| Referate | Director web | Adauga link | Contact |

Titlu referat: Constitutia din 1923

Nivel referat: liceu

Descriere referat:
Constitutia din
1923
Consolidarea unităţii naţionale reclama
adoptarea României cu o nouă Constituţie. Această necesitate era acceptată
de către toate forţele politice din ţară. În scopul elaborării
Constituţiei  guvernul liberal a a anunţat prin decret regal dizolvarea
Parlamentului şi convocarea corpului electoral în vederea alegerilor pentru
constituirea adunării naţionale cu putere de Constituanţă. Această decizie
era o încălcare a procedurii legale de revizuire şi a fost criticată de
partidele de opoziţie.
După lungi proteste ale partidelor de
opoziţie, acestea au votat la 28 martie 1923,
Constituţia. Astfel, înceta valabilitatea
Constituţiei din 1866, care fusese în vigoare cu unele modificări
– introducerea votului
universal, posibilitatea expropierii propietăţilor  particulare pentru
cauza de utilitate publică – circa 57 de ani. La elaborarea noii Constituţii s-a avut în
vedere Constituţia din 1866, din care s-au preluat, într-o anume formă, circa 60% din texte
( au fost înlocuite ori modificate integral 20 de articole, introduse 7
articole noi şi au fost reformulate sau au primit adausuri 25 de articole; 76
articole vechii Constituţii au rămas neschimbate ).1
Constituţia din 1923 cuprinde prevederi privitoare la elementele constitutive ale
statului, organizarea şi funcţionarea puterilor
statului; alcătuirea şi funcţionarea sistemului electoral, organizarea
financiară, armată, administrativă ş.a. Principiul legalităţii şi 
supremaţiei Constituţiei este exprimat mult mai clar decât în 1866:
„numai Curtea de Casaţie în secţiuni unite are dreptul de a judeca
constituţionalitatea legilor şi de a declara inaplicabile pe acelea care sunt
contra Constituţiei” 2
Principiul suveranităţii naţionale a fost
formulat mai precis declarând România stat
naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu
este indienabil şi care nu
poate fi colonizat cu populaţii ori grupuri etnice străine. Constituţia din
1923 admite exproprierea  pentru cauza de utilitate publică, redefinea
şi includea noţiunile de „domeniu public” şi „bunuri publice”.
Totodată, zăcămintele miniere şi bogăţiile de orice natură deveneau
proprietatea statului. Constituţia mai prevedea cenzurarea legalităţii
actelor administrative de către instanţele judecătoreşti şi, de asemenea,
în acest caz de pericol de stat se poate introduce starea de asediu general
sau parţial.
În titlul consacrat drepturilor românilor
erau introduse o serie de principii specifice funcţionării democraţiei:
garantarea drepturilor şi libertăţilor românilor, fără deosebire etnică,
limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea
legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere,
secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului ş.a. era proclamat
votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Femeile şi militarii nu
erau admişi să-şi exprime opţiunea politică. Unificarea sistemului
electoral s-a înfăptuit în 1926.
În cel de al treilea titlu al
aşezământului din 1923 se consacra principiul
separaţiei puterilor în stat; cele trei puteri
erau independente una de alta, existând posibilitatea
să se limiteze reciproc în atribuţii. Activitatea legislativă urma să fie
exercitată de rege şi reprezentanţa naţională, cea executivă de rege şi
guvern, iar cea judiciară de către instanţele judecătoreşti.
Reprezentanţa naţională era alcătuită din
două corpuri legiuitoare: Adunarea Deputaţilor şi Senat. Adunarea
Deputaţilor era constituită prin alegerea deputaţilor prin vot universal,
egal, direct, obligatoriu şi secret al cetăţenilor. Senatul cuprindea două
categorii de membrii: aleşi
şi de drept.3
Regele avea dreptul de a convoca parlamentul
în sesiuni extraordinare, de a dizolva una ori ambele camere, de a numi un nou
guvern, de a numi şi revoca miniştri. În domeniul executiv regele avea o
serie de atribuţii: numirea ori confirmarea în funcţiile publice, putea crea
noi funcţii în stat, era şeful armatei, avea dreptul de a bate monedă,
conferea decoraţii etc.
Puterea executivă era exercitată în numele
regelui de către guvern, format din miniştri, care constituiau împreună
Consiliul de Miniştrii, avându-l ca preşedinte pe
cel însărcinat de rege cu formarea guvernului. Persoana regelui era
inviolabilă, iar miniştrii erau răspunzători pentru actele semnate ori
