd unde da
nastere lui Iisus .Cand acesta a aflat a ucis-o pe sotia sa.De asemenea, se spune ca in Noaptea Sfanta a Nasterii Sale s-au
deschis cerurile pentru a cobori Duhul Sfant deasupra fiului lui Dumnezeu, si,
in grajd unde initial era intuneric, s-a facut lumina.Deci, Craciunul este o sarbatoare sfanta, care aduce in sufletele
oamenilor lumina si bucurie.Aceasta sarbatoare
este anuntata, prin obiceiul drag copiiilor de a merge cu colinda, pentru a
vesti Nasterea Mantuitorului.
       Origini
Solstiţiul de iarnă a fost celebrat înainte
de era creştină, astfel romanii sărbătoreau Saturnaliile între 17 şi 24 decembrie.
Ei sărbătoreau şi "naşterea soarelui
neînvins" (sol
invictus) la solstiţiul de iarnă (către 21
decembrie), când zilele reîncep să se lungească, un cult preluat de la
persani care-l adorau pe "Mithra", zeul soarelui.
În Occident, în anul 354, Liberiu,
papa
Romei, fixează
sărbătoarea naşterii lui Isus pe 25 decembrie,
fără însă a stabili vreo dată exactă a naşterii acestuia, şi
stabileşte modul celebrării începutului creştinismului, asimilând
sărbătorile populare şi păgâne deja existente cu ocazia solstiţiului de
iarnă.
În Răsărit gnosticii
nu sărbătoreau Crăciunul, ci Boboteaza, crezând că Isus ar fi fost adoptat
de Dumnezeu
cu ocazia botezului său. Boboteaza era serbată pe 6 ianuarie.
Mai târziu, cele două evenimente - naşterea
şi botezul - se sărbătoresc în aceeaşi zi de toată creştinătatea: în
Occident pe 25 decembie, iar în Orient pe 6 ianuarie. Acestor două, romanii
le vor asocia vizita magilor, iar galicii nunta din Cana Galileii, încât
Crăciunul a ajuns să fie sărbătoare triplă
Cu timpul, toate Bisericile creştine, cu
excepţia Bisericii armene, au separat aceste sărbători, încât în zilele
noastre, aproape toată creştinătatea foloseşte obiceiul vechi roman:
Crăciunul e sinonim cu naşterea lui Isus.
Crăciunul în tradiţia
românească
Peste tot unde există suflare românescă cu
simţământ creştin, Crăciunul este una din cele mai importante sărbători
religioase, este sărbătoarea Naşterii Domnului, prilej de bucurie, pace şi
linişte spirituală. Este o zi în care dăruim şi primim multă iubire şi
căldură sufletească. Acest lucru se remarcă în entuziasmul cu care se fac
pregătirile pentru Crăciun.
       
       Credinţă şi legende
Pentru lingvişti, cuvântul "Crăciun" este
un cuvânt ciudat. Unii susţin că ar proveni din limba latină, şi anume din
"creatio", care înseamnă
creaţiune, naştere. Rămâne însă o pură ipoteză. Alţii susţin că e
vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, dinainte
de romanizarea Daciei. În folclor se spune că fecioara Maria, când
trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoţită de Iosif, din casă
în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Ajungând la casa unui
anume Crăciun, este dusă de soţia acestuia în grajd, unde dă naştere lui
Isus. De asemenea, se spune că în noaptea sfântă a naşterii lui Cristos
s-au deschis cerurile şi Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu,
luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci Crăciunul este o
sărbătoare sfântă care aduce lumină în sufletele oamenilor.
     
 Colindele de
Crăciun
Sărbătoarea Crăciunului este anunţată
prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul, pentru a vesti Naşterea
Mântuitorului. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate
Crăciunului şi Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei
poporului român. Evocând momentul când, la naşterea lui Isus, s-a ivit pe
cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşterii, copiii
- câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul
"Steaua sus răsare...",
purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "Bună dimineaţa la Moş Ajun!", casele
frumos împodobite îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de
gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. Unele cântece de colindat
au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "Iată vin colindătorii" de Tiberiu
Brediceanu, "O, ce veste
minunată" de D.G. Kiriac, "Domnuleţ şi Domn în
cer" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în
"Amintiri din copilărie"
aventurile mersului cu colindele.
Colindele, precum şi obiceiurile colindelor
sunt prezente şi la alte popoare, şi s-ar putea ca ele să dateze din timpul
romanizării. De pildă, colinda românească "Scoală, gazdă, din pătuţ" există
şi la văleni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de "Dji vén cwerî m'cougnou d'Noyé".
       Obiceiurile culinare
Timp de 40 de zile
înainte de sărbători creştinii respectă Postul Crăciunului, care se
încheie în seara de Crăciun după litie.
Tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important
ce anticipă Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui
ritual străvechi: cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele,
caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc
de cinste alături de vinul roşu preţuit de toată lumea.
       
Alte obiceiuri
De dată mai recentă este obiceiul
împodobirii bradului de
Crăciun pentru seara de 24 decembrie. În timpul
nopţii, Moş
Crăciun va aluneca prin hornul căminului şi va lăsa
daruri pentru toată lumea în cismele puse anume sau sub brad. Un obicei
frumos îl constituie şi trimiterea de cărţi ilustrate cu urări făcute
rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor. Chiar dacă sărbătoarea
Crăciunului s-a laicizat într-o oarecare măsură în timpurile moderne,
Crăciunul este aşteptat şi prăznuit în toate straturile societăţii cu
bucurie şi bună dispoziţie.
.



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.