contrasemnate. Armata făcea parte din puterea executivă.
Constituţia din anul 1923 a consfinţit
monarhia şi continuitatea ei, apreciată în epocă factor al stabilităţii
statului, al păstrării intereselor tuturor categoriilor sociale, al
menţinerii unităţii statale depline.4
Constituţia din 1938
Profitând de conjunctura existentă în
ţară la debutul anului 1938 Carol al II- lea a instaurat la 10 februarie
acelaşi an, dictatura sa, la care aspira încă de la revenirea sa în ţară,
în iunie 1930, când devenise rege. Apoi s-a adresat naţiunii române
solicitându-i acesteia „învoirea” pentru noua constituţie şi, totodată
s-a instituit un plebiscitul la 24 februarie 1938. Plebiscitul s-a derulat în
condiţiile stării de asediu, prin vot deschis, cu listă separată pentru
opozanţi şi, drept urmare, rezultatele s-au vădit pregnant: 4.297.581 de
voturi pentru noua Constituţie şi 5.483 contra.5
Prin aşezământul din 27 februarie 1938 se instaura dictatura
regelui Carol al II – lea.
Regele devenea pentru prima dată capul statului.
Regele exercita puterea executivă prin guvern şi miniştrii, aceştia fiind
responsabili politic doar în faţa capului statului. S-a menţinut atât
guvernul cât şi Consiliul de Miniştrii, iar miniştrii erau numiţi de rege
fără acordul parlamentului, şi guvernul exercita puterea în numele regelui.
S-a înfiinţat Consiliul de Coroană, organ permanent şi personal al regelui; cu rol consultativ asupra problemelor statului
de însemnătate deosebită. Puterea legislativă era încredinţată tot
regelui, ea fiind exercitată prin reprezentanţa naţională. Reprezentanţa
naţională alcătuită din două camere: Senatul şi Adunarea Deputaţilor şi
a devenit un factor de colaborare cu regele. Prerogativele legislative ale
Adunării legiuitoare se rezumau la alegerea ori desemnarea regelui, declararea
vacantei tronului, alegerea  Regenţei şi aprobarea revizuirii
Constituţiei. Partidele politice au fost interzise, iar la conducerea
guvernului au fost numite personalităţi din afara fostelor
partide.
Constituţia din
1938 trebuia să consolideze puterea instituţiei regale şi autoritatea
personală a monarhului, să reconcilieze naţiunea, să salveze ţara de
revizionism, de pierderi teritoriale. Chiar dacă se credea iniţial că aceste
deziderate sunt realizabile, în realitate lucrurile s-au petrecut cu totul
altfel, derularea ulterioară a evenimentelor ilustrând convingător adevărul
aserţiunii anterioare.6
Studiu comparativ
Aşezământul din 27 februarie 1938 se
deosebeşte fundamental faţă de cel din 1923, sub aspectul conţinutului,
concepţiei şi ideologiei pe care s-a întemeiat, deşi multe dintre articole
şi chiar titlurile Constituţiei din 1923 au fost preluate cu anumite
modificări.
Constituţia din 1938 avea doar 100 de
articole, faţă de Constituţia din 1923 care avea 138 de articole. De
asemenea, avea tot 8 titluri, cu aproape aceleaşi denumiri, excepţie făcând
titlul II intitulat „Despre datoriile şi drepturile românilor” (în 1923
era intitulat „Despre drepturile românilor”). Prin aceasta s-a dus o
restrângere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, s-a întărit
supravegherea şi controlul asupra activităţilor şi comportamentului
indivizilor.
BIBLIOGRAFIE
Zaberca V.M., „Din istoria statului şi dreptului”, România,
Reşiţa, 1997.
1
Zaberca V.M., „Din istoria statului şi dreptului”, România, Reşiţa,
1997, pg.215
2
Idem
3 Idem,
pg. 217
4 Idem,
pg. 218
5 Idem,
pg. 221
6 Idem,
pg. 223



Curs valutar
Euro4,5511
Dolarul american4,2615
Lira Sterlina5,3015
Gramul de aur170,1555
Leul moldovenesc0,2176
Materii referate

Anatomie (61)

Astronomie (61)

Biologie (546)

Chimie (530)

Contabilitate (87)

Design (4)

Diverse (878)

Drept (356)

Ecologie (59)

Economie (520)

Educatie Fizica (2)

Educatie si Invatanmant (2)

Engleza (463)

Filosofie (99)

Fizica (343)

Franceza (25)

Geografie (838)

Germana (40)

Informatica (354)

Istorie (1169)

Italiana (21)

Latina (26)

Literatura (22)

Logica (6)

Management (133)

Marketing (118)

Matematica (114)

Mecanica (13)

Medicina si Farmacie (229)

Muzica (35)

Psihologie (337)

Religie (248)

Romana (2303)

Spaniola (31)

Statistica (17)

Stiinte politice (27)

Turism (64)

Nota explicativa

Informatiile oferite de acuz.net au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. Va recomandam utilizarea acestora doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale.